Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

Cale de navigare

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Creanţe privind întreţinerea - Polonia

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini polonă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

CUPRINS

Reţeaua Judiciară Europeană în materie civilă şi comercială

1 Ce înseamnă conceptele „întreținere” și „obligație de întreținere” în practică? Care sunt categoriile de persoane care trebuie să plătească indemnizație de întreținere unei alte persoane?

În conformitate cu articolul 128 din Codul familiei și al tutelei, o „obligație de întreținere” este o obligație impusă rudelor de sânge în linie ascendentă și descendentă, precum și fraților și surorilor, de a furniza mijloace de subzistență (inclusiv îmbrăcăminte, hrană, locuință, combustibil și medicamente) și, dacă este necesar, mijloace pentru educație (inclusiv preocuparea pentru dezvoltarea fizică și mentală și asigurarea accesului la educație și cultură).

„Întreținerea” constituie o indemnizație în bani sau în natură. În cazul copiilor, acesta acoperă, de asemenea, contribuția personală la educarea acestora și munca într-o gospodărie comună în conformitate cu o obligație de întreținere.

„Creanța de întreținere” este dreptul unei persoane de a solicita îndeplinirea unei obligații de întreținere față de persoana în cauză sau față de o altă persoană.

De regulă, obligația de întreținere rezultă din diferite tipuri de relații de familie. În funcție de tipul de relație de familie, dreptul polonez distinge următoarele tipuri de obligații de întreținere:

1. obligația de întreținere între rude (întreținerea copiilor este o formă specifică a acestei obligații): În cazul rudelor, numai persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare au dreptul la întreținere. Părinții sunt obligați să plătească o indemnizație de întreținere copiilor care nu sunt încă în măsură să se întrețină singuri, cu excepția cazului în care venitul rezultat din bunurile copilului este suficient pentru a acoperi costurile legate de întreținerea și educația sa. Copiii cu vârsta peste 18 ani nu mai au dreptul la întreținere, cu excepția cazului în care doresc să își continue studiile și rezultatele lor până la acel moment justifică această alegere sau cu excepția cazului în care obligația de întreținere ar trebui menținută din cauza stării de sănătate sau a situației personale a copiilor. În plus, părinții nu sunt obligați să plătească indemnizație de întreținere copiilor care au peste 18 ani și, deși sunt pregătiți pentru încadrarea în muncă, încep studii și ulterior le neglijează, nu fac progrese satisfăcătoare, nu obțin note de trecere și nu promovează examenele în termenele prevăzute și, din aceste motive, nu reușesc să își finalizeze studiile în perioada specificată pentru programul lor de studiu.

În cazul în care este imposibil să se obțină o indemnizație de întreținere sau dacă obținerea acesteia presupune dificultăți excesive, alte rude pot fi obligate la plata indemnizației de întreținere (de exemplu, bunicii copilului care sunt părinții unui debitor care se ascunde);

2. obligația care decurge din adopție: În cazul în care adopția creează exclusiv o relație între adoptator și persoana adoptată, obligația de întreținere a adoptatorului față de persoana adoptată are întâietate față de obligația de întreținere a rudelor în linie ascendentă și a fraților și surorilor persoanei adoptate față de persoana respectivă, în timp ce obligația de întreținere a persoanei adoptate față de rudele sale în linie ascendentă și față de frații și surorile sale este pe ultimul loc. În caz contrar, normele prevăzute la punctul 1 se aplică persoanei adoptate;

3. obligația existentă între persoane înrudite prin alianță (mama vitregă, tatăl vitreg, copiii vitregi): Numai persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare au dreptul la întreținere, cu condiția ca, în situația în cauză, impunerea unei obligații de întreținere să fie conformă cu principiile interacțiunii sociale. În conformitate cu legislația și jurisprudența poloneză, termenul „dificultăți financiare” înseamnă incapacitatea unei persoane de a-și satisface nevoile rezonabile din propriile resurse și prin propriile eforturi;

4. obligația existentă între soți în timpul căsătoriei: În conformitate cu articolul 27 din Codul familiei și al tutelei, membrii familiei pot invoca dreptul la un „nivel de trai egal” pentru toți membrii familiei;

5. obligația existentă între soți după desfacerea căsătoriei: În cazul în care unul dintre soți a fost considerat singurul responsabil pentru destrămarea căsătoriei și divorțul determină o deteriorare substanțială a situației financiare a celuilalt soț, acesta din urmă poate solicita să i se îndeplinească nevoile rezonabile, chiar dacă persoana respectivă nu se confruntă cu dificultăți financiare. În alte cazuri, un soț/o soție care se confruntă cu dificultăți financiare poate solicita întreținere din partea fostei soții/fostului soț în funcție de nevoile sale rezonabile și de capacitățile financiare ale fostului soț/fostei soții. Obligația de întreținere față de soț/soție expiră în cazul în care acesta se recăsătorește. Cu toate acestea, în cazul în care un soț divorțat care nu a fost considerat responsabil de destrămarea căsătoriei este obligat să plătească indemnizație de întreținere, obligația de întreținere expiră, de asemenea, la cinci ani de la pronunțarea hotărârii de divorț, cu excepția cazului în care instanța prelungește perioada de cinci ani, la cererea persoanei care beneficiază de întreținere, din cauza unor circumstanțe excepționale;

6. obligația tatălui unui copil născut în afara căsătoriei față de mama copilului: Un tată care nu este soțul mamei trebuie să contribuie, în conformitate cu situația sa, la costurile asociate cu sarcina și nașterea, precum și la costurile întreținerii mamei pentru o perioadă de trei luni după naștere. În cazul în care există motive importante în acest sens, mama poate solicita ca tatăl să contribuie la costurile sale de întreținere pentru o perioadă mai mare de trei luni.

2 Până la ce vârstă poate beneficia un copil de indemnizație de întreținere? Normele în materie de întreținere în cazul minorilor sunt diferite de cele aplicabile adulților?

Părinții sunt obligați să plătească o indemnizație de întreținere copiilor care nu sunt capabili încă să se întrețină singuri. Întrucât copiii sunt obligați să își continue educația până la vârsta de 18 ani, aceștia au, de regulă, dreptul la întreținere până când împlinesc vârsta majoratului sau chiar până la finalizarea studiilor de masterat sau a studiilor profesionale superioare.

Alocațiile plătite din Fondul de stat pentru întreținere sunt acordate persoanelor îndreptățite să le primească, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Persoanele respective au dreptul la alocații până când împlinesc vârsta de 25 de ani dacă își continuă educația în școli și instituții de învățământ superior, sau pe perioadă nelimitată în cazul în care au fost declarate ca persoane cu handicap grav.

3 Trebuie să mă adresez unei autorități sau unei instanțe pentru a obține indemnizația de întreținere? Care sunt principalele elemente ale procedurii?

Da, sunt posibile următoarele situații:

1. persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere îndeplinește obligația de întreținere în mod benevol;

2. părțile ajung la un acord privind obligația de întreținere;

3. în cazul în care persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere nu își îndeplinește obligația, se solicită plata întreținerii în fața instanței districtuale (sąd rejonowy) competente la domiciliul persoanei care beneficiază de întreținere (articolul 32 din Codul de procedură civilă) sau la domiciliul pârâtului [articolul 27 alineatul (1) din Codul de procedură civilă) sau o astfel de cerere este formulată în cursul procedurii de divorț sau de separare desfășurate în fața unei instanțe provinciale (sąd okręgowy).

Cererea este scutită de taxa judiciară. Cu toate acestea, cererea trebuie să îndeplinească toate cerințele unui memoriu, și anume trebuie să indice numele instanței sesizate, numele și prenumele părților, reprezentații legali și mandatarii acestora; tipul de memoriu; o descriere clară a solicitării; valoarea creanței; descrierea faptelor care justifică solicitarea și, dacă este necesar, justificarea competenței instanței, de asemenea; semnătura părții sau a reprezentatului său legal sau a mandatarului (trebuie să fie anexată procura); o listă a anexelor; domiciliul sau sediul părților, reprezentanții legali ai acestora și mandatarii; și o descrierea a creanței. Memoriile ulterioare trebuie să conțină numărul de dosar.

4 Cererea poate fi depusă în numele unei rude (în caz afirmativ, până la ce grad) sau al unui copil?

Următoarele persoane pot depune o cerere de întreținere în numele persoanei îndreptățite să primească întreținere:

- un mandatar (pe lângă avocat și consilierul juridic, următoarele persoane pot servi drept mandatari: părinții, soțul/soția, frații și surorile, rudele în linie ascendentă, persoanele legate de beneficiarul întreținerii prin adopție, precum și o persoană care gestionează bunurile persoanei care beneficiază de întreținere);

- un reprezentant al unei autorități publice locale responsabile cu asistența socială [în conformitate cu Legea din 12 martie 2004 privind asistența socială (Monitorul Oficial (Dziennik Ustaw) 2004, nr. 64, item 593), aceștia sunt administratorii centrelor municipale de asistență socială sau ai centrelor districtuale de asistență pentru familii];

- un reprezentant al unei organizații sociale care oferă sprijin pentru familii [astfel de organizații sunt enumerate în Regulamentul Ministrului Justiției din 10 noiembrie 2000 (Monitorul Oficial 2000, nr. 100, item1080)];

- un procuror, în cazul în care acest lucru este necesar în scopul de a impune respectarea statului de drept și a interesului public.

Reprezentanții legali acționează în numele minorilor care beneficiază de întreținere. Cu toate acestea, după ce devin majori, copiii trebuie să acționeze pe cont propriu.

Cu excepția cazului în care un partener sau o cunoștință a persoanei care beneficiază de întreținere este una dintre persoanele enumerate mai sus, aceștia nu pot acționa în numele persoanei care are dreptul la întreținere.

5 Dacă intenționez să inițiez o acțiune în justiție, cum pot afla care este instanța competentă?

Conform Codului de procedură civilă, instanțele districtuale dețin competența materială în cauzele legate de întreținere. Competența teritorială este determinată în funcție de domiciliul persoanei care beneficiază de întreținere sau al pârâtului. Instanțele care au în raza lor teritorială anumite municipalități sunt specificate în Regulamentul Ministrului Justiției din 25 octombrie 2012 privind stabilirea sediilor și a competenței curților de apel, a instanțelor provinciale și a instanțelor teritoriale (Monitorul Oficial 2012, item 1223).

Instanțele provinciale au competență în cauzele privind recunoașterea hotărârilor instanțelor din statele membre ale UE în Polonia [articolul 11511 alineatul (1) din Codul de procedură civilă], în cazul în care o hotărâre a fost pronunțată înainte ca statul în care a fost pronunțată aceasta să adere la Protocolul de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor de întreținere (JO L 331, 16.12.2009, p. 17).

Hotărârile pronunțate în străinătate după data de 18 iunie 2011 în state membre ale UE, altele decât Croația, Danemarca și Regatul Unit, trebuie să fie declarate executorii de către o instanță districtuală în temeiul articolului 115311 din Codul de procedură civilă.

6 Ca reclamant, trebuie să folosesc un intermediar pentru a iniția o acțiune în justiție (de exemplu, un avocat, o autoritate centrală sau locală etc.)? În caz negativ, ce procedură se aplică?

Reprezentarea de către un avocat nu este necesară în cauzele privind obligația de întreținere. Părțile pot acționa în nume propriu sau prin intermediari specialiști.

A se vedea punctele 7 și 20 pentru informații detaliate cu privire la posibilitatea de a beneficia de un avocat numit din oficiu, care să acționeze în numele persoanei care beneficiază de întreținere.

7 Trebuie să plătesc taxe judiciare pentru inițierea unei acțiuni în justiție? În caz afirmativ, care este nivelul acestor taxe? Dacă mijloacele mele financiare sunt insuficiente, pot beneficia de asistență juridică pentru a suporta cheltuielile de judecată?

În conformitate cu legislația poloneză, partea care solicită întreținere și pârâtul într-o cauză privind reducerea cuantumului întreținerii sunt scutiți de la cheltuielile de judecată [articolul 96 alineatul (1) punctul (2) din Legea din 28 iulie 2005 privind cheltuielile de judecată în cauzele civile (Monitorul Oficial 2005, nr. 167, item1398, cu modificările ulterioare)]. Aceștia sunt scutiți integral, ceea ce înseamnă că nu suportă cheltuieli de judecată, cheltuieli pentru introducerea unei căi de atac sau cheltuieli de executare.

De asemenea, partea care beneficiază de scutirea de plata cheltuielilor de judecată poate să solicite asistență juridică gratuită sub forma unui avocat numit din oficiu. În cazul în care cererea de desemnare a unui avocat este acceptată, onorariul avocatului este plătit de oponentul părții care beneficiază de avocat din oficiu. În cazul în care partea beneficiară este căzută în pretenții, onorariul avocatului este suportat de Trezoreria de stat.

Drepturile resortisanților statelor membre în această privință sunt reglementate de Legea din 17 decembrie 2004 privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene (Monitorul Oficial 2005, nr. 10, item 67, astfel cum a fost modificată). Informații cu privire la legea respectivă se regăsesc în informațiile furnizate de Polonia privind asistența juridică gratuită.

8 Ce tip de indemnizație de întreținere îmi poate acorda instanța? Cum se calculează cuantumul indemnizației de întreținere? Se poate modifica hotărârea instanței în cazul în care intervin schimbări privind costurile legate de trai sau circumstanțele familiale? În caz afirmativ, în ce mod se poate modifica hotărârea instanței (de exemplu, există un sistem automat de indexare)?

Cuantumul indemnizației de întreținere depinde de veniturile și de capacitatea financiară a persoanei obligate la plata întreținerii și de nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere. Nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere includ tot ceea ce este necesar pentru subzistența sa, atât din punct de vedere material, cât și spiritual (nevoi culturale și spirituale). Nevoile minorilor includ, de asemenea, costurile legate de educația acestora. Atunci când se evaluează venitul și capacitatea financiară a persoanelor obligate la plata indemnizației de întreținere, nu se ia în considerare venitul pe care acestea îl câștigă efectiv, ci venitul pe care l-ar putea obține în cazul în care își utilizează integral capacitatea de câștig. Aceasta înseamnă că se poate impune plata întreținerii inclusiv unui șomer care nu are un venit regulat, iar plățile vor fi puse în aplicare.

În cazul în care intervine o schimbare a împrejurărilor, se poate solicita modificarea hotărârii judecătorești sau a acordului în materie de întreținere. Oricare dintre părțile unei obligații de întreținere poate solicita o astfel de modificare. În funcție de circumstanțele de fapt, o parte poate solicita anularea obligației de întreținere, precum și creșterea sau scăderea indemnizației de întreținere. Valoarea indemnizației poate fi modificată în cazul în care nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere sau capacitatea de câștig a persoanei obligate să plătească indemnizația de întreținere a crescut sau a scăzut.

Nu există o sumă fixă pentru indemnizația de întreținere în Polonia și aceasta nu se calculează ca procent fix din veniturile persoanei plătitoare. În 2014, salariul minim brut era de 1 680 PLN (aproximativ 400 EUR). În 2013, salariul mediu brut era de 3 650 PLN (aproximativ 900 EUR) pe lună. În practică, în majoritatea cazurilor, valoarea indemnizației de întreținere acordate de instanțe variază între 300 PLN și 1 000 PLN pe lună pentru un copil. Cuantumul indemnizației de întreținere nu face obiectul indexării automate în funcție de vârsta copilului sau de nivelul inflației.

9 În ce mod și cui se plătește indemnizația de întreținere?

Persoana numită debitor într-un titlu executoriu este obligată să plătească indemnizație de întreținere. De regulă, întreținerea stabilită în Polonia se plătește în zloți polonezi reprezentantului legal al minorului (în numerar sau prin transfer bancar), în fiecare lună, în general, înainte de data de 10 a lunii. În cazul unei întârzieri a plății, hotărârile judecătorești prevăd dobânzi legale (la o rată de 13 % pe an începând din 2008) aplicate sumei restante (conform informațiilor furnizate de Polonia privind dobânda legală).

Prin urmare, în principiu, o obligație de întreținere este suportată exclusiv de către persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere. În cazul în care persoana respectivă nu plătește în mod benevol, beneficiarul întreținerii poate solicita autorității competente în materie de executare (de regulă, un executor judecătoresc) începerea procedurii de executare silită. Executarea silită poate fi inițiată, de asemenea, din oficiu, la cererea instanței de prim grad de jurisdicție care a emis hotărârea de stabilire a cuantumului pensiei de întreținere. Persoana care beneficiază de întreținere poate, de asemenea, să transmită ordinul de executare angajatorului debitorului sau instituției care plătește pensia debitorului și să solicite reținerea sumelor corespunzătoare întreținerii din remunerația debitorului. O astfel de solicitare este obligatorie pentru agenția de plăți.

Executarea creanței cu ajutorul bunurilor imobile ale debitorului necesită o cerere separată.

10 Dacă persoana vizată (debitorul) nu plătește de bună voie indemnizația de întreținere, ce măsuri pot fi luate pentru a-l determina să plătească?

În cazul în care persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere nu își îndeplinește obligația de întreținere în mod benevol, acesta poate fi obligat să facă acest lucru (a se vedea punctul 9).

De asemenea, conform articolului 209 din Codul penal, refuzul constant de a plăti indemnizația de întreținere reprezintă o infracțiune care se pedepsește cu amendă, cu măsuri neprivative de libertate sau cu închisoare de până la doi ani.

Articolul 5 alineatul (3) punctul (3) din Legea din 7 septembrie 2007 privind asistența pentru persoanele care beneficiază de întreținere (Monitorul Oficial 2009, nr. 1, item 7, cu modificările ulterioare) prevede că autoritatea competentă poate cere suspendarea permisului de conducere al debitorului.

În cazul în care executarea nu este încununată de succes, executorul judecătoresc poate solicita înscrierea debitorului în registrul debitorilor insolvabili.

11 Vă rugăm să descrieți pe scurt eventualele limite ale procesului de executare, în special eventualele norme legate de protecția debitorilor și termenele de prescripție sau de decădere care se aplică în sistemul juridic din țara dumneavoastră

În conformitate cu articolul 1083 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, plățile restante aferente obligației de întreținere pot fi acoperite în întregime prin poprirea unui cont bancar.

În conformitate cu articolul 833 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, remunerația obținută în schimbul muncii prestate face obiectul executării în măsura specificată în Codul muncii. De regulă, poate fi poprită o proporție de 60 % din salariu. O proporție de până la trei cincimi din sumele acordate de Trezoreria de stat pentru scopuri speciale, în special granturi și sprijin, poate fi, de asemenea, poprită [articolul 831 alineatul (1) punctul (2) din Codul de procedură civilă].

În conformitate cu articolul 829 din Codul de procedură civilă, următoarele bunuri, în special, nu fac obiectul executării silite:

- articolele de uz gospodăresc și articole de îmbrăcăminte de zi cu zi esențiale pentru debitor și membrii dependenți ai familiei sale, precum și îmbrăcămintea necesară în vederea prestării de servicii sau în vederea realizării activității profesionale;

- instrumente și alte obiecte necesare pentru debitor în scopul de a exercita o activitate remunerată, cu excepția autovehiculelor;

- stocuri de alimente și de combustibil necesare debitorului și membrilor dependenți ai familiei sale timp de o lună;

- sumele necesare pentru întreținerea debitorului și a familiei sale timp de două săptămâni;

- obiectele necesare pentru studii, documente personale, decorațiuni, obiecte utilizate pentru practici religioase și obiectele din viața de zi cu zi care nu ar putea fi vândute decât la un preț considerabilmai mic decât valoarea lor, dar care au o valoare de utilizare semnificativă pentru debitor.

De asemenea, articolul 831 din Codul de procedură civilă prevede că, în special pentru prestațiile de asistență socială, în sensul Legii din 12 martie 2004 privind asistența socială (Monitorul Oficial 2013, item 182, cu modificările ulterioare) și creanțele datorate debitorului de la bugetul de stat sau din Fondul Național de Sănătate (Narodowy Fundusz Zdrowia) pentru furnizarea de prestații medicale în sensul Legii din 27 august 2004 privind prestațiile medicale finanțate din fonduri publice (Monitorul Oficial 2008, nr. 164, item 1027, cu modificările ulterioare), înainte ca prestațiile respective să fi fost furnizate, o proporție de până la 75 % din fiecare plată nu face obiectul executării.

Articolul 137 alineatul (1) din Codul familiei și al tutelei prevede că creanțele de întreținere fac obiectul unui termen de prescripție de trei ani.

Articolul 121 alineatul (1) din Codul civil prevede că termenul de prescripție nu începe să curgă și, în cazul în care a început să curgă, este suspendat pentru creanțele copiilor împotriva părinților pe întreaga durată a autorității părintești.

În cazul în care debitorul contestă validitatea obligației de întreținere față de un copil adult, un executor judecătoresc poate cere reclamantului să furnizeze un certificat prin care să confirme că își continuă studiile, nu are venituri sau este supus unui tratament medical și, prin urmare, are nevoie în continuare de sprijinul financiar al debitorului.

12 Există un organism sau o autoritate care mă poate sprijini în încercarea de a obține indemnizație de întreținere?

Astfel cum se menționează la punctul 4, o cerere de întreținere poate fi depusă în numele beneficiarului de către, printre alții, administratorii centrelor de asistență socială, anumite organizații sociale, reprezentanți ai autorităților publice la nivel local responsabili de asistență socială și, în unele cazuri, de asemenea, procurori. Astfel de entități pot sprijini reclamantul, de asemenea, prin participarea la proceduri de întreținere care sunt deja în curs de desfășurare. Rolul lor este să sprijine persoana care beneficiază de întreținere în cadrul procedurilor în fața unei instanțe.

Instanțele provinciale sprijină beneficiarii întreținerii să depună cereri pentru recuperarea pensiei de întreținere din străinătate.

13 Este posibil ca anumite organizații (publice sau private) să facă plăți în parte sau în totalitate în locul debitorului obligației de întreținere?

Legea din 7 septembrie 2007 privind asistența pentru persoanele care beneficiază de întreținere (Monitorul Oficial 2009, nr. 1, item 7, astfel cum a fost modificată) stabilește normele pentru asistența acordată de stat persoanelor care au dreptul la întreținere în cazurile în care executarea nu este încununată de succes.

Se pot obține alocații din Fondul pentru întreținere numai dacă venitul pe membru de familie nu depășește 725 PLN (aproximativ 170 EUR) pe lună. Pentru aceasta se depune o cerere la biroul local sau municipal care are jurisdicție asupra domiciliului persoanei care beneficiază de întreținere.

Cu toate acestea, în cazul în care persoana îndreptățită să primească un avans din întreținere locuiește într-o instituție care furnizează servicii de întreținere non-stop (de exemplu, un centru de asistență socială, un centru educațional și de îngrijire, un centru de detenție pentru tineri sau un centru pentru arestarea preventivă) sau la o familie substitutivă, este căsătorită sau are un copil și are dreptul la o prestație familială, avansul nu se mai acordă persoanei respective.

Legea menționată se aplică numai în cazul în care persoana care beneficiază de întreținere are domiciliul în Polonia, pe durata perioadei în care sunt acordate avansuri.

Mai multe informații sunt disponibile la adresa: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.mpips.gov.pl/wsparcie-dla-rodzin-z-dziecmi/fundusz-alimentacyjny/swiadczenia-z-funduszu-alimentacyjnego/

14 În cazul în care locuiesc în acest stat membru, iar debitorul își are reședința în altă țară:

În cazul în care debitorul are domiciliul în străinătate, iar persoana care beneficiază de întreținere are domiciliul în Polonia, instanța provincială competentă de la domiciliul beneficiarului întreținerii sprijină persoana în cauză să depună o cerere de întreținere, furnizându-i toate informațiile și asistența necesare pentru a completa documentele necesare și verificând dacă cererea este corectă din punct de vedere formal.

14.1 Pot beneficia de asistența unei autorități sau a unei organizații private în acest stat membru?

Da.

14.2 În caz afirmativ, ce autoritate sau ce organizație privată poate fi contactată?

Partea A a unei cereri prezentate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere este completată de o instanță provincială.

Sąd Okręgowy

Adres do korespondencji

Tel ++48

Faks ++48

Poczta elektroniczna

Sąd Okręgowy

w Białymstoku

ul. Marii Skłodowskiej-Curie 1

15-950 Białystok

85 7459220

85 7424640

oz@bialystok.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Bielsku-Białej

ul. Cieszyńska 10

43-300 Bielsko-Biała

33 4990424

33 4990488

33 4990488

bpokusa@bielsko-biala.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Bydgoszczy

ul. Wały Jagiellońskie 2

85-128 Bydgoszcz

52 3253155

52 3253255

oz@bydgoszcz.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Częstochowie

ul. Dąbrowskiego 23/35

42-200 Częstochowa

34 3684425

34 3684427

34 3684708

prezes@czestochowa.so.gov.pl

so.czestochowa@czestochowa.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Elblągu

pl. Konstytucji 1

82-300 Elbląg

55 6112409

55 6112408

55 6112215

oddzial.administracyjny@elblag.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Gdańsku

ul. Nowe Ogrody 30/34

80-803 Gdańsk

58 3213141

58 3213119

58 3213140

58 3213119

 

section.oz@gdansk.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Gliwicach

ul. Kościuszki 15

44-100 Gliwice

32 3380052

32 3380102

oz@gliwice.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Gorzowie Wielkopolskim

ul. Mieszka I 33

66-400 Gorzów Wielkopolski

95 7256718

95 7202807

95 7256790

msamolak@gorzow-wlkp.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Jeleniej Górze

ul. Wojska Polskiego 56

58-500 Jelenia Góra

75 6415113

75 6415113

oz@jelenia-gora.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Kaliszu

al. Wolności 13

62-800 Kalisz

62 7657700

62 7574936

administracja2@kalisz.so.gov.pl

administracja@kalisz.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Katowicach

ul. Francuska 38

40-028 Katowice

32 6070183

32 6070498

32 6070184

32 6070211

 

obrot_zagraniczny@katowice.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Kielcach

ul. Seminaryjska 12 a

25-372 Kielce

41 3402320

41 3402320

41 3402320

41 3402320

oz@kielce.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Koninie

ul. Energetyka 5

62-510 Konin

63 2451443

63 2423022 +172

63 2426569

 

oz@konin.so.gov.pl

administracja@konin.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Koszalinie

ul. Waryńskiego 7

75-541 Koszalin

94 3428750

94 3428897

administracja@koszalin.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Krakowie

ul. Przy Rondzie 7

31-547 Kraków

12 6195697

12 6195241

12 6195648

12 6195648

12 6195373

oz@krakow.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Krośnie

ul. Sienkiewicza 12

38-400 Krosno

13 4373671

13 4373673

Obrot.zagr@krosno.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Legnicy

ul. Złotoryjska 40

59-220 Legnica

76 7225936

76 7225936

76 7225912

oz@legnica.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Lublinie

ul. Krakowskie Przedmieście 43

20-076 Lublin

81 4601004

 

81 4601004

mstec@so.lublin.gov.pl

mzarzeczny@so.lublin.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Łomży

ul. Dworna 16

18-400 Łomża

86 2163807

 

86 2166753

sekretariat@lomza.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Łodzi

pl. Dąbrowskiego 5

90-921 Łódź

42 6778799

42 6778978

oz@lodz.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Nowym Sączu

ul. Pijarska 3

33-300 Nowy Sącz

18 4482145

 

alimenty@nowy-sacz.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy w Olsztynie

Ul. Dąbrowszczaków 44A 10-001 Olsztyn

89 5216049

89 5216160

oz@olsztyn.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Opolu

pl. Daszyńskiego 1

45-064 Opole

77 5418134

 

Obrot.zagr@opole.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Ostrołęce

ul. Gomulickiego 5

07-410 Ostrołęka

29 7650130

 

29 7650181

sekretariat@ostroleka.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Piotrkowie Trybunalskim

ul. Słowackiego 5

97-300 Piotrków Trybunalski

44 6494121

44 6494159

44 6478919

administracja@piotrkow-tryb.so.gov.pl

biblioteka@piotrkow-tryb.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Płocku

pl. Narutowicza 4

09-404 Płock

24 2697220

24 2697220

24 2697364

24 2625253

so.plock.oz@plock.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Poznaniu

al. Marcinkowskiego 32

61-745 Poznań

61 8566205

61 8528751

opzagr@poznan.so.gov.pl

Sąd Okręgowy w Przemyślu

ul. Konarskiego 6

37 - 700 Przemyśl

16 6761336

16 6761353

 

m.telega@przemysl.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Radomiu

ul. Marszałka

J. Piłsudskiego 10

26-600 Radom

48 3680288

 

48 3680287

wizytacje@radom.so.gov.pl

wizytacja@radom.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Rzeszowie

pl. Śreniawitów 3

35-959 Rzeszów

17 8756394

17 8756349

e.czudec@rzeszow.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Siedlcach

ul. Sądowa 2

08-110 Siedlce

25 6407846

 

25 6407812

poczta@siedlce.so.gov.pl

 

 

Sąd Okręgowy

w Sieradzu

al. Zwycięstwa 1

98-200 Sieradz

43 8266650

43 8266607

43 8271287

43 8271014

sekretariat@sieradz.so.gov.pl

administracja@sieradz.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Słupsku

ul. Zamenhofa 7

76-200 Słupsk

59 8469422

59 8469424

 

59 8469424

 

rzecznik.prasowy@slupsk.so.gov.pl

poczta@slupsk.so.gov.pl

administracja@slupsk.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Suwałkach

ul. Waryńskiego 45

16-400 Suwałki

87 5631213

87 5631303

oz@suwalki.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Szczecinie

ul. Kaszubska 42

70-952 Szczecin

91 4830147

91 4830170

91 4830170

 

91 4830170

91 4830170

91 4830170

 

administracyjny@szczecin.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Świdnicy

pl. Grunwaldzki 14

58-100 Świdnica

74 8518 287

 

71 8518270

 

sekretarz@swidnica.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Tarnobrzegu

ul. Sienkiewicza 27

39-400 Tarnobrzeg

15 8234880+425

 

rojek@tarnobrzeg.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Tarnowie

ul. J. Dąbrowskiego 27

33-100 Tarnów

14 6887409

 

sad_okregowy@tarnow.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

w Toruniu

ul. Piekary 51

87-100 Toruń

56 6105609

 

oz@so.torun.pl

Sąd Okręgowy

w Warszawie

al. Solidarności 127

00-951 Warszawa

22 6544443

22 6544411

karcz.19wiz@warszawa.gov.pl

a.kowalczyk@warszawa.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

Warszawa-Praga w Warszawie

al. Solidarności 127

00-951 Warszawa

22 4404040

22 4401066

oz@warszawapraga.so.gov.pl

Sąd Okręgowy

we Włocławku

ul. Wojska Polskiego 22

87-800 Włocławek

54 4120353

54 4118575

oz@wloclawek.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

we Wrocławiu

ul. Sądowa 1

50-950 Wrocław

71 3704391

71 3704391

oz@wroclaw.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Zamościu

ul. Akademicka 1

22-400 Zamość

84 6382970

84 6393 359

84 6382970

84 6393359

prezes@zamosc.so.gov.pl

 

Sąd Okręgowy

w Zielonej Górze

pl. Słowiański 1

65-958 Zielona Góra

68 3220221

68 3220193

oz@zielona-gora.so.gov.pl

15 În cazul în care locuiesc în altă țară, iar debitorul locuiește în acest stat membru:

15.1 Pot să adresez o cerere în mod direct unei astfel de autorități sau organizații private în acest stat membru?

Articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere nu impune ca cererile să fie depuse la autoritatea centrală a statului în care locuiesc reclamanții. Cererile pot fi trimise direct instanței poloneze competente (cerințele formale stabilite în capitolele IV și VI din regulament și în Codul de procedură civilă sunt astfel îndeplinite).

Detalii privind agențiile de transmitere sunt disponibile la adresa:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://bip.ms.gov.pl/pl/ministerstwo/wspolpraca-miedzynarodowa/alimenty/

Agențiile de transmitere din alte state menționate în declarațiile anexate la regulament furnizează persoanei care beneficiază de întreținere toate informațiile necesare, o sprijină să completeze documentele solicitate, verifică dacă cererea persoanei respective este corectă din punct de vedere formal și o transmit către un alt stat.

15.2 În caz afirmativ, cum pot contacta această autoritate sau această organizație privată și ce tip de asistență îmi poate fi acordată?

În cazul în care o instanță a instituit o obligație de întreținere și cauza intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 4/2009, un reclamant cu domiciliul în străinătate poate utiliza procedura prevăzută în regulament, se poate adresa agenției de transmitere competente din țara în care acesta își are reședința sau poate prezenta instanței competente o cerere de încuviințare a executării unei hotărâri pronunțate într-un alt stat (a se vedea punctul 5). Cererile de executare silită se depun la biroul oricărui executor judecătoresc.

În cazul în care Polonia și țara în care își are reședința solicitantul sunt părți la o convenție sau la un acord bilateral privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în cauze privind întreținerea, se acordă asistență în materie în măsura specificată în acordul respectiv. De regulă, acordurile bilaterale prevăd sesizarea directă a unei instanțe poloneze sau sesizarea unei astfel de instanțe prin intermediul unei instanțe din țara în care s-a pronunțat hotărârea. În cel din urmă caz, cererile sunt transmise prin intermediul autorităților centrale, care sunt, cel mai frecvent, Ministerul Justiției sau alte autorități care intră sub incidența Convenției de la New York:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://treaties.un.org/doc/Publication/MTDSG/Volume%20II/Chapter%20XX/XX-1.en.pdf

Detalii cu privire la instanțe sunt disponibile la adresa:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://bip.ms.gov.pl/pl/rejestry-i-ewidencje/lista-sadow-powszechnych/

și detalii cu privire la executorii judecătorești sunt disponibile la adresa: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://komornik.pl/

16 Aplică acest stat membru Protocolul de la Haga din 2007?

Da, începând cu 18 iunie 2011.

17 În caz negativ, care este legea aplicabilă obligațiilor de întreținere în temeiul normelor sale de drept internațional privat? Care sunt normele de drept internațional privat aplicabile?

Nu se aplică.

18 Care sunt normele în materie de acces la justiție în cazurile transfrontaliere în interiorul UE, având în vedere structura capitolului V din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

Normele aplicabile în Polonia sunt dispozițiile Legii din 17 decembrie 2004 privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene (Monitorul Oficial 2005, nr. 10, item 67, astfel cum a fost modificată) și Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii (JO L 26/41, 31.1.2003, p. 90), care completează dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii privind cheltuielile de judecată în cauze civile. Partea care speră să obțină o anumită formă de asistență (de exemplu desemnarea unui avocat, traducerea unor documente, rambursarea cheltuielilor de deplasaere) ar trebui să informeze clar instanța cu privire la acest lucru utilizând un formular UE (https://e-justice.europa.eu/content_legal_aid_forms-157-pl.do) sau un formular polonez (Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://ms.gov.pl/pl/dzialalnosc/broszury-i-publikacje/obywatel-w-postepowaniu-cywilnym/).

19 Care sunt măsurile adoptate de acest stat membru pentru asigurarea funcționării activităților menționate la articolul 51 din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

Legea de modificare a Codului de procedură civilă și a altor acte legislative (Monitorul Oficial 2011, nr. 129, item 735), în temeiul căreia autoritatea centrală din Polonia poate solicita autorității cu competență asupra debitorului să desfășoare o anchetă privind întreținerea, a fost adoptat la 28 aprilie 2011. În cazul în care debitorul sau participantul nu poate fi localizat, Ministerul Justiției consultă registrele și evidențele centrale și locale cu scopul de a determina instanța judecătorească competentă sau executorul judecătoresc competent sau cu scopul de a răspunde unei cereri de instituire a unor măsuri specifice. În prezent, nu se prevăd modificări ale temeiurilor juridice, ale finanțării și ale personalului autorității centrale în vederea asigurării funcționării activităților descrise la articolul 51.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 06/10/2016