Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Instanţe de drept comun - Franţa

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: franceză.

Această secţiune cuprinde o prezentare succintă a instanţelor ordinare din Franţa.


Instanțe de drept comun – introducere

Instanțele de prim grad de jurisdicție

Instanțe civile

1. Tribunalul regional (Tribunal de grande instance)

Tribunalul regional soluționează litigii între persoane fizice (cauze civile) având valori mai mari de 10 000 EUR.

În plus, oricare ar fi suma care face obiectul cererii, acesta are competență în următoarele domenii:

  • statutul persoanelor: căsătorie, afiliere, adopție, declarație de absență;
  • rectificarea actelor de stare civilă;
  • succesiuni;
  • amenzi civile aplicate ofițerilor de stare civilă;
  • acțiuni în domeniul imobiliar;
  • dizolvarea asociațiilor;
  • protecție din partea creditorilor (sauvegarde), reorganizare judiciară și lichidare judiciară în situația în care debitorul nu este comerciant și nici nu este înregistrat în nomenclatorul de meserii;
  • asigurare împotriva accidentelor și bolilor profesionale a persoanelor nesalariate care lucrează în agricultură;
  • taxe de înregistrare, taxe de cadastru, taxe de timbru și contribuții indirecte, precum și alte taxe asimilate acestor tipuri de taxe și contribuții;
  • contracte de închiriere a unui spațiu comercial, cu excepția contestațiilor privind stabilirea prețului de închiriere la revizuirea sau reînnoirea contractului, contracte de închiriere în scopuri profesionale și convenții de locație temporară și care conferă drepturi limitate (conventions d’occupation précaire) în materie comercială;
  • înscrierea de date false pe documente autentice;
  • acțiuni civile pentru defăimare sau injurii publice sau nepublice, verbale sau scrise.

Tribunalul corecțional reprezintă ramura penală a tribunalului regional și are competența de a judeca delicte (a se vedea mai jos).

Tribunalul regional este format din judecători de profesie: președintele, vice-președinți, judecători, procurorul Republicii, vice-procurori și locțiitori.

Există, de asemenea, judecători specializați precum:

  • judecătorul pentru minori, care are competența de a lua măsuri de protecție în privința minorilor aflați în pericol și de a judeca infracțiunile (contravențiile și delictele) săvârșite de către minori. În materie penală, atunci când judecă o cauză cu ușile închise, acesta poate dispune doar aplicarea de măsuri educative; atunci când prezidează instanța pentru minori, acesta alcătuiește completul de judecată împreună cu doi arbitri consultanți, instanța respectivă având competența de a dispune atât sancțiuni educative, cât și pedepse;
  • judecătorul pentru aplicarea pedepselor, care are responsabilitatea de a stabili principalele modalități de executare a pedepselor privative de libertate; atunci când judecătorul intervine într-un mediu considerat „închis”, în baza unei pedepse cu închisoarea, acesta are competența de a pronunța ajustarea pedepsei (de exemplu: eliberarea, semi-eliberarea, eliberarea condiționată, plasarea sub supraveghere electronică); atunci când intervine într-un mediu „deschis”, acesta are sarcina de a urmări și a controla executarea pedepsei de către condamnat (de exemplu: închisoare cu suspendare, muncă în folosul comunității, urmărire socio-judiciară etc.);
  • judecătorul de instrucție (juge d’instruction), care are sarcina de a lua toate măsurile pentru stabilirea adevărului, sub supravegherea camerei de cercetare penală a curții de apel; acesta adună toate elementele constitutive ale cauzei, indiferent dacă sunt incriminatoare sau dezincriminatoare; atunci când judecătorul consideră că cercetarea este încheiată, acesta poate emite un ordin de neîncepere a urmăririi penale sau poate trimite persoana cercetată în fața curții cu jurați sau a instanței corecționale pentru a fi judecată. Judecătorul pentru cercetarea penală nu poate să se autosesizeze. Acesta trebuie să fie sesizat de către procurorul Republicii sau de către victimă prin intermediul unei plângeri cu constituire în parte civilă.

Tribunalul regional se află, în general, în capitala departamentului, însă este posibil să se găsească în alte orașe. La 1 ianuarie 2013, existau 161 de tribunale regionale.

2. Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul de primă instanță (Tribunal d'instance)

Tribunalul de primă instanță soluționează litigii între persoane fizice (cauze civile) a căror valoare nu depășește 10 000 EUR.

Acesta are, de asemenea, competențe atribuite (de exemplu: popriri ale remunerațiilor, rente viagere, probleme legate de alegeri, contracte de închiriere a unei locuințe) și competențe administrative; astfel, de exemplu, grefierul șef al tribunalului de primă instanță are competența de a elibera certificate de naționalitate.

Secția sa penală, Tribunalul de poliție, are competența de a judeca contravențiile care se înscriu în cea de a cincea clasă (a se vedea mai jos).

În plus, tribunalul de primă instanță exercită funcțiile de instanță de protecție (cu excepția tutelei asupra minorilor, care intră în competența judecătorului de dreptul familiei din cadrul tribunalului regional, conform unei legi din 12 mai 2009), și anume, are sarcina de a proteja adulții vulnerabili, controlând gestionarea patrimoniului acestora.

Tribunalul de primă instanță este format din unul sau mai mulți judecători, însă cauzele sunt judecate de un singur judecător.

În general, tribunalul de primă instanță are sediul în centrul administrativ al arondismentului. La 1 ianuarie 2013, existau 307 tribunale de primă instanță.

3. Instanța pentru litigii și contravenții minore (juridiction de proximité)

Judecătorii din cadrul instanței pentru litigii și contravenții minore se ocupă de litigiile civile între persoane fizice a căror valoare nu depășește 4 000 EUR.

De asemenea, aceștia au competența de a emite hotărâri privind contravențiile care aparțin primelor 4 clase.

Ministerul Public este reprezentat de către un funcționar ministerial public.

4. Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul comercial (Tribunal de commerce)

Tribunalul comercial soluționează litigii privind tranzacțiile încheiate între comercianți, între instituții de credit sau între aceste două părți, precum și litigii privind societățile comerciale sau actele de comerț între toate persoanele. De asemenea, acesta audiază procedurile privind întreprinderile aflate în dificultate.

Tribunalul comercial este format din judecători consultanți, toți comercianți. Aceștia sunt aleși pentru 2 sau 4 ani de către un colegiu electoral format din judecători și foști judecători ai tribunalului, precum și din delegați consulari (comercianți aleși din aria de competență teritorială a tribunalului comercial).

Existau 134 de tribunale comerciale la 1 ianuarie 2013.

5. Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța pentru soluționarea litigiilor de muncă (Conseil de prud’hommes)

Instanța pentru soluționarea litigiilor de muncă are sarcina de a soluționa litigiile individuale între angajatori și salariați care izvorăsc dintr-un contract de muncă sau de ucenicie.

Aceasta este formată din judecători aleși, reprezentând în egală măsură salariații și angajatorii. Instanța este împărțită în 5 secțiuni specializate (management, industrie, comerț și servicii comerciale, agricultură, diverse activități). În cazul unei egalități de voturi între cei 4 consilieri, instanța pentru soluționarea litigiilor de muncă este prezidată de către un judecător al tribunalului de primă instanță.

Într-un departament pot exista una sau mai multe instanțe pentru soluționarea litigiilor de muncă, iar în aria de competență teritorială a tribunalului regional există cel puțin o astfel de instanță.

Există 210 instanțe pentru soluționarea litigiilor de muncă.

6. Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul pentru probleme de securitate socială (Tribunal des affaires de la sécurité sociale)

Tribunalul pentru probleme de securitate socială soluționează litigiile existente între fondurile de asigurări sociale și reclamanți (de exemplu: o problemă legată de apartenența la un fond, de alocarea fondurilor și de plata prestațiilor etc.).

Acesta este format dintr-un președinte (un judecător al tribunalului regional) și din arbitri consultanți, desemnați pentru o perioadă de 3 ani de către prim-președintele curții de apel dintr-o listă alcătuită, în aria de competență teritorială a fiecărui tribunal, de către directorul regional pentru tineret, sport și coeziune socială, în baza unei propuneri din partea celor mai reprezentative organizații profesionale. Este necesar, de asemenea, avizul președintelui tribunalului pentru probleme de securitate socială.

Există 115 tribunale pentru probleme de securitate socială.

7. Tribunalul pentru probleme de invaliditate (Tribunal du contentieux de l’incapacité)

Tribunalul pentru probleme de invaliditate are competența de a soluționa litigii privind invaliditatea sau incapacitatea de a munci a unui asigurat social, și anume, starea ori gradul de incapacitate în caz de boală ori de accident de muncă sau starea ori gradul de invaliditate în caz de boală ori de accidente altele decât profesionale.

Acesta este alcătuit dintr-un președinte (judecător onorific sau persoană calificată), un arbitru care reprezintă salariații și un arbitru care reprezintă angajatorii sau lucrătorii independenți (ambii numiți pentru o perioadă de 3 ani de către prim-președintele curții de apel în a cărei arie de competență teritorială se află tribunalul, dintr-o listă alcătuită de către directorul regional pentru tineret, sport și coeziune socială, în baza unei propuneri din partea celor mai reprezentative organizații profesionale.

Există 26 de tribunale pentru probleme de invaliditate.

Curtea națională pentru probleme de invaliditate și calculul primelor de asigurare în caz de accident de muncă este instanța de apel pentru aceste tribunale. De asemenea, aceasta judecă, în prima și a doua instanță, litigiile legate de calculul primelor de asigurare în caz de accident de muncă.

8. Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul paritar în materie de arendare (Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunal paritaire des baux ruraux)

Tribunalul paritar al închirierilor agricole are competența de a soluționa litigiile dintre proprietarii și chiriașii bunurilor agricole care fac obiectul unei închirieri în ceea ce privește statutul arendării, al dării în parte, al închirierii șeptelurilor, al închirierilor la libera alegere, al închirierii culturilor mixte, al închirierii pe termen lung și al contractelor de utilizare a terenului în scopul folosirii ca pășune.

Un judecător de la tribunalul de primă instanță prezidează tribunalul paritar al închirierilor agricole. Acesta este asistat de 4 arbitri consultanți aleși de către colegii lor: 2 proprietari și 2 chiriași aleși pentru o perioadă de 6 ani pe baza listelor electorale întocmite de către prefect la propunerea Comisiei de elaborare a listelor electorale.

Instanțe penale

1. Curtea cu jurați (cour d’Assises)

Curtea cu jurați are competența de a judeca infracțiunile penale, și anume, infracțiunile cele mai grave care sunt pasibile de o pedeapsă constând în privare de libertate pe o perioadă între 10 ani și pe viață.

Aceasta este o instanță departamentală nepermanentă, care se reunește oricând este necesar. Totuși, instanța este cvasi-permanentă în departamentele cele mai mari.

Instanța este formată din 3 judecători de profesie: un președinte (președintele camerei sau un judecător al curții de apel), 2 arbitri (judecători la curtea de apel sau judecători ai tribunalului regional pentru zona în care are loc audierea), un juriu (6 cetățeni selectați prin tragere la sorți). De asemenea, aceasta funcționează ca și curte cu jurați pentru minori, dispunând de un juriu, atunci când este vorba despre infracțiuni săvârșite de către minori. În astfel de cazuri, arbitrii de profesie sunt judecători pentru minori.

Anumite infracțiuni care intră sub incidența legislației privind terorismul, a legislației militare sau a legislației privind traficul de droguri sunt judecate de către o curte cu jurați formată exclusiv din judecători de profesie.

Ministerul Public este reprezentat de către un avocat general.

2. Tribunalul corecțional (Tribunal correctionnel)

Tribunalul corecțional are competența de a judeca delictele, și anume, infracțiunile sancționate prin lege cu maximum 10 ani de închisoare sau cu o amendă de minimum 3 750 EUR. Acesta este atașat tribunalului regional. În principiu, este format din 3 judecători de profesie, cu excepția infracțiunilor pentru judecarea cărora este necesar un singur judecător.

Ministerul Public este reprezentat de către procurorul Republicii sau de către unul dintre locțiitorii acestuia.

3. Tribunalul de poliție (Tribunal de police)

Tribunalul de poliție are competența de a se ocupa de contravențiile care aparțin celei de a cincea clase. Acesta are sediul la tribunalul de primă instanță și este prezidat de către judecătorul tribunalului de primă instanță, care pronunță hotărâri în calitate de judecător unic.

Ministerul Public este reprezentat de către procurorul Republicii sau de către unul dintre locțiitorii acestuia.

4. Instanța pentru litigii și contravenții minore (juridiction de proximité)

Aceasta are competența să judece contravențiile care aparțin primelor patru clase. Sediul său se află la tribunalul de primă instanță. Aceasta este prezidată de către un judecător pentru litigii și contravenții minore, care pronunță hotărâri în calitate de judecător unic.

Atribuțiile Ministerului Public sunt îndeplinite, de regulă, de către un comisar de poliție.

5. Instanțele specializate

Există, de asemenea, instanțe specializate în anumite domenii ale dreptului penal, cum ar fi instanțele maritime comerciale, în număr de 14 în prezent, care au competența de a judeca anumite delicte maritime.

Instanțe de al doilea grad de jurisdicție

Curtea de apel este instanța de al doilea grad de jurisdicție care rejudecă, în aspectele de drept și de fapt, cauzele judecate deja de către instanțele de prim grad de jurisdicție.

Aceasta este formată exclusiv din judecători de profesie: un prim-președinte, președinți de cameră și consilieri (cu excepția curții cu jurați de apel, a se vedea mai sus).

Fiecare curte de apel cuprinde secții specializate (civilă, socială, comercială și penală), fiecare fiind formată din trei judecători de profesie: un președinte de secție și doi consilieri.

Hotărârile curții cu jurați sunt revizuite în a doua instanță de către o altă curte cu jurați, desemnată de Secția Penală a Curții de Casație. Curtea cu jurați de apel este formată din 9 jurați.

Instanța națională pentru probleme de invaliditate și stabilirea asigurărilor în caz de accident de muncă reprezintă instanța de apel a tribunalelor pentru probleme de invaliditate.

Ministerul Public este reprezentat de către procurorul general sau de către unul dintre avocații săi generali sau locțiitorii generali.

Curtea de Casație

Curtea de Casație este cea mai înaltă instanță de drept comun. Aceasta are sediul la Paris, iar rolul său constă în verificarea conformității hotărârilor pronunțate de instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție cu normele de drept, în afara oricărei aprecieri noi a faptelor cauzei. Aceasta nu constituie o instanță de al treilea grad de jurisdicție, însă asigură unificarea jurisprudenței, dovedindu-se un organ de reglementare a dreptului și de respectare a legalității.

Această instanță este sesizată cu recurs, „recurs în casație”, exercitat de către o persoană care a făcut obiectul unei hotărâri judecătorești sau de către Ministerul Public.

Atunci când instanța consideră că hotărârea atacată nu a fost pronunțată în conformitate cu normele de drept, aceasta „casează” hotărârea. Cauza este trimisă unei alte instanțe spre rejudecare.

În caz contrar, aceasta respinge recursul în casație, hotărârea contestată devenind definitivă.

În mod excepțional, instanța poate casa hotărârea fără trimitere spre rejudecare atunci când casația nu implică rejudecarea pe fondul cauzei. În plus, prin casarea fără transfer, instanța poate pune capăt litigiului atunci când faptele, astfel cum au fost stabilite definitiv de către instanțele de fond, îi permit să aplice norma de drept corespunzătoare.

Curtea de Casație este împărțită în secții (trei secții civile, o secție comercială, o secție socială și o secție penală), fiecare fiind compusă din judecători de profesie „de instanță”, un președinte și consilieri. În funcție de natura cauzei, aceasta poate judeca în secții mixte (cel puțin trei secții) sau în cadrul unei ședințe în plen (prim-președinte, președinții secției și consilierii).

Ministerul Public este reprezentat de către procurorul general și avocații generali.

Baze de date juridice

În Franța, bazele de date juridice fac obiectul unui serviciu public de difuzare pe internet. Site‑ul internet Linkul se deschide într-o fereastră nouăLégifrance cuprinde astfel hotărârile Curții de Casație și ale curților de apel:

  • în baza de date „CASS” pentru hotărârile publicate ale Curții de Casație,
  • în baza de date „INCA” pentru hotărârile nepublicate, precum și
  • în baza de date „CAPP” pentru hotărârile curților de apel.

Este gratuit accesul la baza de date?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Scurtă descriere a conținutului

Hotărârile judecătorești sunt disponibile în limba franceză, iar unele sunt, de asemenea, traduse în limba engleză, arabă și mandarină.

  • Baza de date „CASS” are un stoc de 120 000 de hotărâri și un flux anual de 2 100 de hotărâri.
  • Baza de date „INCA” are un stoc de 246 000 de hotărâri și un flux anual de 10 000 de hotărâri.
  • Baza de date „CAPP” are un stoc de 19 000 de hotărâri și un flux anual de 20 000 de hotărâri.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăJurisdicția tribunalelor – Franța


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 19/09/2013