Bezárás

MÁR ELÉRHETŐ A PORTÁL BÉTA VERZIÓJA!

Látogasson el az európai igazságügyi portál béta verziójának felületére, és mondja el nekünk, milyennek találja!

 
 

Navigációs útvonal

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Dreptul statului membru - Croaţia

Ez az oldal gépi fordítás eredménye – a fordítás minőségét nem áll módunkban garantálni.

Az értékelés alapján ennek a fordításnak a minősége: nem megbízható

Ön szerint használható ez a fordítás?


Constituția Republicii Croația

Linkul se deschide într-o fereastră nouăConstituția Republicii Croația

Principalele acte legislative în domeniul dreptuluipenal

Codul penal (NN Linkul se deschide într-o fereastră nouănr. 125/11Linkul se deschide într-o fereastră nouă, 144/12, 56/15, 61/15, 101/17, 118/18 și 126/19)

Începând cu prima zi a anului 2013, a intrat în vigoare un nou Cod penal, care adoptă ziare, cum ar fi pedepse mai mari și termene de prescripție mai lungi, și introduce noi infracțiuni, cum ar fi neplata salariilor, conducerea abuzivă în traficul rutier și jocurile de noroc neautorizate. Prin modificările aduse Codului penal în decembrie 2012 în domeniul răspunderii penale, deținerea de droguri pentru uz personal a devenit o infracțiune minoră.

Codul penal cuprinde o parte generală și o parte specifică:

A) Partea generală a Codului penal conține dispoziții aplicabile tuturor infracțiunilor. Aceste dispoziții reglementează prezumțiile generale de pedeapsă, amenzi și sancțiuni penale.

B) Secțiunea specifică din Codul penal conține o descriere a infracțiunilor specifice și a sancțiunilor care le pot fi aplicate, inclusiv a infracțiunilor și a sancțiunilor care le sunt impuse în alte legi. Infracțiunile prevăzute de Codul penal croat sunt:

  • infracțiuni contra umanității și demnității umane;
  • infracțiuni contra vieții și integrității corporale
  • infracțiuni care aduc atingere drepturilor omului și libertăților fundamentale;
  • infracțiuni contra muncii și asigurărilor sociale;
  • infracțiuni împotriva libertății personale
  • infracțiuni împotriva vieții private
  • infracțiuni contra onoarei și reputației;
  • infracțiuni împotriva libertății sexuale
  • infracțiuni de abuz sexual asupra copiilor și de exploatare sexuală a copiilor;
  • infracțiuni contra căsătoriei, familiei și copiilor;
  • infracțiuni contra sănătății umane;
  • infracțiuni împotriva mediului
  • infracțiuni împotriva siguranței generale
  • infracțiuni împotriva siguranței rutiere
  • infracțiuni contra patrimoniului;
  • infracțiuni contra economiei;
  • infracțiuni contra sistemelor informatice, programelor informatice și datelor;
  • infracțiuni de fals,
  • infracțiuni contra proprietății intelectuale;
  • infracțiuni contra atribuțiilor oficiale;
  • infracțiuni împotriva sistemului judiciar
  • infracțiuni împotriva ordinii publice
  • infracțiuni împotriva dreptului de vot,
  • infracțiuni împotriva Republicii Croația,
  • infracțiuni împotriva unui stat străin sau a unei organizații internaționale și
  • infracțiuni împotriva forțelor armate croate.

Legea privind procedura penală (NN nr. 152/08, 76/09, 80/11, 91/12 — Decizia și Ordinul USRH, 143/12, 56/13, 145/13, 152/14, 70/17 și 126/19)

Această lege definește normele prin care se asigură că nicio persoană nevinovată nu este condamnată și că autorilor infracțiunilor li se aplică o pedeapsă sau o altă măsură în condițiile prevăzute de lege, pe baza unor proceduri desfășurate în mod legal în fața unei instanțe competente.

Urmărirea penală și procedurile pot fi desfășurate și finalizate numai în conformitate cu normele și condițiile prevăzute în lege.

Codul de procedură penală transpune următoarele regulamente ale UE în sistemul juridic croat:

  1. Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale (JO L 280, 26. 10 2010),
  2. Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia (JO L 101, 15. 4 2011),
  3. Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile (JO L 335, 17. 12 2011),
  4. Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale (JO L 142, 1. 6 2012),
  5. Decizia-cadru 2008/977/JHA a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală (JO L 350, 30. 12 2008)
  6. Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JHA a Consiliului (JO L 315, 14. 11 2012),
  7. Directiva 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate (JO L 294, 6. 11 2013),
  8. Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană (JO L 127, 29. 4 2014),
  9. Directiva 2014/62/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JHA a Consiliului (JO L 151, 21. 5 2014).
  10. Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (JO L 65, 11. 3 2016),
  11. Directiva (UE) 2016/1919 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare (JO L 297, 4. 11 2016).

Procedurile penale se desfășoară la cererea unui procuror autorizat.

Procurorul autorizat în cadrul procedurilor penale pentru infracțiunile urmărite ex officio este un procuror, în timp ce în ceea ce privește persoanele urmărite penal prin acuzații private, procurorul autorizat este o persoană privată. În cazul anumitor infracțiuni prevăzute de lege, procedurile penale sunt inițiate de un procuror numai la cererea victimei. Cu excepția cazului în care legea prevede altfel, procurorul inițiază urmărirea penală în cazul în care există suspiciuni întemeiate că o anumită persoană a săvârșit o infracțiune urmărită penal din oficiu, cu condiția să nu existe obstacole juridice în calea urmăririi penale a persoanei respective.

În cazul în care procurorul nu găsește niciun motiv pentru inițierea sau desfășurarea urmăririi penale, poziția sa poate fi adoptată de victimă în calitate de parte vătămată în calitate de reclamant, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

Legea privind consecințele juridice ale concilierii, cazierului judiciar și reabilitării (Zakon o pravnim posljedicama osude, kaznenoj evidenciji i reabilitaciji) (NN nr. 143/12 și 105/15)

Această lege reglementează consecințele juridice ale condamnărilor, organizării, păstrării, disponibilității, furnizării și ștergerii datelor din cazierele judiciare și ale schimbului internațional de date privind cazierele judiciare, precum și ale reabilitării.

Acest act conține dispoziții care sunt în conformitate cu următoarele acte ale Uniunii Europene:

  • Decizia-cadru 2009/315/JHA a Consiliului din 26 februarie 2009 privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre,
  • Decizia 2009/316/JHA a Consiliului din 6 aprilie 2009 de instituire a Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) în aplicarea articolul 11 Decizia-cadru 2009/315/JHA.

Cazierele judiciare din Croația sunt organizate și păstrate de ministerul responsabil de sistemul judiciar, care este, în același timp, autoritatea centrală pentru schimbul acestor date cu alte state (denumit în continuare Ministerul).

Cazierele judiciare sunt păstrate pentru persoanele fizice și juridice (denumite în continuare: persoane) care au fost condamnate pentru infracțiuni printr-o hotărâre definitivă în Croația. Cazierele judiciare sunt, de asemenea, păstrate pentru resortisanții croați și pentru persoanele juridice domiciliate în Croația care sunt condamnate pentru infracțiuni printr-o hotărâre judecătorească definitivă în afara Republicii Croația, în cazul în care astfel de date au fost transmise ministerului.

Cazierele judiciare includ, de asemenea, o listă a persoanelor condamnate printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni de abuz sexual asupra copiilor și de exploatare sexuală a copiilor și pentru alte infracțiuni menționate la articolul 13 alineatul (4) din prezenta lege.

Cele mai importante acte legislative din domeniul dreptului civil, comercial și administrativ din Republica Croația sunt:

Legea privind obligațiile ( NN nr. 35/05, 41/08 și 125/11)

Legea reglementează baza relațiilor obligatorii (partea generală) și obligațiile contractuale și necontractuale (partea specifică).

Părțile la tranzacții sunt libere să reglementeze obligațiile civile, dar acestea nu pot fi reglementate într-un mod care contravine Constituției Croației, reglementărilor obligatorii și moralității publice.

Legea privind proprietatea și alte drepturi reale (NN nr. 91/96, 68/98, 137/99, 22/00, 73/00, 129/00, 114/01, 79/06, 141/06, 146/08, 38/09, 153/09, 143/12 și 143/12)

Prezenta lege stabilește regimul general de posesie a lucrurilor de către persoane; normele prezentei legi se vor aplica, de asemenea, în cazul bunurilor care fac obiectul unei anumite construcții juridice speciale, cu excepția cazului în care acestea sunt contrare unui astfel de regim.

Oricare dintre dispozițiile legii privind dreptul de proprietate și proprietarii se aplică în mod corespunzător tuturor celorlalte drepturi materiale, cu excepția cazului în care legea prevede altfel sau rezultă din natura lor juridică.

Legea privind succesiunile (Zakon onasljeđivanju) (NN nr. 48/03, 163/03, 35/05 — Legea privind obligațiile civile și 127/13)

Această lege reglementează dreptul de succesiune și normele în temeiul cărora instanțele, alte autorități și persoanele autorizate acționează în materie de succesiuni.

Legea privind cartea funciară (NN nr. 91/96, 68/98, 137/99, 114/01, 100/04, 107/07, 152/08, 126/10, 55/13, 60/13 și 108/17)

Această lege reglementează aspectele legate de statutul juridic al bunurilor imobile pe teritoriul Croației relevante pentru tranzacțiile juridice și reglementează, de asemenea, modul și modul de păstrare a registrelor funciare [Oficiul pentru proprietate funciară (gruntovnica)] în cazul în care nu au fost adoptate dispoziții specifice pentru anumite parcele de teren.

Legea privind procedura civilă (Zakon o parničnom postupku) ( NN nr. 53/91, 91/92, 112/99, 88/01, 117/03, 88/05, 02/07, 96/08, 84/08, 123/08, 57/11, 148/11 — text consolidat, 25/13 și 89/14)

Această lege reglementează normele de procedură în temeiul cărora instanțele judecă și hotărăsc în cazul litigiilor privind drepturile și obligațiile fundamentale ale omului și ale cetățeanului, relațiile personale și familiale ale cetățenilor, precum și în materie de muncă, comerț, proprietate și alte litigii civile, cu excepția cazului în care legea prevede ca instanțele să decidă cu privire la unele dintre aceste litigii în conformitate cu normele unei alte proceduri.

Legea de punere în aplicare (NN nr. 112/12, 25/13, 93/14, 55/16 și 73/17)

Această lege reglementează procedurile în care instanțele și notarii publici asigură executarea silită a creanțelor pe baza executării silite și a actelor autentice (proceduri de executare silită), precum și procedurile în care instanțele și notarii publici asigură executarea silită a creanțelor (proceduri de garanție), cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o lege separată. Relațiile juridice materiale stabilite pe baza procedurilor de executare silită și a procedurilor de securitate sunt, de asemenea, reglementate de prezenta lege.

Cele mai importante acte legislative în domeniul cooperării judiciare:

Legea privind dreptul internațional privat (NN nr. 101/17)

Legea reglementează:

  1. dreptul aplicabil raporturilor de drept privat care au o dimensiune internațională
  2. competența instanțelor judecătorești și a altor autorități ale Republicii Croația în materie judiciară în materia menționată la punctul 1 din prezentul articol și regulamentul de procedură
  3. recunoașterea și executarea hotărârilor străine în materie judiciară care au ca obiect obiectul menționat la punctul 1 din prezentul articol.

mai multe etaje la adresa:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://pravosudje.gov.hr/pristup-informacijama-6341/zakoni-i-ostali-propisi/zakoni-i-propisi-6354/6354

Linkul se deschide într-o fereastră nouăMai multe informații


Această pagină este o versiune realizată cu ajutorul instrumentului de traducere automată. Proprietarul acestei pagini nu își asumă nicio răspundere cu privire la calitatea traducerii.

Ultima actualizare: 22/12/2020