Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

Cale de navigare

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Notificarea sau comunicarea documentelor - Polonia

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini polonă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

CUPRINS

1 Ce înseamnă conceptul juridic de „comunicare sau notificare a actelor judiciare” în termeni practici? De ce există norme specifice privind „comunicarea sau notificarea actelor judiciare”?

„Notificarea sau comunicarea actelor” înseamnă acordarea de acces anumitor persoane la corespondența care le este adresată în conformitate cu dispozițiile legale.

Conformitatea cu principiul constituțional al transparenței procesului judiciar, asigurarea respectării drepturilor procedurale ale părților și a posibilității de a-i apăra, validitatea procedurilor, calcularea corectă a termenelor și, în consecință, validitatea hotărârilor judecătorești – toate acestea depind de notificarea sau comunicarea corectă a actelor.

Normele privind notificarea sau comunicarea actelor sunt obligatorii și părțile nu au libertate de acțiune în această privință. Normele respective sunt prevăzute la articolele 131-147 din Codul de procedură civilă („CPC”), precum și în următoarele legi de punere în aplicare:

  • Regulamentul Ministrului Justiției din 23 februarie 2007 – Regulamentul de procedură al instanțelor de drept comun („Regulamentul de procedură”);
  • Regulamentul Ministrului Justiției din 12 octombrie 2010 privind procedura detaliată și metoda de notificare sau comunicare a actelor judiciare în acțiunile civile („regulamentul”).

Notificarea sau comunicarea documentelor extrajudiciare este reglementată de Legea din 23 noiembrie 2012 privind serviciile poștale, precum și de actele legislative de punere în aplicare emise în temeiul acesteia, inclusiv Regulamentul Ministrului Administrației și Digitalizării din 29 aprilie 2013 privind condițiile de furnizare a serviciilor universale de către furnizorul de servicii desemnat („Regulamentul privind serviciile poștale”).

2 Care acte judiciare trebuie comunicate sau notificate în mod oficial

Actele judiciare (documentele trimise de către o instanță părților și altor persoane implicate în proceduri judiciare) sunt notificate sau comunicate în mod oficial. Printre aceste documente se numără:

  • copii ale cererilor, împreună cu anexele la acestea
  • notificări
  • citații
  • înștiințări privind drepturi și obligații
  • copii ale hotărârilor judecătorești, împreună cu motivarea.

3 Cine este responsabil de comunicarea sau notificarea unui act judiciar?

În Polonia, actele sunt notificate sau comunicate oficial, ceea ce înseamnă că aproape toate actele sunt notificate sau comunicate ex officio. În cursul procedurii, documentele sunt notificate sau comunicate de către instanțele judecătorești. Autoritățile însărcinate cu notificarea sau comunicarea sunt furnizorul de servicii poștale, executorii judecătorești și serviciul judiciar de notificare sau comunicare a actelor judiciare. În general, actele sunt notificate sau comunicate de către furnizorul de servicii poștale. Costurile și eficiența notificării sau comunicării sunt luate în considerare atunci când se selectează modul în care urmează să fie notificate sau comunicate actele judiciare. Actele pot fi notificate sau comunicate de serviciul judiciar competent, de funcționari ai instanței, de poliția judiciară sau de executori judecătorești (articolul 68 din Regulamentul de procedură) în cazul în care această cale este mai eficientă în anumite circumstanțe. În cursul procedurii de executare, notificarea sau comunicarea actelor este realizată de către executorii judecătorești. Ministrul Justiției poate înființa un serviciu judiciar de notificare sau comunicare a actelor judiciare și poate stabili atât structura organizatorică a acestuia, cât și procedura detaliată de notificare sau comunicare a actelor.

În temeiul articolului 132 din CPC, avocați și consilierii juridici sunt exceptați de la principiul notificării sau comunicării oficiale a actelor și își pot notifica sau comunica documentele reciproc, în mod direct, cu confirmare de primire datată. Dovada că o copie a unui memoriu a fost notificată sau comunicată celeilalte părți sau dovada că aceasta a fost trimisă prin scrisoare recomandată este anexată la memoriile depuse în instanță. Memoriile care nu conțin dovada notificării sau comunicării lor sau dovada trimiterii lor prin scrisoare recomandată sunt returnate. Se pot notifica sau comunica acte, de asemenea, în mod direct, la secretariatul unei instanțe, către destinatarii care și-au dovedit identitatea și au confirmat primirea.

În conformitate cu articolul 70 din Regulamentul de procedură, președintele unei instanțe poate dispune ca actele judiciare să fie notificate sau comunicate direct către instituțiile locale și către avocați și ca documentele prezentate instanței de instituțiile locale să fie acceptate în mod direct. În cazul în care un document pregătitor a fost depus cu întârziere, astfel încât nu s-a mai putut notifica sau comunica o copie a acestuia împreună cu o citație la o ședință de judecată, documentul în cauză poate fi notificat sau comunicat în cursul ședinței de judecată respective.

În temeiul articolului 71 din Regulamentul de procedură și al articolului 135 din CPC, în cazul în care destinatarul a indicat doar un număr de căsuță poștală drept adresă de corespondență, acesta poate fi notificat cu privire la sosirea unui act judiciar, de asemenea, prin intermediul respectivei căsuțe poștale.

4 Informații legate de adresa destinatarului

4.1 În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială, în cazul în care destinatarul nu mai locuiește la adresa cunoscută de autoritatea solicitantă, autoritatea solicitată din acest stat membru încearcă, din proprie inițiativă, să determine locul în care se găsește destinatarul actelor judiciare care trebuie notificate sau comunicate?

Autoritatea solicitată poate obține adresa utilizând registrele relevante, în cazul în care consideră necesar acest lucru. Registrele existente în Polonia sunt enumerate la punctul 4.2.

4.2 În acest stat membru, autoritățile judiciare străine și/sau părțile la procedurile judiciare au acces la registre sau servicii care să le permită să afle adresa actuală a persoanei în cauză? Dacă da, ce registre sau servicii sunt disponibile și ce procedură trebuie urmată? Ce taxă, dacă este cazul, trebuie plătită?

Informațiile în cauză pot fi obținute prin Sistemul electronic comun al Registrului populației (PESEL), la cererea instanței în fața căreia o fost introdusă o acțiune sau la cererea unei persoane care are un interes legitim (documentele care atestă un interes legitim includ cererile judiciare, scrisorile din partea executorilor judecătorești și acordurile).

O parte sau o persoană care are un interes legitim ar trebui să prezinte o cerere pe baza formularului disponibil la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.mswia.gov.pl/portal/pl/381/32/.

Taxa este de 31 PLN. Toate cererile ar trebuie să fie însoțite de dovada plății taxei (cererile transmise de către instanțe sunt scutite de această taxă).

Taxa se plătește în contul următor:

Ministerul Internelor și Administrației

Ul. Batorego 5

00-951 Varșovia

Numărul contului: NBP O/O Warszawa nr 67 1010 0031 3122 3100 0000

În cazul în care s-a desemnat un împuternicit, cererea ar trebui să fie însoțită de procură.

Cererile ar trebui să fie trimise la următoarea adresă:

Wydział Udostępniania Informacji

Departamentu Spraw Obywatelskich MSWiA

Ul. Pawińskiego 17/21

02-106 Varșovia

În Polonia, adresele întreprinderilor (parteneriatele înregistrate, parteneriatele profesionale, societățile în comandită simplă, societățile cu răspundere limitată și societățile pe acțiuni, cooperativele, întreprinderile de stat, organismele din domeniul cercetării și dezvoltării, întreprinderile străine și sucursalele acestora, precum și societățile mutuale) sunt disponibile într-un registru online administrat de Registrul judiciar național. Acest registru este administrat în conformitate cu principiul transparenței (oricine poate avea acces la datele stocate în registru).

Informațiile disponibile online pot fi consultate la adresa:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://bip.ms.gov.pl/rejestry-i-ewidencje/okrajowy-rejestr-sadowy/elektroniczny-dostep-do-krajowego-rejestru-sadowego/

Motor de căutare: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://ems.ms.gov.pl/krs/wyszukiwaniepodmiotu

Datele persoanelor fizice care exercită o activitate comercială sunt stocate în Registrul central și evidențele privind activitatea comercială (CEGD), care poate fi consultat în mod public.

Motorul de căutare al CEIGD: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://prod.ceidg.gov.pl/ceidg.cms.engine/

4.3 Cum tratează autoritățile din acest stat membru o solicitare trimisă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială și care vizează găsirea adresei actuale a unei persoane?

Instanțele verifică dacă fiecare cerere este admisibilă. Nu există o practică uniformă în acest sens. Modurile în care se obțin adresele sunt menționate la punctul 4.2.

5 În practică, care este modalitatea obișnuită de comunicare sau notificare a actului judiciar? Există metode alternative la care se poate recurge (altele decât notificările sau comunicările indirecte menționate la punctul 7 de mai jos)?

În practică, actele judiciare sunt trimise în mod obișnuit prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (a se vedea punctul 3).

În temeiul articolului 133 din CPC, în cazul în care destinatarii sunt persoane fizice, documentele sunt notificate sau comunicate acestora în persoană, și anume le sunt înmânate acestora sau, în cazul în care aceștia nu dispun de capacitate juridică, se înmânează reprezentantului lor legal. Actele destinate persoanelor juridice și organizațiilor fără personalitate juridică sunt notificate sau comunicate organismului autorizat să le reprezinte în instanță sau sunt înmânate personalului autorizat să primească documente de către persoana care conduce unitatea în cauză. În cazul în care a fost desemnat un reprezentant legal sau o persoană a fost autorizată să primească acte judiciare, notificarea sau comunicarea actelor se efectuează către persoanele respective.

În conformitate cu articolul 135 din CPC, la cererea unei părți, documentele pot fi livrate la o căsuță poștală, a cărei adresă este indicată de către partea respectivă.

În conformitate cu articolul 137 din CPC, notificarea sau comunicarea actelor către soldații care își efectuează stagiul militar obligatoriu și către agenții din cadrul forțelor de poliție și al administrației penitenciarelor este efectuată prin intermediul superiorilor ierarhici ai acestora. Notificarea sau comunicarea actelor către deținuți se efectuează prin intermediul organelor de conducere ale instituției relevante.

Notificările sau comunicările indirecte și notificarea sau comunicarea fictivă sunt explicate la punctul 7.

6 Este permisă, în cadrul unei proceduri civile, notificarea sau comunicarea pe cale electronică a actelor (notificarea sau comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare prin mijloace de comunicare electronică la distanță, de exemplu, prin e-mail, prin aplicații internet securizate, prin fax, prin SMS etc.)? Dacă da, pentru ce categorii de proceduri este prevăzută această metodă? Există restricții în ceea ce privește disponibilitatea/accesul la această metodă de notificare sau comunicare a actelor judiciare în funcție de destinatar (practician în domeniul dreptului, persoană juridică, societate comercială sau un alt actor economic etc.)?

În temeiul articolului 1311 din CPC, în cadrul procedurii electronice de ordonanță de plată, actele se notifică sau se comunică pârâților printr-un sistem de tehnologia informației și comunicațiilor care permite o astfel de procedură (notificare sau comunicare pe cale electronică). Se notifică sau se comunică acte pârâților dacă aceștia au depus memorii pe cale electronică.

În cazul în care un act este notificat sau comunicat pe cale electronică, acesta este considerat notificat sau comunicat la data indicată în confirmarea de primire electronică. În lipsa unei astfel de confirmări, notificarea sau comunicarea se consideră a fi efectuată la 14 zile după data la care actul a fost introdus în sistemul de tehnologia informației și comunicațiilor.

Documentele care trebuie notificate sau comunicate nu sunt trimise la adresele de e-mail, ci se lasă o înștiințare în căsuța poștală a destinatarului că există un mesaj nou în sistemul de tehnologia informației și comunicațiilor.

7 Notificări sau comunicări „indirecte”

7.1 Permite legislația acestui stat membru utilizarea altor metode de notificare sau comunicare în cazul în care nu a fost posibilă notificarea sau comunicarea actelor judiciare către destinatar (de exemplu, notificarea la adresa personală, la executorul judecătoresc, prin intermediul serviciilor de curierat sau prin afișare)?

În cazul în care destinatarul nu se află la domiciliul său, persoana care efectuează notificarea sau comunicarea poate preda actul judiciar unui membru adult al gospodăriei sau, dacă nu este prezentă nicio astfel de persoană, actul se transmite asociației locatarilor, administratorului sau conducătorului comunității, în cazul în care persoanele respective nu sunt părți cu interese adverse în cauză și au fost de acord să transmită documentul destinatarului (articolul 138 din CPC).

În cazul în care documentul nu poate fi notificat sau comunicat în modul descris mai sus, acesta trebuie lăsat la un oficiu poștal sau la primăria locală. O înștiințare în acest sens se lasă pe ușa destinatarului sau în cutia sa poștală (articolul 139 din CPC).

În cazul în care actele nu pot fi notificate sau comunicate către persoane juridice, organizații sau persoane fizice care sunt supuse obligației de înregistrare deoarece schimbarea de adresă nu a fost înregistrată, acestea se păstrează la dosarul cauzei și se consideră că au fost notificate sau comunicate efectiv, cu excepția cazului în care noua adresă este cunoscută de instanță (articolul 139 din CPC).

Actele se pot notifica sau comunica personal, de asemenea, către un tutore ad litem numit prin hotărâre judecătorească, la cererea persoanei în cauză. Aceasta se aplică în cazurile în care un memoriu care implică necesitatea de a apăra drepturile unei părți trebuie să fie notificat sau comunicat unei părți al cărei domiciliu nu este cunoscut. De asemenea, se poate numi un curator pentru organizații în cazul în care acestea nu au organisme reprezentative sau locul de reședință al membrilor acestor organisme nu este cunoscut (articolul 143 din CPC).

În cazul în care locul de reședință al unei părți nu este cunoscut și actul care trebuie notificat sau comunicat nu implică necesitatea de apărare a drepturilor părții respective, actul în cauză se notifică sau se comunică prin afișarea sa în clădirea instanței (articolul 145 din CPC).

În cazul în care părțile și reprezentanții lor omit să notifice o schimbare de adresă, actul judiciar este depus la dosarul cauzei și se consideră că a fost notificat sau comunicat efectiv, cu excepția cazului în care noua adresă este cunoscută de instanță (articolul 136 din CPC).

7.2 În cazul în care se aplică alte metode, în ce moment se consideră că au fost notificate sau comunicate actele judiciare?

În conformitate cu articolul 139 din CPC, înștiințarea că un document a fost depus la un oficiu poștal sau la primăria locală trebuie să indice faptul că acesta trebuie să fie colectat în termen de șapte zile. În cazul în care destinatarul nu colectează documentul în termen, persoana însărcinată cu notificarea sau comunicarea acestuia încearcă să-l predea din nou destinatarului. În cazul în care această tentativă eșuează de asemenea, persoana însărcinată cu notificarea sau comunicarea actului lasă din nou o înștiințare că documentul a fost depus la un oficiu poștal sau la primăria locală și acordă destinatarul alte șapte zile pentru a colecta actul respectiv. În jurisprudență, actele se consideră notificate sau comunicate în ultima zi a perioadei respective (a se vedea punctul 7.3).

În cazul notificării sau comunicării indirecte (a se vedea primul paragraf de la punctul 7.1), actele judiciare înmânate unui membru adult al gospodăriei și, dacă nicio astfel de persoană nu este prezentă, lăsate la asociația locatarilor, la administrator sau la conducătorul comunității se consideră notificate sau comunicate în momentul în care sunt predate persoanelor menționate.

7.3 În cazul în care o altă metodă de notificare sau comunicare este depunerea actelor judiciare într-un anumit loc (de exemplu, la un oficiu poștal), cum este informat destinatarul cu privire la faptul că actele au fost depuse în acest mod?

Se lasă o înștiințare pe ușa destinatarului sau într-o cutie poștală. Un model de înștiințare este prevăzută în regulament. Aceasta menționează, printre altele, că, în cazul în care un act judiciar trimis prin scrisoare recomandată nu este colectat, deși destinatarul a fost notificat de două ori, actul respectiv se returnează instanței care l-a trimis. În acest caz, actul este considerat notificat în ultima zi în care destinatarul ar fi putut să-l colecteze. Notificarea și comunicarea actelor poate determina începerea curgerii termenelor procedurale.

În temeiul articolului 6 din regulament, oficiul poștal al furnizorului sau persoana însărcinată cu notificarea sau comunicarea actului întocmește o înștiințare privind depunerea actului, indicând oficiul poștal sau primăria de la care actul poate fi colectat în termen de șapte zile începând din ziua următoare datei la care a fost lăsată înștiințarea. Înștiințările se depun în cutiile poștale ale destinatarilor.

După depunerea înștiințării prin care se informează destinatarul că actul poate fi colectat de la oficiul poștal al furnizorului sau de la primăria locală, persoana însărcinată cu notificarea sau comunicarea actului:

1) indică pe formularul de confirmare de primire că actul nu a fost notificat sau comunicat, consemnează „înștiințare depusă” pe partea scrisorii pe care este scrisă adresa și semnează;

2) depune fără întârziere actul la oficiul poștal al furnizorului sau la primăria locală.

Oficiul poștal sau primăria confirmă primirea actului depus, care este datat și semnat de persoana care îl acceptă.

Actul depus este păstrat la oficiul poștal al furnizorului de servicii poștale sau la primărie timp de șapte zile începând din ziua următoare datei la care a fost lăsată înștiințarea.

7.4 În cazul în care destinatarul refuză să accepte notificarea sau comunicarea actelor judiciare, care sunt consecințele? Se consideră că actele au fost efectiv notificate sau comunicate dacă refuzul nu era legitim?

În cazul în care destinatarul refuză să accepte notificarea sau comunicarea unui act, actul în cauză este considerat notificat sau comunicat.

În această situație, persoana însărcinată cu notificarea sau comunicarea actului este cea care consemnează data notificării sau comunicării și motivele pentru care nu a fost semnată confirmarea de primire (articolul 139 din CPC).

8 Servicii de curierat din străinătate (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor)

8.1 În cazul în care serviciul de curierat livrează un act trimis din străinătate către un destinatar din acest stat membru, într-o situație în care este necesară o confirmare de primire (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor), serviciul de curierat livrează actul doar destinatarului în persoană sau poate, în conformitate cu normele naționale în materie de livrări poștale, să livreze actul și unei alte persoane de la aceeași adresă?

Actele sunt notificate sau comunicate, de regulă, pe această bază de către un furnizor de servicii poștale ca scrisori obișnuite și nu ca acte judiciare.

În temeiul articolului 37 din Legea privind serviciile poștale, un articol poștal, cu excepția cazului în care a fost expediat în regim „post-restant”, poate fi predat, de asemenea, următoarelor persoane, considerându-se că a fost notificat sau comunicat efectiv:

1. destinatarului:

a. în cutia sa poștală, cu excepția scrisorilor recomandate,

b. la un oficiu poștal, în cazul în care destinatarul nu a fost prezent la adresa indicată pe articolul poștal, în mandatul poștal sau în acordul de servicii poștale în momentul livrării articolului poștal sau în cazul în care articolul poștal în cauză nu poate fi livrat într-o cutie poștală,

c. într-un loc convenit între destinatar și furnizorul de servicii poștale;

2. reprezentantului legal al destinatarului sau unui împuternicit autorizat prin procură generală sau prin autorizare poștală:

a. la adresa indicată pe articolul poștal, în mandatul poștal sau în acordul de servicii poștale,

b. la un oficiu poștal;

3. unui adult care locuiește împreună cu destinatarul, în cazul în care acesta din urmă nu a lăsat instrucțiuni cu privire la livrarea scrisorilor recomandate sau a mandatelor poștale la un oficiu poștal:

a. la adresa indicată pe articolul poștal, în mandatul poștal sau în acordul de servicii poștale,

b. la un oficiu poștal, după ce persoana în cauză prezintă o declarație scrisă din care reiese că locuiește cu destinatarul;

4. unei persoane însărcinate cu primirea corespondenței la sediul unei autorități publice, în cazul în care articolul poștal este adresat autorității publice respective;

5. unei persoane însărcinate cu primirea corespondenței în cadrul unei instituții cu personalitate juridică sau al unei unități structurale fără personalitate juridică, în cazul în care articolul poștal este adresat:

a. persoanei juridice sau unității structurale fără personalitate juridică în cauză,

b. unei persoane fizice care nu este un membră a consiliului de administrație sau unui angajat al persoanei juridice sau al unității structurale fără personalitate juridică în cauză și care este prezent la unitatea respectivă;

6. directorului unității structurale sau unei persoane fizice autorizate de către director, în cazul în care articolul poștal este adresat unei persoane fizice prezente în cadrul unei unități în care este foarte dificil sau chiar imposibil să se livreze un articol poștal destinatarului, din cauza naturii unității sau a practicilor general acceptate.

În conformitate cu articolul 30 și următoarele din Regulamentul privind serviciile poștale, furnizorul de servicii desemnat prestează serviciul astfel încât expeditorul să poată obține un document care confirmă primirea unei scrisori recomandate, numai la cererea scrisă a expeditorului.

În toate oficiile sale poștale, furnizorul de servicii desemnat acceptă cereri scrise formulate de destinatari, care solicită trimiterea articolelor poștale la adresele indicate în cererile respective în termenul specificat în Regulamentul de procedură.

Furnizorul de servicii desemnat acceptă să primească din partea destinatarilor instrucțiuni scrise prin care se solicită ca scrisorile înregistrate să nu fie predate adulților care locuiesc împreună cu aceștia.

8.2 În conformitate cu normele în materie de livrări poștale din acest stat membru, cum se poate efectua notificarea sau comunicarea actelor din străinătate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul nr. 1393/2007 privind comunicarea sau notificarea actelor, dacă la adresa de livrare nu a fost găsit nici destinatarul, nici o altă persoană abilitată să primească livrarea (dacă este posibil, în temeiul normelor naționale în materie de livrări poștale - a se vedea mai sus)?

În cazul în care destinatarul sau alte persoane autorizate să primească o scrisoare recomandată nu sunt prezente în momentul livrării, furnizorul de servicii desemnat lasă în cutia poștală a destinatarului o înștiințare privind încercarea de livrare a scrisorii recomandate, care include informații privind termenul-limită pentru colectarea articolului poștal respectiv și adresa oficiului poștal unde va fi depusă. Înștiințarea este pe suport de hârtie.

8.3 Oficiul poștal prevede o anumită perioadă de timp pentru ridicarea actelor înainte de a le trimite înapoi cu mențiunea nelivrat? În cazul unui răspuns afirmativ, în ce mod este informat destinatarul că are corespondență de ridicat de la oficiul poștal?

Furnizorul de servicii desemnat predă articolele poștale destinatarilor la oficiile poștale în termen de 14 zile („termenul de colectare”). După expirarea acestui termen, un articol poștal poate fi depozitat dacă destinatarul depune o cerere scrisă în acest sens.

Termenul pentru colectare începe să curgă din ziua următoare datei de primire a înștiințării.

Articolele poștale care nu sunt colectate în termenul respectiv sunt restituite expeditorului.

9 Există vreo dovadă scrisă din care să reiasă că actul judiciar a fost comunicat sau notificat?

O confirmare de primire, care este, de regulă, un formular anexat articolului expediat, servește drept dovadă a notificării sau comunicării articolului și a datei la care acesta a fost primit. În conformitate cu articolul 142 din CPC, persoana care primește un document confirmă primirea acestuia și data de primire prin semnătura sa. În cazul în care persoana respectivă nu poate sau nu dorește să facă acest lucru, persoana însărcinată cu notificarea sau comunicarea actului indică data notificării sau comunicării și motivele pentru care nu s-a aplicat nicio semnătură. Persoana însărcinată cu notificarea sau comunicarea actului indică modul în care actul a fost notificat sau comunicat în confirmarea de primire, precizează data notificării pe actul respectiv și îl semnează.

O confirmare de primire a unui act judiciar este un document oficial care confirmă notificarea sau comunicarea actului și data la care a fost efectuată aceasta. O persoană care afirmă că un document a fost notificat sau comunicat la o dată diferită trebuie să furnizeze dovezi pentru a susține această afirmație.

10 Ce se întâmplă în situația în care destinatarul nu primește actul sau în situația în care comunicarea sau notificarea este efectuată cu încălcarea legii (de exemplu, actul judiciar este comunicat sau notificat unei persoane terțe)? În aceste condiții se poate totuși considera valabilă comunicarea sau notificarea actului judiciar (de exemplu, se pot remedia încălcările legii) sau trebuie să se facă un nou demers de comunicare sau notificare a actului judiciar?

În cazul în care persoana care efectuează notificarea sau comunicarea încalcă condițiile aplicabile acestei proceduri, notificarea sau comunicarea se consideră a fi nulă.

Dacă un document nu este notificat sau comunicat destinatarului corect, se consideră că acesta a fost notificat sau comunicat în mod valabil atunci când destinatarul îl primește efectiv.

Cu toate acestea, o parte care nu a fost în măsură să întreprindă o acțiune din cauza faptului că un act a fost notificat sau comunicat unei alte persoane poate solicita redeschiderea procedurii în termen de trei luni (articolele 401 și 407 din CPC).

11 Trebuie să se plătească pentru comunicarea sau notificarea unui act judiciar și, dacă da, care este suma?

Nu în mod direct. Nu se percep taxe pentru notificarea sau comunicarea actelor în Polonia, cu excepția cazului în care s-a aplicat o procedură specială, ca urmare a unei cereri [articolul 11 alineatul (2) punctul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1393/2007].


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 28/02/2017