Instanţe de drept comun - Italia

Această secțiune oferă informații privind organizarea instanțelor de drept comun din Italia.


Instanțele de drept comun – introducere

Instanțele judecătorești de drept comun au două tipuri de competențe:

  • competență în materie civilă, prin intermediul căreia se urmărește protejarea drepturilor în raporturile dintre persoane fizice sau dintre persoane fizice și administrația publică în cazul în care, în îndeplinirea sarcinilor sale, administrația publică încalcă drepturile persoanelor fizice;
  • competență în materie penală, în cadrul căreia instanțele decid temeinicia acuzațiilor aduse de procurori împotriva unor persoane fizice.

Aceste două materii sunt guvernate de norme procedurale diferite - Codul de procedură civilă (codice di procedura civile) și Codul de procedură penală (codice di procedura penale).

Procedura penală este inițiată de un membru al corpului magistraților, care exercită funcția de procuror (pubblico ministero); a se vedea ultimul alineat al articolului 107 din Constituție.

Procedura civilă poate fi inițiată de orice persoană (l’attore, reclamantul) împotriva oricărei alte persoane (Il convenuto, pârâtul).

Instanțele civile

Judecătorii de pace (giudici di pace) sunt judecători onorifici sau nepermanenți (giudici onorari), competenți în cauze de importanță minoră.

Instanțele inferioare (tribunali) reprezintă primul grad de jurisdicție pentru toate celelalte litigii, dar soluționează și căile de atac formulate împotriva deciziilor pronunțate de judecătorii de pace.

Instanțele pentru minori (tribunali per i minorenni) și secțiile pentru minori de la curțile de apel (sezioni per i minorenni delle corti di appello) sunt competente în anumite cauze care implică minori și care nu țin de competența instanțelor judecătorești de drept comun.

Există, de asemenea, secții (sezioni) în cadrul instanțelor inferioare și al curților de apel specializate în aspecte legate de dreptul muncii.

Curțile de apel (corti di appello) reprezintă al doilea grad de jurisdicție.

Curtea de Casație (Corte di Cassazione sau Corte Suprema di Cassazione), cu sediul la Roma, este curtea supremă în sistemul judiciar și analizează dacă hotărârile celorlalte instanțe au fost pronunțate în conformitate cu legea.

Instanțele penale

Judecătoriile de pace se pronunță în cazul infracțiunilor de mică gravitate.

Instanțele inferioare reprezintă primul grad de jurisdicție și soluționează toate cauzele penale care nu țin de competența judecătoriilor de pace sau a curților cu jurați, precum și căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de judecătoriile de pace.

Instanțele pentru minori și secțiile pentru minori de la curțile de apel reprezintă primul și al doilea grad de jurisdicție pentru toate infracțiunile săvârșite de minori.

Curțile cu jurați (corti di assise) reprezintă primul grad de jurisdicție pentru cele mai grave infracțiuni.

Curțile de apel reprezintă al doilea grad de jurisdicție.

Curțile de apel cu jurați (corti di assise di appello) soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de curțile cu jurați.

Instanțele de supraveghere (tribunali di sorveglianza) și birourile de supraveghere (uffici di sorveglianza) asigură executarea pedepselor cu închisoarea și plata amenzilor și aplicarea legislației în materie de pedepse.

Curtea de Casație verifică legalitatea hotărârilor pronunțate de celelalte instanțe, soluționează căile de atac formulate împotriva oricărei hotărâri civile sau penale ori împotriva unei limitări aduse drepturilor sau libertăților fundamentale; poate fi și primul grad de jurisdicție, în unele cazuri.

Curtea de Casație reprezintă curtea supremă în sistemul judiciar. Articolul 65 din Legea nr. 12 din 30 ianuarie 1941, legea fundamentală privind organizarea instanțelor (legge fondamentale sull’ordinamento giudiziario), enumeră printre principalele funcții ale Curții asigurarea „aplicării corecte a legii și a interpretării uniforme și unitare a dreptului în întreaga țară, precum și respectarea diferitelor competențe ale instanțelor”. Unul dintre rolurile sale fundamentale este, așadar, de a se asigura că legislația este aplicată în mod uniform, astfel încât să ofere siguranță juridică.

Curtea de Casație poate fi instanță de recurs sau al treilea grad de jurisdicție? Normele în vigoare permit analizarea faptelor unui caz doar în măsura în care acestea au fost stabilite în cadrul procedurilor precedente și doar în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se stabili dacă acțiunea introdusă la Curtea de Casație este admisibilă din punct de vedere juridic.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 18/06/2018