Regimuri matrimoniale

1 Există un regim matrimonial legal în acest stat membru? Ce prevede acesta?

În conformitate cu legislația din Malta, părțile care doresc să încheie o căsătorie au libertatea de a alege regimul matrimonial. Totuși, principalul regim matrimonial din Malta este comunitatea de bunuri. Acest regim se aplică, în temeiul legii, oricărei căsătorii, cu excepția cazului în care părțile care sunt deja căsătorite sau urmează să se căsătorească decid, prin intermediul unui înscris autentic, că regimul lor matrimonial va fi guvernat de un alt regim, care nu poată să contravină spiritului legislației malteze. Alte tipuri de regimuri matrimoniale existente în Malta, pe lângă regimul comunității de bunuri, sunt separația de bunuri și comunitatea de surplus sub separație de bunuri.

Comunitatea de bunuri ca regim matrimonial legal în Malta prevede că orice bun dobândit de către părți după căsătorie va face parte din această comunitate de bunuri și, prin urmare, aparține ambelor părți în cote egale. Legislația din Malta prevede în mod specific ceea ce face parte din comunitatea de bunuri și exclude donațiile, moștenirile și paraferna fiecărei părți.

Separația de bunuri, ca regim pentru care părțile pot opta în locul comunității de bunuri, prevede că fiecare dintre părți are dreptul de a avea control absolut asupra bunurilor dobândite înaintea căsătoriei sau după căsătorie și poate administra aceste bunuri, iar consimțământul celeilalte părți nu este necesar.

Comunitatea de surplus sub separație de bunuri, ca alt regim pentru care părțile pot opta în locul comunității de bunuri, prevede că fiecare dintre soți are dreptul de a dobândi, de a păstra și de a administra bunurile dobândite în numele său ca și cum ar fi proprietatea sa exclusivă. Totuși, prin acest regim, soților nu li se interzice să obțină bunuri comune, care ulterior ar fi administrate în comun.

2 Cum își pot alege soții regimul matrimonial? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

În ceea ce privește regimul comunității de bunuri, regula generală este că ambii soți au obligația de a-și organiza și de a-și administra patrimoniul în comun. Totuși, în ceea ce privește acest regim special, legislația din Malta face distincție între administrarea ordinară, adică actele care pot fi efectuate de către unul dintre soți singur, și administrarea extraordinară, adică actele care trebuie să fie efectuate de către ambii soți în comun. În legislația din Malta sunt enumerate doar actele de administrare extraordinară, iar ceea ce nu este prevăzut în lege în mod expres trebuie să se considere a fi act de administrare ordinară. Prin urmare, o cerință formală care ar trebui să fie respectată întotdeauna pentru funcționarea regimului de comunitate de bunuri este aceea privind consimțământul ambilor soți. În cazul în care nu a fost acordat consimțământul părților cu privire la transferul sau la instituirea unui drept real sau personal asupra unor bunuri imobile sau mobile, actul poate fi anulat la cererea părții care nu și-a dat consimțământul.

În ceea ce privește regimul separației de bunuri, regula generală este că fiecare dintre soți are dreptul de a-și organiza și de a-și administra bunurile fără consimțământul celuilalt soț.

În ceea ce privește comunitatea de surplus sub separație de bunuri, regula generală este că, atunci când unul dintre soți alege să achiziționeze un bun în mod individual, acesta nu ar trebui să obțină în prealabil consimțământul celuilalt soț, iar soțul achizitor ar avea dreptul de a-și organiza și de a-și administra respectiva achiziție în mod individual. Pe de altă parte, atunci când ambii soți achiziționează un bun împreună, ambii soți își vor da consimțământul și, prin urmare, ambii soți vor avea dreptul de a organiza și de a administra respectiva achiziție împreună.

3 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim matrimonial?

Atunci când se optează pentru regimul comunității de bunuri, soții au obligația de a face totul împreună. Prin urmare, aceștia nu au nicio libertate cu privire la modul de organizare și de administrare, cu excepția actelor de administrare ordinare pentru care nu este necesar consimțământul lor comun.

Pe de altă parte, atunci când se optează pentru regimul separației de bunuri, fiecare dintre soți este liber să facă ceea ce consideră de cuviință cu bunurile sale, fără nicio intervenție din partea celuilalt soț.

În ceea ce privește regimul comunității de surplus sub separație de bunuri, în cazul în care unul dintre soți achiziționează un bun fără consimțământul celuilalt soț, acesta va avea libertatea de a organiza regimul fără restricții. Totuși, în cazul în care se efectuează o achiziție pe numele ambilor soți, aceștia nu pot face ceea ce doresc în mod individual, ci trebuie să acționeze în comun.

4 Care sunt efectele juridice ale divorțului, ale separării sau ale anulării căsătoriei asupra regimului matrimonial?

Pe durata valabilității regimului comunității de bunuri, legislația prevede în mod clar că acest regim se aplică de la data încheierii căsătoriei și încetează imediat ce căsătoria a fost desfăcută, adică prin divorț. În plus, legislația prevede, de asemenea, că, în cazul separării personale, poate fi solicitată împărțirea legală a bunurilor.

În cazurile referitoare la regimul comunității de surplus sub separație de bunuri, legislația prevede că acesta ar înceta, printre altele, prin desfacerea căsătoriei sau separare legală.

Totuși, în cazul în care căsătoria este guvernată de regimul separației de bunuri, după încetarea căsătoriei, prin separare legală sau anulare, fiecare dintre soți își organizează și își administrează în continuare bunurile dobândite pe numele său.

Prin urmare, efectele divorțului, ale separării sau ale anulării cu privire la patrimoniul matrimonial sunt acelea că orice bun achiziționat este împărțit între soți prin soluționare amiabilă sau printr-o hotărâre a instanței competente.

5 Care sunt efectele decesului unuia dintre soți asupra regimului matrimonial?

În urma decesului unuia dintre soți, regimul matrimonial încetează și începe să se aplice dreptul succesoral maltez, astfel că bunurile soțului decedat sunt împărțite între moștenitori. Principalul factor de care trebuie să se țină seama este dacă persoana decedată a lăsat sau nu un testament.

6 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește regimul matrimonial?

Autoritatea competentă pentru a decide cu privire la chestiuni legate de regimurile matrimoniale este Curtea Civilă (secția de dreptul familiei) - Il-Qorti Ċivili (Sezzjoni tal-Familja).

7 Care sunt efectele regimului matrimonial asupra raportului juridic dintre un soț și un terț?

După ce regimul matrimonial începe să se aplice între soți, acesta dă naștere, eventual, și unui raport juridic între soți și terți. Terții au dreptul de a-și exercita drepturile legale împotriva soților în comun sau în mod separat, după caz, în funcție de persoana cu care au încheiat un contract sau au contractat o datorie.

8 O scurtă descriere a procedurii de lichidare a regimului matrimonial, inclusiv a partajului și a repartizării bunurilor matrimoniale în acest stat membru.

Procedura pentru împărțirea bunurilor are loc, în mod normal, în etapa în care soții au inițiat procedura de separare sau de divorț. Pentru aceste tipuri de proceduri este necesar ca soții să înceapă un proces de mediere, înainte de a se adresa instanței competente.

În cazul în care medierea are succes, soții se pot separa amiabil, iar în acest caz ei convin cu privire la drepturile lor reciproce, la drepturile lor asupra copiilor lor și la împărțirea patrimoniului matrimonial printr-un înscris autentic, care este apoi verificat de instanța competentă pentru a se asigura păstrarea unui echilibru între drepturile celor doi soți. După ce este aprobat de către instanța competentă, acest contract este legalizat și înregistrat pentru a produce efecte în orice scop legal, inclusiv cu privire la terți.

În cazul în care procedura de mediere nu are succes și părțile nu ajung la o soluționare amiabilă, acestea trebuie să intenteze o acțiune în justiție în fața instanței competente, prin care să solicite dizolvarea regimului matrimonial pentru ca respectivul patrimoniu să fie împărțit între ele. După ce hotărârea instanței competente rămâne definitivă, aceasta este înregistrată pentru a produce efecte în orice scop legal, inclusiv cu privire la terțe părți.

9 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

Pentru a putea înregistra un bun imobil în Malta, notarul public care a elaborat contractul original pentru bunul imobil în cauză trebuie să prezinte un act de legalizare la registrul public pentru ca respectivul contract să fie legalizat. Imediat ce există un act de legalizare, bunul imobil este înregistrat și contractul este obligatoriu pentru părțile la contract și opozabil terților