Close

BETA VERSION OF THE PORTAL IS NOW AVAILABLE!

Visit the BETA version of the European e-Justice Portal and give us feedback of your experience!

 
 

Navigation path

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Comunicarea / notificarea actelor - România


FINDING COMPETENT COURTS/AUTHORITIES

The search tool below will help you to identify court(s)/authority(ies) competent for a specific European legal instrument. Please note that although every effort has been made to ascertain the accuracy of the results, there may be some exceptional cases concerning the determination of competence that are not necessarily covered.

Romania

Serving documents


Articolul 2 alineatul (1) - Agenții de transmitere

Articolul 2 alineatul (2) - Agenții destinatare

Articolul 2 alineatul (4) litera (c) - Mijloacele de primire a actelor

Articolul 2 alineatul (4) litera (d) - Limbile care pot fi utilizate pentru completarea formularului-tip prevăzut în anexa I.

Articolul 3 - Autoritatea centrală

Articolul 4 - Transmiterea actelor

Articolul 8 alineatul (3) și articolul 9 alineatul (2) - Termene speciale stabilite de legislația națională în materie de notificare sau comunicare

Articolul 10 - Certificarea notificării sau a comunicării şi copia actului notificat sau comunicat

Articolul 11 - Cheltuielile de notificare sau comunicare

Articolul 13 - Notificarea sau comunicarea prin intermediul agenţilor diplomatici sau consulari

Articolul 15 - Notificare sau comunicare directă

Articolul 19 - Neprezentarea pârâtului la înfăţişare

Articolul 20 - Acordurile sau aranjamentele la care statele membre sunt părți și care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 21 alineatul (2)

Articolul 2 alineatul (1) - Agenții de transmitere

În ceea ce privește actele judiciare, autoritățile române transmițătoare sunt toate instanțele române care comunică acte judiciare direct către autoritățile primitoare ale statelor membre ale Uniunii Europene: judecătoriile, tribunalele, curțile de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ceea ce privește actele extrajudiciare, notarii, executorii judecătorești și alte autorități, în competența cărora intră comunicarea de acte în străinătate, efectuează transmiterea cererilor prin intermediul judecătoriilor în a căror circumscripție își au sediul profesional. (art. 32 alin. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială).

Articolul 2 alineatul (2) - Agenții destinatare

Autoritatea română primitoare a cererilor de comunicare de acte judiciare şi extrajudiciare din statele membre ale Uniunii Europene este judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul destinatarul. (art. 32 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială)

Articolul 2 alineatul (4) litera (c) - Mijloacele de primire a actelor

Mijloacele tehnice de primire a cererilor şi actelor anexate acestora sunt poştă şi fax.

Articolul 2 alineatul (4) litera (d) - Limbile care pot fi utilizate pentru completarea formularului-tip prevăzut în anexa I.

În afară de formularele completate în limba română, România acceptă şi formulare standard de cerere completate în limbile engleză şi franceză.

Articolul 3 - Autoritatea centrală

Ministerul Justiţiei este autoritate centrală română.

 

Ministerul Justiţiei

Direcţia Drept internaţional şi Cooperare Judiciară

Str. Apolodor nr. 17 Sector 5 Bucureşti cod 050741

Tel.: +40372041077; Fax: +40372041079

Serviciul cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi comercială

Tel.: +40372041083; Tel.: +40372041218; Fax: +40372041079, +40372041084

Articolul 4 - Transmiterea actelor

În afară de formularele completate în limba română, România acceptă şi formulare standard de cerere completate în limbile engleză şi franceză.

Mijloacele tehnice de primire a cererilor şi actelor anexate acestora sunt poştă și fax.

Articolul 8 alineatul (3) și articolul 9 alineatul (2) - Termene speciale stabilite de legislația națională în materie de notificare sau comunicare

Art. 183 din Codul de procedură civilă reglementează actele depuse la poștă, servicii specializate de curierat, unități militare sau locuri de deținere.

Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen.

Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.

Recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.

Conform art. 192 alin. 2, coroborat cu art. 199 alin. 1 din codul de procedură civilă, procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță. Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poștă, curier, fax sau scanată și transmisă prin poștă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea ștampilei de intrare.

 

Conform art. 2 pct. 18, 10 și 11, precum și art. 30 din Ordonanță de Urgență nr. 13/2013 privind serviciile poștale, prin serviciul de trimitere recomandată se înțelege serviciul poștal ale cărui particularități constau în oferirea unei garanții forfetare împotriva riscurilor de pierdere, furt, distrugere totală sau parțială ori deteriorare a trimiterii poștale înregistrate și în eliberarea, la cerere, ulterior depunerii, respectiv livrării trimiterii poștale, a unei dovezi privind depunerea trimiterii poștale sau livrarea la destinatar, fără a fi confirmată în scris de către acesta.

Prin trimitere de corespondență se înțelege comunicarea în formă scrisă pe orice fel de suport fizic, care urmează să fie transportată și livrată la adresa indicată de expeditor chiar pe trimiterea în sine sau pe ambalajul acesteia.

Data depunerii trimiterii poștale este data la care trimiterea poștală a fost colectată, dispozițiile art. 183 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rămânând aplicabile.

Data depunerii este data la care trimiterea poștală a fost colectată prin intermediul punctelor de acces, dacă aceasta a fost colectată înainte de ultima operațiune de ridicare a trimiterilor poștale stabilită pentru respectivul punct de acces. În cazul în care colectarea are loc după acest moment-limită, se consideră că data depunerii trimiterii este data următoarei zile lucrătoare celei la care trimiterea poștală este colectată prin intermediul punctelor de acces.

Articolul 10 - Certificarea notificării sau a comunicării şi copia actului notificat sau comunicat

În afară de dovada comunicării în limba română, România acceptă şi transmiterea acesteia în limbile engleză şi franceză.

Articolul 11 - Cheltuielile de notificare sau comunicare

Comunicarea actelor de procedură se face, gratuit, din oficiu, de instanță, prin agenţii procedurali ai instanţei sau alt salariat al acesteia, și, dacă nu este posibilă, prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi o înştiinţare. La cererea părţii interesate şi pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de procedură se poate face de instanță, prin executori judecătoreşti sau prin servicii de curierat rapid. (art. 154 alin. 1, 4 și 5 din C.pr.civ.). Onorariile executorilor judecătorești sunt cuprinse între 20 lei și 400 lei. A se vedea Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/14.11.2006 privind aprobarea onorariilor minimale si maximale pentru serviciile prestate de executorii judecatoresti.

Articolul 13 - Notificarea sau comunicarea prin intermediul agenţilor diplomatici sau consulari

România declară că agenţii diplomatici şi funcţionarii consulari străini nu pot notifica sau comunica acte judiciare ori extrajudiciare pe teritoriul statului român decât cetăţenilor statului pe care îl reprezintă.

Articolul 15 - Notificare sau comunicare directă

România se opune posibilităţii de notificare sau comunicare directă, aşa cum este prevăzut de art. 15 alin. 1.

Articolul 19 - Neprezentarea pârâtului la înfăţişare

Instanţele din România, fără a aduce atingere alin. 1 al art. 19 din Regulament, pot emite o hotărâre numai dacă sunt întrunite toate condiţiile prevăzute în aliniatul 2.

Cererea de repunere în termen prevăzută în alin. 4 al art. 19 din Regulament poate fi înaintată în termen de un an după ce hotărârea a fost pronunţată.

Articolul 20 - Acordurile sau aranjamentele la care statele membre sunt părți și care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 21 alineatul (2)

Nu este cazul.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Având în vedere retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, statele membre responsabile cu gestionarea paginilor cu informații naționale actualizează în prezent conținutul de pe acest site. Eventualele fragmente care nu reflectă încă retragerea Regatului Unit nu apar intenționat pe site și vor fi modificate în curând.

Ultima actualizare: 17/06/2020