Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

Cale de navigare

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Proceduri privind „ordinul de plată” - Letonia

1 Existenţa unei proceduri de somaţie de plată

În Letonia există două tipuri de executare silită: executarea silită necontencioasă a obligațiilor (saistību bezstrīdus piespiedu izpildīšana, reglementată la capitolul 50 articolele 400-406 din Codul de procedură civilă) și executarea silită prin punere în întârziere (saistību piespiedu izpildīšana brīdinājuma kārtībā, reglementată la capitolul 50.1 articolele 406.1-406.10 din Codul de procedură civilă).

1.1 Domeniul de aplicare al procedurii

1.1.1 Ce tipuri de creanţe pot face obiectul acestei proceduri (de exemplu doar creanţele pecuniare, doar creanţele legate de contracte etc.)?

Executarea silită necontencioasă a obligațiilor se realizează în temeiul:

  1. contractelor privind obligații garantate printr-o ipotecă publică sau un gaj comercial;
  2. contractelor pe perioadă determinată având ca obiect plata unor sume de bani sau restituirea unor bunuri imobile, încheiate sub forma unui act notarial sau într-o formă având efect juridic echivalent;
  3. contractelor pe perioadă determinată pentru închirierea sau leasingul unui bun, care sunt autentificate de un notar sau înscrise în registrul funciar și care prevăd obligația locatarului sau a chiriașului, la expirarea perioadei contractuale, de a elibera sau de a preda bunul închiriat sau deținut în regim de leasing (cu excepția unei locuințe) și de a plăti sumele aferente perioadei de leasing sau închiriere;
  4. unui bilet la ordin dacă plata a fost refuzată.

Obligațiile menționate anterior nu fac obiectul executării silite necontencioase în următoarele situații:

  1. executarea vizează bunuri deținute de stat sau de o colectivitate locală;
  2. obligația s-a stins prin prescriere, termenul de prescriere fiind menționat în mod expres în actul în cauză.

Executarea silită prin punere în întârziere se efectuează pentru obligațiile de plată care sunt dovedite printr-un document și care au ajuns la scadență, precum și pentru obligațiile de plată a prețului prevăzute într-un contract de livrare de mărfuri, de achiziționare de bunuri sau de prestări de servicii, în cazul în care obligațiile respective sunt dovedite printr-un document și nu se specifică termenul de executare.

Executarea silită prin punere în întârziere nu este posibilă:

  1. în cazul plăților aferente unei contraprestații neexecutate;
  2. în cazul în care domiciliul declarat sau domiciliul de facto al debitorului nu este cunoscut;
  3. în cazul în care domiciliul declarat, domiciliul de facto al debitorului sau sediul social al debitorului nu se află în Letonia;
  4. în cazul în care penalitățile solicitate depășesc creanța principală;
  5. în cazul în care dobânda solicitată depășește creanța principală.

1.1.2 Există o limită superioară cu privire la valoarea creanţei?

Nu.

1.1.3 Folosirea acestei proceduri este opţională sau obligatorie?

Nu este obligatoriu să se utilizeze aceste proceduri.

1.1.4 Această procedură este disponibilă dacă pârâtul locuieşte într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă?

Executarea silită prin punere în întârziere nu este permisă în cazul în care domiciliul declarat, domiciliul de facto sau sediul social al debitorului nu se află în Letonia.

Executarea silită necontencioasă a obligațiilor este posibilă dacă se formulează o cerere pe baza unui act de gaj imobiliar sau a unei obligații de a elibera sau de a restitui un bun imobil închiriat sau deținut în regim de leasing, în cazul în care bunul imobil se găsește pe teritoriul Letoniei. Se poate cere executarea silită necontencioasă în temeiul unei obligații legate de ipoteca asupra unei nave dacă ipoteca este înregistrată în Letonia.

1.2 Instanţa competentă

Cererile de executare silită necontencioasă a obligațiilor se depun la Oficiul registrului funciar din raza teritorială a instanței raionale sau municipale [rajona (pilsētas) tiesa] în care se află:

  1. domiciliul declarat al debitorului sau, dacă acesta nu este cunoscut, de la domiciliul de facto al debitorului, în cazul în care cererea se referă la obligații de plată a unor sume de bani ori de restituire a unor bunuri mobile sau la obligații impuse prin contracte garantate prin gaj comercial;
  2. bunul imobil, în cazul în care cererea se bazează pe un act de gaj imobiliar ori pe o obligație de a elibera sau de a restitui bunul imobil închiriat sau deținut în regim de leasing. Dacă o obligație este garantată cu mai multe bunuri imobile, iar cererile ar intra în competența mai multor Oficii ale registrului funciar din raza teritorială a unor instanțe districtuale sau municipale diferite, cererea trebuie să fie soluționată de Oficiul registrului funciar de pe lângă instanța districtuală sau municipală în a cărei rază teritorială se află unul dintre bunurile imobile, la alegerea solicitantului;
  3. locul în care este înregistrată ipoteca asupra navei, în cazul în care cererea se bazează pe o ipotecă maritimă.

Cererile de executare a obligațiilor la notificarea instanței se depun la Oficiul registrului funciar din raza teritorială a instanței districtuale sau municipale de la domiciliul debitorului sau, dacă acesta nu este cunoscut, de la domiciliul de facto sau de la sediul social al debitorului.

1.3 Condiţii de formă

1.3.1 Este obligatorie folosirea unui formular standardizat? (dacă da, de unde se poate obţine formularul?)

Cererile de executare silită prin punere în întârziere trebuie să fie formulate în conformitate cu anexa 1 la Regulamentul nr. 792 al Cabinetului de miniștri din 21 iulie 2009 privind modelele care trebuie utilizate pentru executarea silită prin punere în întârziere. Modelul de cerere este disponibil pe portalul instanțelor judecătorești din Letonia: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.tiesas.lv/

După cum se prevede la articolul 404 don Codul de procedură civilă, nu există un formular specific pentru a depune o cerere de executare silită necontencioasă.

1.3.2 Este necesar să fiu reprezentat de un avocat?

Nu, nu este obligatorie. Normele generale privind reprezentarea sunt prevăzute în capitolul 12 din Codul de procedură civilă intitulat „Reprezentanți mandatați” (Pārstāvji).

1.3.3 Cât de detaliat trebuie să descriu motivul introducerii cererii?

Motivarea unei cereri nu trebuie să fie detaliată.

În cererile de executare silită necontencioasă a obligațiilor trebuie să se indice obligația și documentul a cărui executare se dorește și să menționeze creanța principală care trebuie recuperată, precum și eventualele penalități și dobânzi, iar în cazul unui bilet la ordin, cheltuielile aferente refuzului de plată și despăgubirile prevăzute prin lege. La cerere trebuie să se anexeze următoarele: documentul care trebuie executat și o copie autentificată a acestuia sau, în cazul unui bilet la ordin, înscrisul în care se constată refuzul de plată, și dovada notificării prealabile a debitorului, cu excepția cazului în care legea prevede că o astfel de notificare nu este necesară.

O cerere de executare silită prin punere în întârziere se depune prin completarea unui formular-tip cu datele solicitantului și ale debitorului, obligația de plată, documentele de dovedesc existența obligației și termenul de executare a obligației, suma cerută și metoda de calculare, e declarație a solicitantului prin care atestă faptul că obligația nu depinde de executarea unei contraprestații sau că o eventuală contraprestație a fost executată.

1.3.4 Este necesar să prezint dovezi scrise în sprijinul cauzei vizate? Dacă da, care documente sunt admisibile ca probe?

La o cerere de executare silită necontencioasă a obligațiilor trebuie să se anexeze următoarele: documentul care trebuie executat și o copie autentificată a acestuia sau, în cazul unui bilet la ordin, înscrisul în care se constată refuzul de plată, și dovada notificării prealabile a debitorului, cu excepția cazului în care legea prevede că o astfel de notificare nu este necesară (dovada notificării poate consta într-o declarație întocmită de un executor judecătoresc autorizat sau de asistentul acestuia conform căreia destinatarul a refuzat să primească notificarea).

Pentru executarea silită prin punere în întârziere nu trebuie să se depună documente justificative privind creanța, însă în cerere trebuie să se menționeze documentele pe care se întemeiază obligația și termenul pentru îndeplinirea obligației. În cazul în care debitorul contestă validitatea obligației de plată în termen de 14 zile de la punerea în întârziere trimisă de către instanță, procedura judiciară de executare silită prin punere în întârziere se încheie. Decizia de încheiere a procedurii de executare silită prin punere în întârziere în urma contestației obligației de plată de către debitor nu împiedică creditorul să intenteze o acțiune în instanța de drept comun cu privire la creanță.

1.4 Respingerea cererii

Cererea de executare silită necontencioasă a obligațiilor - completul de judecată format dintr-un judecător unic, pronunță o hotărâre, în termen de șapte zile de la data depunerii cererii, pe baza cererii și a documentelor anexate, fără a notifica solicitantul și debitorul. Judecătorul respinge cererea dacă aceasta este nefondată, dacă penalitățile solicitate în cerere sunt disproporționate față de datoria principală sau dacă documentul care trebuie executat conține clauze contractuale injuste care încalcă drepturile consumatorului.

În cazul executării silite prin punere în întârziere, dacă instanța admite cererea, însă, în termen de 14 zile de la punerea în întârziere de către instanță, debitorul depune o declarație de opoziție în care contestă validitatea obligației de plată sau arată că datoria a fost plătită, judecătorul pune capăt procedurii.

1.5 Căi de atac

Nu se poate ataca o hotărâre pronunțată cu privire la o cerere de executare silită necontencioasă a obligațiilor sau la o cerere de executare silită prin punere în întârziere.

1.6 Declaraţia de opoziţie

În ceea ce privește cererea de executare silită necontencioasă a obligațiilor, completul de judecată format dintr-un judecător unic, se pronunță fără a ține seama de opinia debitorului.

În ceea ce privește cererea de executare silită prin punere în întârziere, judecătorul notifică debitorul, oferindu-i posibilitatea să plătească suma menționată în cerere sau să prezinte instanței o declarație de opoziție în termen de 14 zile de la punerea în întârziere.

1.7 Efectul declaraţiei de opoziţie

Executarea silită prin punere în întârziere - în cazul în care debitorul contestă validitatea obligației de plată în termen de 14 zile de la punerea în întârziere trimisă de către instanță, procedura judiciară se încheie. Dacă debitorul acceptă o parte a cererii, solicitantului i se comunică răspunsul debitorului și termenul în care solicitantul trebuie să informeze instanța dacă a fost îndeplinită partea din obligație a cărei executare a fost acceptată. Dacă solicitantul nu este de acord cu executarea parțială a obligației sau nu răspunde în termenul precizat în notificare, procedura judiciară se încheie.

1.8 Efectul absenţei unei declaraţii de opoziţie

În cazul cererii de executare silită prin punere în întârziere, dacă debitorul nu depune o declarație de opoziție în termenul specificat în notificare, instanța se pronunță în termen de șapte zile de expirarea termenului acordat pentru depunerea declarației de opoziție, dispunând executarea obligației de plată menționate în cerere și recuperarea cheltuielilor judiciare.

1.8.1 Ce trebuie făcut pentru obţinerea unei hotărâri executorii?

Executarea silită prin punere în întârziere: hotărârea instanței privind executarea obligației de plată menționate în cerere produce efecte imediat; acesta este un document executoriu care poate fi executat în conformitate cu normele privind executarea hotărârilor judecătorești.

Executarea silită necontencioasă a obligațiilor: după ce analizează validitatea cererii și o admite, instanța pronunță o hotărâre în care stabilește ce obligație trebuie să fie executată și în ce măsură. Hotărârea instanței produce efecte imediat; acesta este un document executoriu care poate fi executat în conformitate cu normele privind executarea hotărârilor judecătorești. Hotărârea este înaintată spre executare, împreună cu o copie autentificată a documentului care trebuie executat.

1.8.2 Această hotărâre este definitivă sau există posibilitatea ca pârâtul să facă recurs împotriva acestei hotărâri?

Nu se poate ataca o hotărâre pronunțată cu privire la o cerere de executare silită necontencioasă a obligațiilor sau la o cerere de executare silită prin punere în întârziere; cu toate acestea, în cazul în care debitorul consideră că cererea solicitantului nu este justificată pe fond, acesta poate introduce o acțiune în justiție împotriva creditorului pentru a o contesta (în cazul executării silite necontencioase a obligațiilor, în termen de șase luni de la data expedierii copiei autentificate a hotărârii judecătorești, iar în cazul executării silite prin punere în întârziere, în termen de trei luni de la data la care a fost expediată copia autentificată a hotărârii). Când introduce o astfel de acțiune în justiție, debitorul poate solicita suspendarea executării obligațiilor; în cazul în care creditorului i s-a admis cererea prin procesul de executare, debitorul poate solicita să i se garanteze creanța prin măsuri asigurătorii. Acțiunea se introduce în conformitate cu procedurile prevăzute în Codul de procedură civilă, la instanța care a examinat cererea anterioară de executare silită necontencioasă a obligațiilor sau de executare silită prin punere în întârziere. Cu toate acestea, în cazul în este competentă o instanță regională (apgabaltiesa), cererea trebuie depusă la instanța regională în circumscripția căreia se află secția registrului funciar de pe lângă instanța raională sau municipală (rajona/pilsētas tiesa) care a examinat cererea menționată anterior.

O cauză poate fi reexaminată ca urmare a revizuirii altei cauze la inițiativa pârâtului în temeiul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 al Parlamentului European și al Consiliului prin depunerea unei cereri:

  1. în ceea ce privește revizuirea unei hotărâri sau a unei decizii pronunțate de o instanță (municipală) raională - de către instanța regională;
  2. în ceea ce privește revizuirea unei hotărâri sau a unei decizii pronunțate de o instanță regională - de către Curtea Supremă (Augstākā tiesa);
  3. în ceea ce privește revizuirea unei hotărâri sau a unei decizii a Camerei Curții (Tiesu palāta) - de către Departamentul de cauze civile al Curții Supreme.

Cererea poate fi depusă în termen de 45 de zile de la data la care au fost îndeplinite condițiile de revizuire prevăzute de legislația Uniunii Europene.

Cererea nu poate fi depusă dacă s-a îndeplinit termenul de prescripție pentru depunerea unui document privind executarea hotărârii vizate.

Nu se acceptă, și i se restituie solicitantului, o cerere în care nu se indică circumstanțele de natură a fi considerate ca justificând revizuirea unei hotărâri judecătorești în conformitate cu legislația Uniunii Europene. Un judecător va respinge cererea de reexaminare ca urmare a revizuirii altei cauze, chiar dacă cererea a fost formulată în mod repetat, dacă nu rezultă din cerere că circumstanțele s-au modificat. Se poate prezenta judecătorului o plângere auxiliară cu privire la o astfel de decizie.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Având în vedere retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, statele membre responsabile cu gestionarea paginilor cu informații naționale actualizează în prezent conținutul de pe acest site. Eventualele fragmente care nu reflectă încă retragerea Regatului Unit nu apar intenționat pe site și vor fi modificate în curând.

Ultima actualizare: 08/05/2020