Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Instanţe de drept comun - Belgia

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: francezăolandeză.

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a instanțelor de drept comun din Belgia.


Instanțele de drept comun – introducere

Curtea supremă

Curtea de Casație: este instanța supremă, „instanța superioară tuturor celorlalte instanțe” și se află la Bruxelles.

Curtea cu jurați

Cele zece provincii și arondismentul capitalei Bruxelles au fiecare câte o curte cu jurați. Aceasta nu este o instanță permanentă, ci se întrunește numai atunci când există acuzați care trebuie să compară în fața sa.

Instanțele de apel

  • Curți de Apel: există 5 curți de apel în Belgia:
  • Bruxelles (pentru provinciile Braban Walon, Braban flamand și regiunea Bruxelles-Capitale)
  • Liège (pentru provinciile Liège, Namur și Luxemburg)
  • Mons (pentru provincia Hainaut)
  • Gand (pentru Flandra occidentală și Flandra orientală)
  • Anvers(pentru provinciile Anvers și Limburg).
  • instanțele de dreptul muncii: există cinci instanțe de dreptul muncii în Belgia. Acestea sunt specializate în dreptul muncii și își au sediul în circumscripțiile teritoriale ale curților de apel menționate anterior.

Instanțele de prim grad de jurisdicție

  • tribunale de primă instanță: există 13 tribunale de primă instanță în Belgia (câte unul în fiecare arondisment judiciar și două în Bruxelles, unul francofon și unul neerlandofon).
  • tribunale de dreptul muncii: există 9 tribunale de dreptul muncii în Belgia (în principiu, câte unul în fiecare circumscripție teritorială a unei curți de apel, cu excepția curții de apel a Bruxelles-ului, care include tribunalele muncii de la Louvain, Nivelles, și Bruxelles și a teritoriului germanofon de la Eupen).
  • tribunale comerciale: există 9 tribunale comerciale în Belgia (în principiu, câte unul în fiecare circumscripție teritorială a unei curți de apel, cu excepția curții de apel a Bruxelles-ului, care include tribunalele comerciale de la Louvain, Nivelles, și Bruxelles și a teritoriului germanofon de la Eupen).

Instanțele inferioare sau de proximitate

  • Judecătorii de pace: există 187 de judecătorii de pace în Belgia (câte una în fiecare canton judiciar).
  • Tribunale de poliție: există 15 tribunale de poliție în Belgia.

Competența instanțelor

Judecătoriile de pace

Judecătoriile de pace judecă litigii civile și comerciale al căror obiect are o valoare mai mică de 1 860 EUR. Acestea sunt competente pentru judecarea, printre altele, a litigiilor referitoare la contracte de închiriere, neînțelegeri între vecini, servitute, expropriere – indiferent de valoarea litigiului, precum și la măsurile provizorii între soți. Cu excepția cazurilor în care valoarea litigiului este inferioară sumei de 1 240€, hotărârile pronunțate de judecătoriile de pace pot fi atacate la tribunalul de primă instanță sau la tribunalul comercial, în funcție de natura litigiului (civilă sau comercială).

Tribunalul de poliție (Tribunal de police)

Tribunalul de poliție este o instanță penală și civilă care analizează contravențiile, delictele de natură contravențională, încălcările dispozițiilor legilor speciale (de exemplu, Codul rural, Codul forestier), cererile privind repararea unui prejudiciu rezultat dintr-un accident de circulație și încălcările Codului rutier. Hotărârile tribunalului de poliție pot fi atacate la tribunalul de primă instanță, cu excepția materiilor enumerate de codul judiciar, când valoarea litigiului este inferioară sumei de 1 240€.

Tribunalul de primă instanță

Tribunalul de primă instanță este competent pentru toate litigiile, cu excepția celor atribuite prin lege altor instanțe. Acest tip de competență este numit competența reziduală a tribunalului de primă instanță.

Tribunalul de primă instanță este împărțit în trei secții: tribunalul civil, tribunalul corecțional și tribunalul pentru minori. În plus, din 2007, a fost creată o secție denumită tribunal de aplicare a pedepselor în cadrul tribunalelor de primă instanță din Anvers, Bruxelles, Flandra­Orientală, Liège și Hainaut.

Tribunalul civil

Tribunalul civil judecă litigii care implică starea civilă a persoanelor (de exemplu, litigii legate de divorț, filiație, adopție). Acesta este de asemenea competent pentru judecarea litigiilor al căror obiect are o valoare mai mare de 1 890 EUR, a litigiilor privind succesiunea sau drepturile de autor, precum și a căilor de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de către judecătorul de pace.

Tribunalul corecțional

Tribunalul corecțional este o instanță de drept penal competentă să judece toate infracțiunile și abaterile de natură corecțională precum înșelăciunea, frauda, uciderea din culpă, spargerea și tâlhăria. Acesta joacă de asemenea rolul de instanță de apel pentru hotărârile pronunțate de tribunalul de poliție.

O cauză poate fi supusă analizei tribunalului corecțional la solicitarea directă a parchetului sau a părții civile sau prin ordonanța Camerei Consiliului (Chambre du conseil) care, după efectuarea cercetărilor, stabilește dacă acuzatul este trimis sau nu în fața tribunalului corecțional.

Camera Consiliului este o instanță de cercetare penală, alcătuită dintr-un judecător aparținând tribunalului de primă instanță care deliberează singur dacă există temei pentru trimiterea cauzei în fața tribunalului corecțional sau dacă se renunță la urmărirea în justiție a pârâtului (neînceperea urmăririi penale). Camera Consiliului decide, de asemenea, dacă există motive pentru menținerea acuzatului în arest preventiv sau dacă acestuia i se acordă eliberarea, eventual condiționată, în fiecare lună sau o dată la trei luni în cazul unor infracțiuni care nu au natură corecțională.

Arestarea preventivă este o măsură de siguranță prin care o persoană suspectată de săvârșirea unui delict sau a unei infracțiuni este reținută în așteptarea procesului. Această măsură este impusă pentru a evita dispariția suspectului înainte de a compărea în fața judecătorului, săvârșirea altor infracțiuni în acest timp, încercarea acestuia de a distruge probe sau contactul cu terți (de exemplu, în scopul influențării martorilor sau a co-inculpaților). Suspectul care a fost achitat în final sau care față de care a încetat urmărirea penală poate solicita despăgubiri ministrului Justiției pentru perioada pe care a petrecut-o pe nedrept în închisoare: este vorba de despăgubirile în cazul detenției nejustificate. Pentru a obține astfel de despăgubiri, trebuie îndeplinite două condiții: arestul preventiv trebuie să fi durat mai mult de opt zile și arestul preventiv sau menținerea acestuia nu trebuie să fi fost cauzată de comportamentul personal al suspectului. Ministrul este foarte strict în analizarea celei de-a doua condiții.

Hotărârile Camerei Consiliului pot fi atacate prin introducerea unei căi de atac la Camera de punere sub acuzare (Chambre de mise en accusation). Aceasta reprezintă instanța de cercetare penală la nivelul curții de apel.

Tribunalul pentru minori

Tribunalul pentru minori judecă în principal dosare referitoare la aplicarea Legii din 1965 privind protecția minorilor, cum ar fi decăderea din drepturile părintești, plasamentul minorilor în familii-gazdă sau în centre închise, precum și dosare de delincvență juvenilă.

Judecătorul nu dă pedepse minorilor infractori, ci ia măsuri în ceea ce-i privește. În practică, acesta poate mustra minorul („rechemare la ordine”), îl poate plasa într-o familie-gazdă sau într-o instituție specializată, unde se va alătura altor tineri supravegheați de educatori, îi poate impune să efectueze o activitate de interes general și chiar, în anumite cazuri excepționale, poate dispune detenția provizorie în închisoare. Judecătorul din cadrul tribunalului pentru minori ia măsuri de pază, de protecție sau de educare. În cazul în care minorul care a comis o faptă penală a împlinit vârsta de 16 ani, judecătorul poate, în anumite situații specifice, să renunțe la dosar. În acest caz, minorul este trimis în fața unei camere specifice a tribunalului pentru minori, care joacă rol de tribunal penal. Dacă este vorba despre o infracțiune deosebit de gravă, de exemplu un omor, minorul compare în mod excepțional în fața curții cu jurați, în ciuda vârstei sale. Tribunalul pentru minori poate de asemenea să ia măsuri împotriva părinților în cazul în care aceștia nu-și îndeplinesc datoria de educare a copilului (prin supunerea copilului la violențe, abuzul de autoritate, condiții de trai deplorabile…). Caracterul urgent al anumitor situații permite de altfel inițierea foarte rapidă a unor măsuri corective în scopul protejării copilului.

Un proiect de lege votat de Camera Reprezentanților în iulie 2011 și transmis Senatului prevede instituirea unui tribunal al familiei și al minorilor, în cadrul tribunalelor de primă instanță. Acest proiect de lege prevede transferarea competențelor de la judecătoriile de pace la secțiile dedicate familiilor din cadrul tribunalelor de primă instanță și invers, precum și transferarea competențelor secțiilor pentru minori la secțiile dedicate familiilor.

Tribunalele de aplicare a pedepselor

Tribunalele de aplicare a pedepselor pronunță hotărâri privind statutul juridic extern al persoanelor condamnate la o pedeapsă cu privare de libertate. Acestea decid cu privire la utilizarea următoarelor posibilități: detenția limitată, supravegherea electronică, eliberarea condiționată și punerea în libertate provizorie în vederea îndepărtării de pe teritoriu sau a repatrierii. Parchetul și condamnații pot ataca hotărârile Camerei de aplicare a pedepselor la Curtea de Casație.

Căile de atac împotriva hotărârilor tribunalului de primă instanță

Cu excepția hotărârilor pronunțate de tribunalele de aplicare a pedepselor, părțile sau Ministerul Public pot ataca cu apel hotărârile pronunțate pe fond de tribunalele de primă instanță (nu și hotărârile pronunțate in apel de tribunalele de primă instanță, adică după atacarea unei hotărâri pronunțate de tribunalele de poliție sal de judecătoriile de pace – caz în care este competente curtea de apel, indiferente dacă fapta relevă de competența tribunalului civil, corecțional sal pentru minori).

Tribunalul de dreptul muncii

Tribunalul de dreptul muncii este competent în materie socială: asigurări sociale (pensii, șomaj…), litigii privind relațiile la locul de muncă (contracte de muncă, reglementarea activității…) și accidente de muncă. Acesta este competent, de asemenea, în materie de soluționare colectivă a datoriilor, introduse de persoane fizice.

Tribunalul de dreptul muncii cuprinde diferite secții. Cu excepția situațiilor prevăzute în codul judiciar, acestea sunt formate dintr-un magistrat de profesie, cu rolul de președinte, și doi judecători sociali. În funcție de natura litigiului judecat de tribunal, judecătorii sociali reprezintă salariații, angajatorii sau lucrătorii independenți. Aceste persoane sunt numite de către organizațiile din domeniul muncii (angajatori, angajați, muncitori sau lucrători independenți). În ceea ce privește Ministerul Public, acesta este numit în acest caz „corp de control” pentru dreptul muncii, iar procurorul este „controlor” specializat în dreptul muncii.

În cazul în care nu sunt de acord cu hotărârea pronunțată de tribunalul de dreptul muncii, părțile pot introduce o cale de atac la Curtea de dreptul muncii.

Tribunalul comercial

Tribunalul comercial judecă litigiile între societăți comerciale al căror obiect are o valoare de peste 1 860 EUR, dar și pe cele privind aspecte specifice, cum ar fi falimentele sau litigiile între acționarii unei societăți. În competența tribunalului comercial intră de asemenea căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de pace în materie comercială.

Secțiile tribunalului comercial sunt alcătuite dintr-un judecător (magistrat de profesie) și doi judecători consulari (juges consulaires). Acești judecători laici sunt propuși de diferitele asociații reprezentative din domeniul comerțului și industriei, care aleg candidații dintre comercianți, administratorii de societăți comerciale, revizori de întreprinderi și contabili. În ceea ce privește Ministerul Public, acesta este reprezentat de membri ai Parchetului de pe lângă Tribunalul de primă instanță.

Dacă părțile doresc să atace hotărârea emisă de tribunalul comercial, acestea introduc o cale de atac la Curtea de Apel. Hotărârea poate fi atacată doar dacă a fost pronunțată în primă instanță și nu în urma unei căi de atac introduse împotriva unei hotărâri anterioare a unui judecător de pace.

Curțile de apel și Curțile de dreptul muncii

Curtea de apel este alcătuită din mai multe secții:

  • Secțiile civile soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de către secțiile civile ale tribunalelor de primă instanță și de către tribunalele comerciale.
  • Secțiile corecționale judecă căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de către tribunalele corecționale.
  • Secțiile pentru minori judecă căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de către tribunalele pentru minori.
  • Secția de punere sub acuzare este instanța de cercetare penală însărcinată cu judecarea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunțate de Camera consiliului. Aceasta este de asemenea instanța care trimite un suspect în fața curții cu jurați pentru săvârșirea unei infracțiuni, pentru încălcarea legislației presei sau pentru comiterea unui delict politic.

Ca și în cazul tribunalului de dreptul muncii, camerele Curții de dreptul muncii sunt alcătuite dintr-un judecător de profesie numit consilier și din 2 sau 4 consilieri sociali. Curtea de dreptul muncii judecă căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de către tribunalele de dreptul muncii.

Curtea cu jurați

Infracțiuni

Atunci când o persoană este acuzată de săvârșirea unei infracțiuni grave, care nu poate fi încadrată sau nu a fost încadrată ca infracțiune intermediară (délit/wanbedrijf) aceasta trebuie să compară în fața curții cu jurați pentru a fi judecată de către jurați populari.

Curtea cu jurați este condusă de un magistrat de profesie, asistat de doi asesori, care sunt de asemenea judecători de profesie. Aceștia nu se pronunță cu privire la vinovăția sau nevinovăția acuzatului. Membrii curții – jurații – sunt cei care au misiunea de a stabili dacă acuzatul a săvârșit sau nu o infracțiune. Jurații sunt desemnați prin tragere la sorți din rândul populației. Orice cetățean belgian cu vârsta cuprinsă între 28 și 65 de ani, care se bucură de drepturile sale civile și politice, știe să scrie și să citească, nu a suferit nicio condamnare penală la o pedeapsă mai mare de 4 luni sau o pedeapsă mai mare de 60 de ore de muncă în folosul comunității poate fi chemat pentru a fi jurat.

La începutul unui proces cu jurați, se dă citire actului de acuzare, care reprezintă o sinteză a anchetei realizate, cuprinzând principalele elemente culese în timpul cercetărilor. Apoi sunt audiați martorii și persoanele vizate de anchetă. Audierile trebuie să permită juraților, care nu au avut posibilitatea de a studia dosarul, să-și formeze o opinie. Ulterior, procurorul își enunță rechizitoriul, părțile civile iau cuvântul și avocații își susțin pledoaria. Acuzatul este de asemenea audiat. Acesta răspunde la întrebările președintelui completului de judecată, își justifică faptele și poate să-și susțină nevinovăția. După audieri, cei doisprezece jurați deliberează cu ușile închise. Aceștia trebuie să decidă dacă acuzatul este vinovat sau nevinovat. Hotărârea este luată prin vot și poate fi nuanțată. De exemplu, jurații pot hotărî că acuzatul este vinovat, recunoscând totuși existența unor circumstanțe atenuante. Dacă acuzatul este declarat vinovat, judecătorii de profesie și jurații deliberează împreună cu privire la pedeapsa care trebuie aplicată acestuia. Această decizie este luată cu majoritate absolută. Verdictul de vinovăție trebuie motivat.

În principiu, hotărârile curții cu jurați nu pot fi atacate. Cu toate acestea, condamnatul, partea civilă și Parchetul pot ataca hotărârea la Curtea de Casație. În cazul în care o condamnare este casată, adică anulată de către Curtea de Casație, cauza este trimisă în fața altei curți cu jurați, care va trebui să o judece din nou.

Încălcarea legislației presei și delictele politice

Încălcarea legislației presei presupune exprimarea unor afirmații calomnioase în textele difuzate în mai multe exemplare printr-un procedeu tehnic. Delictul politic este un delict comis din motive politice și în scopuri politice. Curtea cu jurați este competentă pentru acțiunile publice în materie de delicte politice și de încălcări ale legislației presei, cu excepția celor rezultate din rasism sau xenofobie.

Curtea de Casație

Curtea de Casație garantează respectarea legii de către instanțele judecătorești. Competența sa teritorială se întinde pe tot teritoriul țării. Curtea de Casație nu analizează faptele, ci numai problemele de drept. Curtea de Casație poate fi sesizată numai pe motive juridice, mai precis în cazul încălcării legii sau a unui principiu general de drept. Poate fi atacată la Curtea de Casație numai o hotărâre definitivă pronunțată în ultima instanță, adică o hotărâre împotriva căreia nu se mai poate introduce o cale de atac ordinară.

Curtea de Casație este alcătuită dintr-un prim-președinte, un președinte, președinți de secții și consilieri. Ministerul Public este reprezentat de procurorul general de pe lângă Curtea de Casație sau de către un avocat general. Curtea este formată din trei secții: prima secție analizează dosarele civile, comerciale, fiscale și disciplinare, cea de-a doua – dosarele penale, iar cea de-a treia – dosarele privind dreptul muncii și asigurărilor sociale. Fiecare din aceste secții este alcătuită dintr-o secțiune franceză și o secțiune olandeză. În cadrul secțiunilor se întrunesc de regulă cinci consilieri.

Înainte de a se pronunța, magistrații ascultă concluziile Parchetului de pe lângă Curtea de Casație. Curtea de Casație poate hotărî să respingă recursul în casație. În cazul în care argumentele invocate nu sunt acceptate, se respinge recursul, iar hotărârea atacată devine definitivă. În schimb, dacă Curtea de Casație decide că hotărârea atacată a fost pronunțată ignorând dispozițiile legale, aceasta este casată, integral sau parțial, și poate fi sau nu trimisă spre reexaminare. În cazul în care este necesară reexaminarea fondului cauzei, Curtea de Casație decide reanalizarea hotărârii de către o curte sau un tribunal de același nivel cu cel care a pronunțat hotărârea atacată, însă niciodată de către aceeași instanță.

Observație

Trebuie notat faptul că, pe lângă cauzele penale, camerele corecționale ale curților de apel sau ale curților cu jurați, camerele corecționale ale tribunalelor de primă instanță sau ale tribunalului de poliție soluționează și cauze civile (în principal legate de repararea prejudiciilor) introduse de persoanele constituite în părți civile, adică victimele infracțiunilor, în sens larg.

Baze de date juridice

Pentru a obține mai multe informații cu privire la curți și tribunale, puteți consulta Linkul se deschide într-o fereastră nouăPortalul puterii judecătorești din Belgia

Este gratuit accesul la baza de date?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Link-uri relevante

Serviciul Public Federal de Justiție


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 17/09/2015