Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Instanţe de drept comun - România

Această pagină vă oferă informații privind instanțele judecătorești din România.


Introducere în sistemul judiciar din România

Sistemul judiciar din România este structurat după cum urmează:

Instanțe judecătorești și parchete

Nivelul 1

  1. Judecătorii (176)
  2. Parchete

Nivelul 2

  1. Tribunale (42)
  2. Tribunale Specializate (3)
  3. Tribunalul pentru Minori și Familie (1)
  4. Parchete

Nivelul 3

  1. Curți de Apel (15)
  2. Parchete

Nivelul 4

  1. Înalta Curte de Casație și Justiție
  2. Parchet
  • Sistemul judiciar din România include Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești

Instanțe

Înalta Curte de Casație și Justiție

În calitate de instanță supremă în România, aceasta reprezintă singura instituție judiciară care deține puterea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe. Recursul în interesul legii reprezintă principala procedură prin care se poate realiza acest lucru.

Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții, fiecare având propriile competențe:

  • Secția I civilă;
  • Secția a II-a civilă;
  • Secția penală;
  • Secția de contencios administrativ și fiscal

Cele patru complete de cinci judecători, Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt alte structuri din cadrul instanței supreme care au propriile competențe de judecată.

Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel. În primă instanță, Secția penală judecă procesele și cererile date prin lege în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă următoarele cauze

În primă instanță:

  • infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și europarlamentari;
  • infracțiunile săvârșite de membrii Guvernului;
  • infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale;
  • infracțiunile săvârșite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
  • infracțiunile săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
  • infracțiunile săvârșite de mareșali, amirali, generali și chestori;
  • alte cauze date prin lege în competența sa.

În calitate de instanță de recurs:

  • recursuri formulate împotriva hotărârilor pronunțate pentru cauze penale judecate, în primă instanță, de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel;
  • recursuri formulate împotriva hotărârilor pronunțate pentru cauze penale judecate, în apel, de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel;
  • recursuri formulate împotriva hotărârilor pronunțate pentru cauze penale judecate, în primă instanță, de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și pentru alte cauze prevăzute de lege.

Completul de nouă judecători

Prin Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, atribuțiile Completului de 9 judecători au fost preluate de Completele de 5 judecători.

Procesele în curs de judecată la Completul de 9 judecători vor continua să fie judecate de acest complet.

Completele de 5 Judecători

Conform art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Completele de 5 judecători soluționează recursurile și cererile în cauzele judecate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și judecă și alte cauze date în competența lor prin lege, precum și ca instanță disciplinară.

Conform art. 51 alin.3 din Legea nr. 317/2004, republicată, Completele de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii în materie disciplinară.

Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:

  1. soluționarea sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;
  2. sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora.

Curtea de apel

Curțile de Apel din România sunt conduse de un președinte, care poate fi asistat de unul sau doi vice-președinți.

În cadrul Curții de Apel funcționează secții sau complete specializate pentru:

  • cauze civile,
  • cauze penale,
  • cauze cu minori și de familie,
  • cauze de contencios administrativ și fiscal,
  • cauze cu privire la conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii și
  • cauze maritime și fluviale.

Cele 15 curți de apel au personalitate juridică, fiecare dintre acestea acoperind jurisdicția mai multor tribunale (aproximativ 3).

În materie civilă, curțile de apel soluționează următoarele cauze:

În primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;

În calitate de instanțe de apel, apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță;

În calitate de instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege.

În materie penală, curțile de apel soluționează următoarele cauze:

În primă instanță:

  • infracțiunile prevăzute de Codul Penal în art. 155-173 (ex. trădarea, spionajul, complotul, subminarea puterii de stat, subminarea economiei naționale) și infracțiunile privind siguranța națională a României prevăzute în legi speciale;
  • infracțiunile prevăzute de Codul penal în art. 253^1 (conflictul de interese), art. 273 - 276 (unele infracțiuni contra siguranței circulației pe căile ferate) când s-a produs o catastrofă de cale ferată și art. 356 – 361 (infracțiunile contra păcii și omenirii)
  • infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi
  • infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai înaltului cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
  • infracțiunile săvârșite de magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe;
  • infracțiunile săvârșite de membrii Curții de Conturi, de președintele Consiliului Legislativ și de Avocatul Poporului;
  • alte infracțiuni date prin legi speciale în competența sa.

În calitate de instanțe de apel, judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță pentru cauze penale.

În calitate de instanțe de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în primă instanță, cu excepția celor date în competența tribunalului, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.

Curțile de apel soluționează de asemenea conflictele de competență dintre tribunale sau dintre judecătorii și tribunalele din circumscripția lor sau dintre judecătoriile aflate sub jurisdicția unor tribunale diferite aflate în circumscripția Curții de Apel.

Curțile de apel hotărăsc de asemenea cu privire la cererile de extrădare sau de transfer în străinătate al persoanelor condamnate.

Tribunal

Cele 42 de tribunale naționale au personalitate juridică și sunt organizate la nivel de județ. În circumscripția fiecărui tribunal intră toate judecătoriile de la nivelul județului în care este situat tribunalul.

În cadrul Tribunalelor funcționează secții sau complete specializate pentru:

  • cauze civile,
  • cauze penale,
  • cauze cu minori și de familie,
  • cauze de contencios administrativ și fiscal,
  • cauze cu privire la conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii și
  • cauze maritime și fluviale.

În materie civilă tribunalul judecă următoarele cauze

În primă instanță, tribunalul judecă toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.

În calitate de instanță de apel, judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.

În calitate de instanță de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege.

În materie penală, tribunalul soluționează următoarele cauze

În primă instanță:

  • infracțiuni contra vieții, integrității corporale și sănătății, infracțiuni contra libertății persoanei, infracțiuni privitoare la viața sexuală, infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activități reglementate de lege, infracțiuni contra sănătății publice, precum și infracțiunea de contrabandă, dacă a avut ca obiect arme, muniții sau materii explozive ori radioactive;
  • infracțiuni săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;
  • infracțiunile privind traficul și consumul ilicit de droguri;
  • infracțiunea de spălare a banilor, precum și infracțiunile de evaziune fiscală;
  • infracțiunea de bancrută frauduloasă, dacă fapta privește sistemul bancar;
  • alte infracțiuni date prin lege în competența sa

În calitate de instanță de recurs, judecă recursurile împotriva sentințelor pronunțate de judecătorii privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum și recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în materia măsurilor preventive, a liberării provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege;

Tribunalul soluționează conflictele de competență dintre judecătoriile din circumscripția sa, precum și alte cazuri anume prevăzute de lege.

Judecătoria

Judecătoriile nu dețin personalitate juridică, fiind înființate la nivelul județelor și Municipiului București.

În materie civilă, Judecătoriile soluționează în principal următoarele cauze:

  • cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
  • cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;
  • cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum și cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz;
  • cererile de evacuare;
  • cererile referitoare la zidurile și șanțurile comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servituți sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească;
  • cererile privitoare la strămutarea de hotare și cererile în grănițuire;
  • cererile posesorii;
  • cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe;
  • cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
  • orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.

De asemenea, judecătoriile judecă căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege.

În materie penală, Judecătoriile soluționează în principal următoarele cauze:

În general, toate tipurile de infracțiuni, cu excepția celor care trebuie judecate, conform legii, în primă instanță de tribunale, curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Informații cu privire la instanțe sunt valabile pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăportalul instanțelor Ministerului Justiției din România .

Baze de date juridice

Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 11/10/2013