Instanţe specializate

În anumite state membre există instanțe specializate, care soluționează probleme specifice. Adesea, astfel de instanțe soluționează litigii de natură administrativă sau, în anumite cazuri, litigii între persoane fizice sau societăți.


Anumite state membre au instanțe specializate în soluționarea litigiilor de natură administrativă și anume, litigiile între autorități publice și persoane fizice sau societăți care au ca obiect decizii ale administrației publice, precum litigiile privind autorizația de construcție, autorizația pentru desfășurarea unei activități economice sau o decizie de impunere fiscală.

În ceea ce privește litigiile între persoane fizice și/sau societăți (litigii de natură „civilă”), în anumite state membre există instanțe specializate în soluționarea litigiilor de muncă.

Pentru informații detaliate de la nivel național, selectați drapelul țării care vă interesează.


Această pagină este administrată de Comisia Europeană. Informațiile de pe această pagină nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Comisiei Europene. Comisia nu își asumă nici o răspundere în legătură cu oricare din informațiile sau datele conținute în prezentul document sau la care acesta face referire. Vă rugăm să consultați avizul juridic în legătură cu normele privind drepturile de autor în cazul paginilor de internet ale Comunității Europene.

Ultima actualizare: 18/01/2019

Instanţe specializate - Belgia

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a instanțelor specializate din Belgia.


Instanțele specializate

În ceea ce privește instanțele specializate într-un anumit domeniu (dreptul muncii, drept comercial), puteți găsi informații în secțiunea „Instanțe de drept comun”.

Curtea Constituțională

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională verifică dacă legile, decretele și ordonanțele respectă prevederile Constituției. Aceasta asigură de asemenea o bună repartiție a competențelor între entitățile federației și statul federal.

Curtea Constituțională este o instanță alcătuită din 12 judecători care asigură respectarea Constituției de către organele legislative ale Belgiei. Aceasta poate anula și suspenda legi, decrete și ordonanțe. Curtea Constituțională a fost concepută ca o instanță specializată. Datorită misiunii sale speciale, aceasta este independentă atât față de puterea legislativă, cât și față de puterea executivă și cea judecătorească.

Curtea Constituțională a înlocuit „Curtea de Arbitraj”, creată în 1980 cu ocazia transformării progresive a Belgiei în stat federal. Această primă denumire îi fusese atribuită de Adunarea Constituantă în temeiul misiunii sale originare de arbitru între diversele organe legislative, mai precis cel al statului federal și cele ale comunităților și regiunilor. În acea perioadă, rolul său era limitat la verificarea conformității legilor, decretelor și ordonanțelor cu normele privind repartiția competențelor prevăzute în Constituție și în legile privind reformele instituționale.

Denumirea de „Curte Constituțională”, pe care o poartă din data de 7 mai 2007, corespunde mai bine competențelor acesteia, care au fost extinse la verificarea legilor, decretelor și ordonanțelor, în temeiul dispozițiilor de la titlul al II-lea din Constituție (articolele 8 – 32, privind drepturile și libertățile cetățenilor belgieni), precum și de la articolele 170, 172 (legalitatea și egalitatea impozitelor) și 191 (protecția cetățenilor străini).

Există 6 judecători în grupul lingvistic francez și 6 judecători în grupul lingvistic olandez. Unul dintre judecători trebuie să cunoască în mod satisfăcător limba germană. În cadrul fiecărui grup lingvistic, 3 judecători au o experiență de cel puțin 5 ani ca membri ai unei adunări parlamentare, iar ceilalți trei au experiență în domeniul dreptului (ca profesori de drept într-o universitate din Belgia, magistrați la Curtea de Casație sau în Consiliul de Stat, consilieri referendari la Curtea Constituțională). 

Sursă: site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale.

Instanțele administrative

Consiliul de Stat

Instituție atât consultativă cât și jurisdicțională, aflată la răscrucea dintre puterile legislativă, executivă și judecătorească, Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliul de Stat își datorează în principal existența dorinței organelor legislative de a oferi tuturor persoanelor fizice și juridice posibilitatea efectivă de a contesta acte administrative ilegale care le-au cauzat un prejudiciu.  

Prin urmare, principalele competențe ale Consiliului de Stat sunt de a suspenda și anula acte administrative (acte individuale și regulamente) care contravin normelor de drept în vigoare.

Protecția împotriva deciziilor administrative ilegale nu este însă singura misiune a Consiliului. Acesta are de asemenea funcția de organ consultativ în materie legislativă și de reglementare.

Consiliul de Stat poate reprezenta de asemenea o instanță de casație, competentă pentru judecarea căilor de atac împotriva hotărârilor instanțelor administrative inferioare.

Consiliul de Stat pronunță hotărâri și ordonanțe după analizarea cererilor depuse. 

Consiliul este alcătuit din 44 de membri numiți pe viață, și anume un prim-președinte, un președinte, 14 președinți de cameră și 28 de consilieri de stat.

Membrii activează în adunarea generală a Consiliului de Stat și în una dintre camerele secției „contencios administrativ” sau ale secției„legislație”.

Sursă: Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul internet al Consiliului de Stat al Belgiei.

Baze de date juridice în aceste domenii

Site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliului de Stat.

Site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale.

Este gratuit accesul la baza de date?

Da, accesul este gratuit.

Linkuri relevante

Serviciul Public Federal de Justiție

 


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 03/08/2017

Instanţe specializate - Bulgaria

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: bulgară.

Această secţiune oferă informaţii despre sistemul instanţelor specializate din sistemul judiciar bulgar.

Instanţe specializate

În Bulgaria, nu există instanţe specializate pentru dreptul muncii, drept maritim, drept comercial sau altă ramură. În cadrul instanţelor districtuale funcţionează secţii comerciale specializate. Toate instanţele din cadrul ierarhiei instanţelor au o secţie de complete civile şi penale, secţii şi colegii.


Instanţe administrative

Odată cu adoptarea noului Cod de procedură administrativă în 2006, a fost instituit un sistem de instanţe administrative în Republica Bulgaria. Sistemul judiciar administrativ este compus din 28 de instanţe administrative la nivel districtual şi o Curte Supremă Administrativă.

Instanţele administrative la nivel districtual

Instanţele administrative sunt competente în toate cauzele privind cererile referitoare la:

  • emiterea, modificarea, revocarea sau declararea nulităţii unor acte administrative;
  • pronunţarea nulităţii sau a anulării tranzacţiilor în temeiul Codului de procedură administrativă;
  • căile de atac împotriva acţiunilor nejustificate şi omisiunilor administraţiei;
  • protecţia împotriva executării silite abuzive;
  • compensaţii pentru daunele rezultate din acte, acţiuni şi omisiuni neconforme legii de către autorităţile administrative şi de către funcţionari;
  • compensaţii pentru daune rezultate în urmă executării silite;
  • pronunţarea nulităţii, invalidarea sau revocarea hotărârilor emise de instanţele administrative;
  • stabilirea caracterului fals al actelor administrative în temeiul Codului de procedură administrativă.

Oricine poate introduce o acţiune în justiţie pentru stabilirea existenţei sau inexistenţei unui drept administrativ sau raport juridic, în cazul în care persoana arată interes şi nu există o altă cale de atac.

Cauzele sunt examinate de instanţa administrativă în circumscripţia căreia este situată autoritatea care a emis actul administrativ contestat iar, în cazul în care sediul acesteia se află în străinătate, de către Tribunalul Administrativ Municipal Sofia.

Actele administrative prin care sunt aplicate imediat politici externe, de apărare şi de securitate naţionale nu fac obiectul căilor de atac judiciare, cu excepţia cazului în care legea prevede altfel.

Curtea Supremă Administrativă

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă Administrativă se ocupă de plângerile şi reclamaţiile împotriva actelor Consiliului de Miniştri, primului ministru, viceprim-ministrului, miniştrilor, conducătorilor altor instituţii subordonate direct Consiliului de Miniştri, actelor Consiliului Judiciar Suprem, actelor Băncii Naţionale a Bulgariei, actelor guvernatorilor districtuali şi altor acte prevăzute de lege; Curtea se pronunţă cu privire la contestarea instrumentelor normative din legislaţia secundară; în calitate de instanţă de casaţie, aceasta examinează actele judiciare, se pronunţă în cauzele administrative şi examinează cererile de revocare a actelor judiciare în cauze administrative.

Curtea Supremă Administrativă este formată din două colegii compuse din secţii. Preşedintele Curţii şi adjuncţii săi conduc colegiile.

Alte instanţe specializate

Instanţe militare

Instanţele militare au apărut la 1 iulie 1879. În 1956, sistemul instanţelor militare a cunoscut o restructurare în urma instalării armatei în oraşele Sofia, Plovdiv, Sliven, Varna şi Plevna. În prezent, instanţele militare au aceeaşi structură.

Tribunalul militar

Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul militar

În primă instanţă, tribunalele militare examinează cauzele penale privind infracţiunile comise în exerciţiul funcţiunii de către militari activi, generali, ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi din alte ministere şi agenţii, personalul civil din cadrul Ministerului Apărării, al armatei bulgare, din cadrul structurilor subordonate Ministerului Apărării, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Securitate şi al Serviciului Naţional de Informaţii. Cauzele asupra cărora se pronunţă tribunalele militare sunt examinate de Curtea Militară de Apel ca instanţă de apel intermediară. Codul de procedură penală stabileşte competenţa instanţelor militare. Aceste instanţe au acelaşi statut ca şi instanţa districtuală.

Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Bulgariei (CA de pe lângă CCIB)

CA de pe lângă CCIB soluţionează litigii civile privind bunurile, precum şi litigiile care vizează eliminarea lacunelor din contracte sau adaptarea contractelor la circumstanţe noi, indiferent de faptul că una sau ambele părţi au reşedinţa sau domiciliul în Republica Bulgaria sau în străinătate.

CA de pe lângă CCIB şi-a confirmat poziţia de cea mai importanţă instituţie de arbitraj din Bulgaria, consolidându-şi capitalul de încredere datorită activităţii sale de un înalt profesionalism în calitate de organism de soluţionare a litigiilor. Anual, CA de pe lângă CCIB soluţionează între 250 şi 300 de litigii – atât internaţionale, cât şi interne. 82% din cauzele interne sunt soluţionate în termen de 9 luni, iar 66% din cauzele internaţionale sunt soluţionate în termen de 12 luni.

În acelaşi timp, Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea de Arbitraj este implicată activ în procesul de îmbunătăţire a legislaţiei privind arbitrajul. Litigiile privind drepturile legate de bunurile imobile, pretenţiile în materie de întreţinere sau drepturile derivate din relaţiile de muncă, precum şi litigiile privind bunurile necorporale sau dreptul familiei nu pot fi înaintate curţii de arbitraj.

Bază de date juridică

Site-uri web ale instanţelor

Fiecare instanţă din Bulgaria are un site web care oferă informaţii privind structura şi activitatea instanţei, precum şi informaţii privind cauzele în desfăşurare sau deja încheiate, precum şi alte informaţii utile accesibile publicului.

Site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliului Judiciar Suprem oferă o listă detaliată a instanţelor din Bulgaria însoţită de adresele şi de site-urile web ale acestora (numai în limba bulgară).

Actele judiciare sunt publicate imediat după adoptare pe site-ul instanţei respective, în conformitate cu Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind protecţia datelor cu caracter personal şi cu Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind protecţia informaţiilor clasificate.

Cauzele privind starea civilă şi starea de sănătate a persoanelor fizice sunt publicate fără motivare.

Pentru mai multe informaţii utile, vă rugăm să consultaţi următoarele pagini de internet:


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 17/12/2018

Instanţe specializate - Republica Cehă


Instanțe specializate

În general, nu există instanțe specializate în Republica Cehă, chiar dacă în instanțele de drept comun (pentru dreptul muncii) există secții specializate.

Alte instanțe speciale

Curtea Constituțională (Ústavní soud)

Curtea Constituțională este autoritatea judiciară care protejează constituționalitatea.

Curtea Constituțională audiază cauzele fie în sesiune plenară completă, fie în patru complete a câte trei judecători.

Deciziile privind chestiunile fundamentale de importanță națională și judiciară pot fi adoptate doar în plen complet. Acestea includ, de exemplu, anularea unei legi a Parlamentului, punerea sub acuzare sau incapacitatea președintelui Republicii, ori dizolvarea unui partid politic.

Un plen complet este alcătuit din toți judecătorii, iar atunci când se adoptă o decizie trebuie să fie prezenți zece dintre aceștia. Deciziile privind următoarele chestiuni necesită o majoritate de nouă judecători: anularea unei legi a Parlamentului, o decizie privind punerea sub acuzare sau incapacitatea președintelui Republicii și adoptarea unui verdict bazat pe o interpretare juridică diferită a unei decizii adoptate anterior de către Curte.

Toate celelalte cauze sunt audiate de complete formate din trei judecători. Printre acestea se numără, de exemplu, plângerile constituționale înaintate de persoane sau municipalități, cazurile de contencios electoral sau de contestare a eligibilității unor membri ai Parlamentului, precum și conflictele de competență dintre autoritățile centrale ale statului și organismele autonome locale.

Curtea Constituțională este alcătuită din 15 judecători. Judecătorii sunt numiți pentru un mandat de zece ani de către președintele Republicii, cu acordul Senatului. Renumirea în funcție nu este restricționată.

Administrația instanței este condusă de un președinte și doi vicepreședinți. Fiecare judecător este sprijinit de un personal propriu format din asistenți juridici și un secretar.

Puteți găsi mai multe informații pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul Curții Constituționale.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 09/04/2013

Instanţe specializate - Danemarca

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Danemarca.


Instanțe specializate

Tribunalul maritim și comercial (Sø- og Handelsretten)

De la înființarea acestuia în 1862, Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul maritim și comercial soluționează cauze privind aspecte maritime și comerciale din întreaga țară.

Competențele Tribunalului maritim și comercial au fost extinse succesiv; în prezent, tribunalul soluționează cauze cu privire la Legea daneză privind mărcile comerciale, Legea privind modelele și desenele industriale, Legea privind practicile de marketing, Legea concurenței, condițiile comerțului internațional și alte aspecte comerciale.

În plus, divizia falimente soluționează cauze privind falimentul, suspendarea plăților, plata silită a datoriilor și reeșalonarea datoriilor în conurbația Copenhaga.

Tribunalul cadastral (Tinglysningsretten)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul cadastral a fost înființat la 1 ianuarie 2007. Jurisdicția acestuia cuprinde întreaga Danemarcă.

Instanța va prelua succesiv înregistrarea cadastrală de la instanțele districtuale. Aceasta va fi responsabilă de înregistrarea titlurilor la proprietățile funciare, ipoteci și alte sarcini, acorduri matrimoniale etc.

Tribunalul cadastral soluționează litigii rezultate din înregistrarea cadastrală. Căile de atac de înaintează la Înalta Curte a Danemarcei de Vest.

Curtea specială de acuzare și revizuire (Den Særlige Klageret)

Curtea specială de acuzare și revizuire se ocupă de aspecte disciplinare privind judecătorii sau alți membri ai personalului juridic angajați de instanțe, inclusiv instanțele Insulelor Feroe și Groenlandei și Comisia pentru aprobarea căilor de atac. De asemenea, instanța poate redeschide cauze penale și poate recuza avocatul apărării în cauzele penale.

Curtea specială de acuzare și revizuire este formată dintr-un judecător al Curții Supreme, un judecător de la o curte superioară, un judecător de la o instanță districtuală, un avocat și un avocat cu expertiză științifică.

Instanțe administrative

Sistemul judiciar danez nu cuprinde instanțe administrative.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 10/09/2013

Instanţe specializate - Germania

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini germană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Această secțiune vă oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate în Germania


Instanțe specializate

Instanțe de dreptul muncii

Instanțele de dreptul muncii judecă în principal litigii referitoare la dreptul muncii, izvorâte din relațiile contractuale dintre angajați și angajatori (dreptul individual al muncii). De asemenea, acestea au competență în litigiile dintre părțile unui contract colectiv, cum ar fi organizațiile sindicale ale lucrătorilor și asociațiile angajatorilor (dreptul colectiv al muncii), sau dintre un angajator și reprezentanți ai angajaților.

În primă instanță, cauzele sunt judecate de instanțele de dreptul muncii (ca instanțe ale landurilor). Cauzele sunt soluționate de complete formate dintr-un judecător de carieră și doi judecători consultanți, dintre care unul din partea angajatului (angajaților), iar celălalt din partea angajatorului (angajatorilor). Anumite decizii, care nu sunt dezbătute în procedură orală, sunt luate de către președintele completului de judecată, fără avizul judecătorilor consultanți.

Instanțele superioare de dreptul muncii (Landesarbeitsgerichte, care sunt, de asemenea, instanțe ale landurilor) soluționează căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor de fond. Și în acest caz, completele sunt alcătuite dintr-un judecător de carieră și doi judecători consultanți [unul din partea angajatului (angajaților), iar celălalt din partea angajatorului (angajatorilor)].

Hotărârile în ultimă instanță sunt pronunțate de către Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală de Dreptul Muncii (Bundesarbeitsgericht) ale cărei complete de judecată sunt alcătuite din trei judecători de carieră și doi judecători consultanți [unul din partea angajatului (angajaților), iar celălalt din partea angajatorului (angajatorilor)].

Instanțe administrative

Trei ramuri diferite ale sistemului judiciar au competență în examinarea hotărârilor administrative: instanțele administrative generale, instanțele sociale și instanțele fiscale. O caracteristică importantă a instanțelor administrative generale, sociale și fiscale este faptul că acestea aplică principiul ex officio (din oficiu). Prin urmare, instanțele trebuie să cerceteze fondul cauzei din proprie inițiativă (și anume, nu numai la cererea unei părți și fără a fi constrânse de cererile de probe). Se procedează astfel deoarece corectitudinea materială a hotărârii în cauza respectivă afectează interesul public.

Instanțele administrative generale

Competența administrativă generală se împarte în trei instanțe.

  1. Primul grad de jurisdicție este reprezentat de instanțele administrative regionale (Verwaltungsgerichte).
  2. Al doilea grad de jurisdicție este reprezentat de instanțele administrative superioare pentru fiecare stat federal (denumite Oberverwaltungsgericht sau Verwaltungsgerichtshof).
  3. Ultimul grad de jurisdicție este reprezentată de Curtea Administrativă Federală Linkul se deschide într-o fereastră nouă(Bundesverwaltungsgericht).

Instanțele administrative regionale reprezintă, de obicei, primul grad de jurisdicție. Instanțele administrative superioare sunt în primul rând curți de apel, care analizează hotărârile instanțelor de fond pe temeiuri de drept și de procedură. Cu foarte puține excepții, Curtea Administrativă Federală este o curte de apel care analizează numai probleme de procedură (revizuire).

Instanțele administrative generale dețin, în principiu, competența în toate litigiile dintre administrații și persoanele private cu privire la aplicarea corectă a actelor cu putere de lege și a normelor administrative. Cu toate acestea (în locul instanțelor administrative), competența le revine instanțelor de drept comun atunci când cauza vizează implicarea administrației ca operator privat pe piață (acționând ca o întreprindere privată), precum și pentru toate litigiile care izvorăsc din astfel de activități. În plus, litigiile care sunt, prin lege, de competența instanțelor de drept comun, a instanțelor sociale sau a instanțelor fiscale sunt excluse din competența administrativă generală.

În principiu, hotărârile în domeniul administrativ sunt emise de complete alcătuite din trei judecători de carieră și doi judecători consultanți. O instanță administrativă superioară este de obicei alcătuită din trei judecători de carieră. Curtea Administrativă Federală este formată din cinci judecători de carieră. Cu toate acestea, în instanțele administrative regionale, cauzele pot fi judecate de un singur judecător.

Instanțele sociale

Competența în materie socială, ca și cea în materie administrativă, comportă trei grade de jurisdicție între care se împart în mod corespunzător sarcinile. Pe lângă instanțele regionale în materie socială (Sozialgericht), care sunt instanțe de fond, există o instanțe în materie socială ale landurilor (Landessozialgericht) în fiecare stat federal, care reprezintă al doilea grad de jurisdicție, și Curtea Socială Federală Linkul se deschide într-o fereastră nouă(Bundessozialgericht), care reprezintă instanța supremă în materie pe probleme de procedură (revizuire).

Instanțele sociale au în special competența de a soluționa litigii în materie de asigurări sociale (pensii, asigurări de accident și de boală și asigurări pentru îngrijirea bolnavilor în perioada de convalescență), asigurări de șomaj și de bunăstare socială. Și în materie socială hotărârile sunt pronunțate, în principiu, de către un complet de judecată alcătuit dintr-un judecător de carieră și doi judecători consultanți. Instanța socială statală și Curtea Socială Federală sunt formate din trei judecători de carieră și doi judecători consultanți.

Instanțe fiscale

Competența fiscală este împărțită între instanțele de fond din domeniul fiscal și Curtea Financiară Federală Linkul se deschide într-o fereastră nouă(Bundesfinanzhof), care acționează ca o curte supremă numai pe probleme de procedură. În competența instanțelor fiscale intră în principal litigiile privind taxele publice, impozitele și taxele vamale. În cadrul tribunalelor financiare, completele de judecată sunt alcătuite din trei judecători de carieră și doi judecători consultanți; cele ale Curții Financiare Federale sunt formate din cinci judecători de carieră. Cauzele pot fi trimise spre deliberare unui singur judecător în cadrul instanțelor financiare.

Alte instanțe specializate

Curtea Constituțională Federală

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională Federală își exercită competența în materie constituțională la nivel federal. Hotărârile acesteia se întemeiază pe dreptul constituțional (Grundgesetz). De departe, cel mai mare număr de acțiuni prezentate în fața Curții Constituționale Federale sunt plângerile întemeiate pe prevederile constituționale. Acestea sunt depuse de cetățeni care declară că drepturile lor fundamentale au fost încălcate prin hotărâri judecătorești, acțiuni guvernamentale sau acte legislative. În general, o plângere în temeiul constituției este admisibilă numai în cazul în care nu mai există nicio altă cale de atac (adică hotărâri judecătorești în ultimă instanță sau, în mod excepțional, o acțiune constituțională împotriva unui act legislativ).

Mai există și alte tipuri de acțiuni. Acestea includ, în special, reexaminarea judiciară abstractă și concretă a constituționalității legilor și proceduri care urmăresc să verifice dacă instituțiile constituționale federale respectă limitele competenței pe care o dețin. Anumite hotărâri ale Curții Constituționale Federale pot avea putere de lege. Instanța este formată din două complete de judecată, ambele formate din opt judecători. Instanța deliberează în camere, fiecare cameră fiind alcătuită din trei judecători, sau în completul de judecată, în majoritatea cazurilor fără ședințe publice.

Instanțele constituționale regionale (Landesverfassungsgerichte/Staatsgerichtshöfe)

„Instanțele constituționale regionale” sunt curțile constituționale din statele federale (landuri – Länder). Acestea judecă în principal litigii constituționale sub incidența dreptului landurilor (Landesrecht), care reglementează de asemenea statutul, administrarea și competența acestora.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală de Dreptul Muncii (Bundesarbeitsgericht)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Administrativă Federală (Bundesverwaltungsgericht)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală Socială (Bundessozialgericht)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Financiară Federală (Bundesfinanzhof)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională Federală (Bundesverfassungsgericht)


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 15/09/2016

Instanţe specializate - Estonia

Această secțiune vă oferă informații despre organizarea instanțelor administrative și a celor specializate din Estonia.


Instanțe specializate

Constituția Republicii Estonia specifică faptul că se poate dispune prin lege constituirea de instanțe specializate, cu competențe specifice. Este interzisă constituirea de instanțe extraordinare.

În Estonia nu funcționează instanțe specializate.

Curtea Constituțională

Curtea Supremă (Riigikohus) îndeplinește simultan funcțiile de instanță de ultim grad de jurisdicție și de curte constituțională.

În calitate de curte constituțională, Curtea Supremă:

  • soluționează cererile de verificare a conformității constituționale a legilor de aplicabilitate generală sau a refuzurilor de adoptare a legilor de acest tip;
  • soluționează cererile de verificare a conformității acordurilor internaționale cu dispozițiile Constituției;
  • soluționează cererile de emitere a unui aviz cu privire la interpretarea Constituției în raport cu legislația Uniunii Europene;
  • soluționează cererile și plângerile împotriva hotărârilor Riigikogu (Parlamentul Estoniei), ale Consiliului Riigikogu și ale Președintelui Republicii;
  • soluționează cererile de declarare a unui membru al Riigikogu, a Președintelui Republicii, a Cancelarului Justiției sau a Auditorului General drept incapabil să își îndeplinească atribuțiile pentru o perioadă de timp îndelungată;
  • soluționează cererile de destituire a unui membru al Riigikogu;
  • decide cu privire la acordarea aprobării pentru ca Președintele Riigikogu, acționând ca Președinte al Republicii, să convoace alegeri parlamentare extraordinare sau să refuze promulgarea unei legi;
  • soluționează cererile de încetare a activități unui partid politic;
  • soluționează plângerile și protestele împotriva deciziilor și acțiunilor comitetelor electorale.

Persoanele fizice nu pot formula căi de atac în materie constituțională.

Datele de contact ale Curții Supreme pot fi găsite pe site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Supreme.

Controlul constituțional este guvernat de Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind procedura jurisdicțională în materie de control constituțional.

Instanțe administrative

Instanțele administrative reprezintă primul grad de jurisdicție în soluționarea cauzelor administrative. În Estonia, acestea funcționează ca autorități judiciare independente numai în primă instanță.

Deciziile pronunțate de instanțele de administrative sunt supuse căilor de atac soluționate de către instanțele districtuale, care reprezintă al doilea grad de jurisdicție.

Competența instanțelor administrative, procedura de sesizare a unei instanțe administrative și normele procedurale pe care le aplică aceste instanțe sunt prevăzute în Linkul se deschide într-o fereastră nouăCodul de procedură administrativă.

Instanțe administrative

În Estonia funcționează două instanțe administrative: cea din Tallinn și cea din Tartu.

Instanțele administrative sunt împărțite în secții.

Instanța administrativă din Tallinn are două secții:

  • Secția din Tallinn
  • Secția din Pärnu

Instanța administrativă din Tartu are două secții:

  • Secția din Tartu
  • Secția din Jõhvi

Instanțe districtuale

În Estonia funcționează două instanțe districtuale care reprezintă al doilea grad de jurisdicție.

  • Instanța districtuală din Tallinn
  • Instanța districtuală din Tartu
Puteți găsi datele de contact ale instanțelor pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul web dedicat instanțelor. Accesul la datele de contact este gratuit.

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 08/08/2018

Instanţe specializate - Irlanda

Această secțiune vă oferă informații cu privire la organizarea tribunalelor specializate din Irlanda în raport cu organizarea instanțelor judecătorești în general. Pentru informații generale privind instanțele, a se vedea paginile referitoare la Organizarea justiției și la instanțele de drept comun.


Instanțele specializate

Instanța care soluționează cereri cu valoare redusă (Small Claims Court)

Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este un mijloc necostisitor și informal de soluționare a cererilor din partea consumatorilor, fără să fie nevoie ca părțile să fie reprezentate de un avocat. Instanța care soluționează cererile cu valoare redusă își desfășoară activitatea în cadrul instanței districtuale (District Court). Această procedură este disponibilă pentru cererile care nu depășesc valoarea de 2 000 EUR și se aplică în cazurile în care un consumator achiziționează bunuri sau servicii, suferă pagube materiale minore sau solicită înapoierea unei garanții bancare constituite în cadrul unui contract de chirie. În cazul creanțelor necontestate, nu este necesară înfățișarea în instanță. În cazul în care creanța este contestată și nu se ajunge la un acord în afara instanței, cazul este prezentat în fața unui judecător din cadrul instanței districtuale (District Court), a cărui hotărâre poate fi atacată în fața instanței de circuit (Circuit Court).

Tribunalul comercial

Tribunalul comercial este de fapt o diviziune specializată a Înaltei Curți (High Court). Una dintre principalele caracteristici ale acestui tribunal este capacitatea sa de a trata cazurile cu rapiditate. Pentru a putea face acest lucru, tribunalul dispune de propriile proceduri, menite să accelereze cauzele înscrise pe rol. Aceste proceduri sunt reglementate prin Linkul se deschide într-o fereastră nouăOrdinul 63A din Regulamentul de procedură al instanțelor superioare.

Această instanță este competentă pentru cazurile care pot fi înscrise în categoria „proceduri comerciale” în conformitate cu Ordinul 63A, regula 1. Printre acestea se numără litigiile referitoare la: dreptul societăților comerciale, legislația în materie de insolvență, dreptul proprietății intelectuale, legislația în domeniul construcțiilor, dreptul administrativ și dreptul constituțional. Pentru a fi admisă în fața instanței în conformitate cu O 63A regula 1(a), cererea sau cererea reconvențională din cadrul acțiunii trebuie să se refere la o sumă de cel puțin 1 000 000 EUR. Pentru cauzele admise în conformitate cu regula 1(b) nu se aplică niciun prag, acest lucru conferind putere de apreciere judecătorului din cadrul tribunalului comercial.

Instanța pentru tratarea toxicomaniei (Drug Treatment Court)

Programul judiciar legat de tratarea toxicomaniei (DTC) se desfășoară în cadrul instanței districtuale (District Court). Acesta oferă persoanelor dependente de droguri care sunt condamnate pentru infracțiuni fără violență posibilitatea de a ieși din cercul vicios al drogurilor, criminalității și închisorii. Candidații eligibili sunt evaluați în funcție de motivația lor de a se implica în program.

Alte instanțe

Un anumit număr de instanțe se ocupă de: căile de atac în materie de impozit pe venit, alocațiile sociale, cererile formulate în temeiul legislației privind egalitatea, cererile de imigrare, cazurile legate de planificarea urbană și de ocuparea forței de muncă. Aceste instanțe nu sunt prezidate de judecători, ci de specialiști calificați, ale căror decizii pot face obiectul unei căi de atac în fața instanței de circuit (Circuit Court) sau a Înaltei Curți (High Court) sau pot fi revizuite de către acestea.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 11/07/2017

Instanţe specializate - Grecia

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Grecia.


Consiliul de Stat

Consiliul de Stat (Συμβούλιο της Επικρατείας), prevăzut la articolul 95 din Constituția Greciei, este instanța administrativă supremă și își exercită jurisdicția în ședință plenară (Ολομέλεια) sau pe secții (τμήματα). La ședința plenară participă președintele, cel puțin zece consilieri (σύμβουλοι), doi consilieri asociați (πάρεδροι) și un grefier (γραμματέας).

Există șase secții: I, a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a și a VI-a.

Primele patru secții (I, a II-a, a III-a și a IV-a) exercită atribuțiile judiciare ale Consiliului și se reunesc în ședințe publice. La ședințe participă președintele secției (vicepreședinte al Consiliului), doi consilieri, doi consilieri asociați și un grefier (cinci membri).

Fiecare secție se poate reuni și în complet de șapte membri, cu participarea a încă doi consilieri. Acest tip de complet este necesar numai pentru judecarea cauzelor înaintate unei secții alcătuite din șapte membri de către președintele instanței sau trimise de către o secție alcătuită din cinci membri.

Secția a V-a are sarcina de a verifica legalitatea decretelor și de a exercita competența disciplinară. Această secție este alcătuită din președinte (vicepreședinte al Consiliului), cel puțin un consilier, un consilier asociat (cu vot decisiv) și un grefier.

Secția a VI-a asigură controlul jurisdicțional al hotărârilor legate de Codul de colectare a veniturilor publice (Κώδικας Είσπραξης Δημόσιων Εσόδων) și de despăgubirile care rezultă din litigii administrative (anulează hotărârile respective). Componența sa este similară cu cea a primelor patru secții.

Principalele atribuții ale Consiliului de Stat sunt prevăzute la articolul 95 alineatul (1) din Constituție și sunt exercitate conform legii.

Jurisdicția Consiliului de Stat include:

  • anularea la cerere a actelor executorii ale autorităților administrative pentru abuz de putere sau încălcarea legii;
  • controlul jurisdicțional la cerere al hotărârilor definitive pronunțate de instanțele administrative de drept comun conform legii;
  • soluționarea litigiilor administrative importante care îi sunt înaintate în temeiul Constituției sau al legii;
  • analizarea tuturor decretelor de natură reglementară.

Autoritățile trebuie să respecte hotărârile de anulare pronunțate de Consiliul de Stat. Orice autoritate competentă, conform legii, poate fi trasă la răspundere pentru nerespectarea atribuțiilor care îi revin.

Curtea de Audit

Curtea de Audit (Ελεγκτικό Συνέδριο), prevăzută la articolul 98 din Constituția Greciei, este o înaltă curte cu un caracter dual, având deopotrivă competențe judiciare și administrative. Curtea de Audit își păstrează caracterul judiciar atunci când își exercită atribuțiile administrative. Componența Curții de Audit este similară celei a Consiliului de Stat. Curtea de Audit își exercită atribuțiile judiciare în ședință plenară (Ολομέλεια), în trei secții (τμήματα) și unități (κλιμάκια).

Principalele atribuții ale acesteia sunt:

  • auditarea cheltuielilor autorităților publice centrale și locale sau ale altor persoane juridice de drept public;
  • auditarea contractelor cu o valoare financiară importantă încheiate cu statul sau cu o entitate cu statut echivalent;
  • auditarea conturilor funcționarilor publici cu atribuții contabile și ale autorităților publice locale sau ale altor persoane juridice de drept public;
  • emiterea de avize cu privire la propunerile legislative referitoare la pensii sau la recunoașterea activității depuse pentru drepturile de pensie;
  • elaborarea și înaintarea către Parlament a unui raport privind veniturile și cheltuielile (απολογισμός) și bilanțul contabil (ισολογισμός) al autorităților publice;
  • soluționarea litigiilor referitoare la acordarea pensiilor;
  • soluționarea cauzelor privind răspunderea funcționarilor publici sau a angajaților civili din armată pentru orice prejudiciu adus statului în mod intenționat sau din neglijență.

Hotărârile Curții de Audit nu sunt supuse autorității judiciare a Consiliului de Stat.

Alte instanțe specializate

Curți marțiale (στρατοδικεία), instanțe ale marinei (ναυτοδικεία) și instanțe ale forțelor aeriene (αεροδικεία)

Acestea sunt instanțe penale speciale. Toate infracțiunile comise de personalul militar din cadrul armatei, al marinei sau al forțelor aeriene (fără excepție) sunt supuse jurisdicției instanțelor militare.

Curtea Specială Supremă

Curtea Specială Supremă (Ανώτατο Ειδικό Δικαστήριο) este o Linkul se deschide într-o fereastră nouăinstanță specializată, care are atribuții similare unei curți constituționale deoarece majoritatea litigiilor de competența sa sunt de natură constituțională. Curtea este prevăzută la articolul 100 din Linkul se deschide într-o fereastră nouăConstituția Greciei și are competența de a stabili valabilitatea alegerilor parlamentare, de a hotărî eliberarea din funcție a unui Linkul se deschide într-o fereastră nouămembru al Parlamentului sau de a soluționa conflictele dintre cele trei înalte curți ale Greciei. Hotărârile pronunțate de Curtea Supremă Specială sunt definitive și nu fac obiectul unei Linkul se deschide într-o fereastră nouăcăi de atac.

Curtea este alcătuită din președintele Consiliului de Stat, președintele Curții Supreme (Άρειος Πάγος), președintele Curții de Audit, patru consilieri ai Consiliului de Stat și patru consilieri ai Curții Supreme (desemnați prin tragere la sorți, o dată la doi ani).

Curtea este prezidată fie de președintele Consiliului de Stat, fie de președintele Curții Supreme, oricare dintre aceștia este mai în vârstă. Atunci când cauzele vizează conflicte și litigii privind constituționalitatea sau interpretarea unor dispoziții legale, din completul Curții fac parte și doi profesori de drept de la universități din Grecia.

Curtea specială pentru erori judiciare

Curtea Specială pentru Erori Judiciare (Ειδικό Δικαστήριο Αγωγών Κακοδικίας) este prevăzută la articolul 99 din Constituție și în Legea 693/1977 și soluționează cauze privind erori judiciare introduse împotriva funcționarilor judiciari. Curtea are următoarea componență: președintele Consiliului de Stat, care îndeplinește funcția de președinte, un consilier al Consiliului de Stat, un consilier al Curții Supreme, un consilier al Curții de Audit, doi profesori de drept de la universități din Grecia și doi avocați (membri ai Consiliului Disciplinar Suprem al Avocaților, desemnați prin tragere la sorți).

Curtea specială care se pronunță asupra răspunderii miniștrilor

Curtea specială care se pronunță asupra răspunderii miniștrilor (Ειδικό Δικαστήριο Ευθύνης Υπουργών) este prevăzută la articolul 86 din Constituție.

Curtea se reunește pentru fiecare cauză și este alcătuită din șase membri ai Consiliului de Stat și șapte membri ai Curții Supreme, aleși prin tragere la sorți de către Președintele Parlamentului după inițierea procedurii judiciare. Audierile iau forma unei ședințe publice a Parlamentului și sunt conduse de membrii celor două înalte curți menționate anterior, care, în prealabil, trebuie să fi fost numiți sau promovați în funcție înainte de depunerea propunerii de inițiere a procedurii judiciare. Ședința este prezidată de membrul Curții Supreme cu cel mai înalt rang; dacă mai mulți membri dețin același rang, cel mai vârstnic dintre aceștia prezidează ședința. Funcția de procuror este îndeplinită de un membru al Parchetului Curții Supreme sau de un adjunct al acestuia, ambii aleși prin tragere la sorți.

Această curte specială are competența de a judeca infracțiunile comise de către miniștri și de către secretari de stat în exercitarea atribuțiilor lor, cu condiția ca respectivele cauze să fi fost înaintate de Parlament.

Curtea specială pentru litigii privind remunerarea funcționarilor judiciari

Curtea specială pentru litigii privind remunerarea funcționarilor judiciari (Ειδικό Δικαστήριο Μισθολογικών Διαφορών Δικαστικών Λειτουργών) este prevăzută la articolul 88 din Constituție.

Este alcătuită din membrii Curții Speciale prevăzute la articolul 99 din Constituție, cărora li se adaugă încă un profesor și un avocat.

Instanța are competența de a soluționa litigii privind remunerarea (de orice tip) și pensiile funcționarilor judiciari, dacă soluționarea problemelor juridice ar putea influența cuantumul salariului sau al pensiei ori statutul de impozitare aplicabil unui număr mare de funcționari publici.

Baze de date juridice

  1. Site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliului de Stat conține peste 250 000 de hotărâri.

Accesul la baza de date este gratuit.

  1. Site-urile internet ale principalelor instanțe administrative de prim rang de jurisdicție din Grecia (διοικητικά πρωτοδικεία):

Pe site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanței administrative de prim grad de jurisdicție din Atena sunt disponibile următoarele servicii:

  • căutare în arhive de jurisprudență;
  • buletine de jurisprudență.

În prezent, se lucrează la punerea la dispoziție a următoarelor servicii:

  • eliberarea certificatelor;
  • monitorizarea cauzelor;
  • completarea documentelor juridice.

Pe site-urile internet ale tuturor celorlalte instanțe sunt disponibile următoarele servicii:

  • solicitarea electronică a certificatelor;
  • monitorizarea cauzelor.

Majoritatea site-urilor internet de mai sus conțin și informații cu privire la jurisdicție, istoric, regulament de procedură, organigramă, judecători în funcție etc.

Accesul este, în general, gratuit. Cu toate acestea, baza de date juridică poate fi utilizată numai de către judecători și necesită un software special de utilizare și coduri de identificare.

  1. Site-urile internet ale principalelor instanțe administrative de apel din Grecia (διοικητικά εφετεία) sunt următoarele:

Sunt disponibile următoarele servicii:

  • programările audierilor zilnice;
  • solicitarea electronică a certificatelor;
  • monitorizarea cauzelor.

Accesul este, în general, gratuit. Cu toate acestea, baza de date poate fi utilizată numai de către judecători și necesită un software special de utilizare și coduri de identificare.

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliul de Stat

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea de Audit


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 25/06/2018

Instanţe specializate - Spania

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: spaniolă.

Articolul 117 din Constituţia Spaniei din 1978 prevede că principiul unităţii jurisdicţionale stă la baza organizării şi funcţionării instanţelor.

În cadrul organizării judiciare spaniole, jurisdicţia de drept comun se împarte în cinci ordine jurisdicţionale: civil, penal, contencios administrativ, social şi militar.

În Spania nu există un ordin jurisdicţional extraordinar, însă ar trebui menţionat faptul că, în cadrul ordinelor jurisdicţionale specificate, au fost create instanţe speciale în funcţie de materia abordată. De exemplu, există instanţe pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor, instanţe comerciale, instanţe de supraveghere a executării pedepselor sau instanţe pentru minori. Aceste instanţe se înscriu în jurisdicţia de drept comun, însă sunt specializate într-o anumită materie.


Instanţele specializate

Legea organică privind puterea judiciară prevede existenţa următoarelor instanţe specializate:

INSTANŢE COMERCIALE

Instanţele comerciale, înfiinţate la 1 septembrie 2004, sunt instanţe specializate. Acestea sunt incluse în ordinul jurisdicţional civil.

SFERA TERITORIALĂ

În general, în fiecare provincie trebuie să existe una sau mai multe instanţe comerciale. Acestea exercită competenţă asupra acestui teritoriu şi au sediul în capitală.

De asemenea, pot fi constituite şi în alte localităţi decât capitala de provincie, dacă acest lucru se impune, ţinând seama de populaţie, de existenţa nucleelor industriale sau comerciale şi de activitatea economică, dimensiunea jurisdicţiei lor fiind delimitată de la un caz la altul.

De asemenea, pot fi constituite instanţe comerciale a căror jurisdicţie să se extindă asupra a două sau mai multor provincii ale aceleiaşi comunităţi autonome.

COMPETENŢE

Instanţele comerciale vor judeca toate cauzele în materie de insolvenţă, în conformitate cu dispoziţiile legii care reglementează acest aspect.

Instanţele comerciale vor judeca, de asemenea, toate cauzele care ţin de competenţa ordinului jurisdicţional civil, privind, printre altele, cererile prin care se exercită dreptul la acţiune privind concurenţa neloială, proprietatea industrială, proprietatea intelectuală şi publicitatea, precum şi toate celelalte cauze care, în cadrul acestui ordin jurisdicţional, sunt generate în cadrul reglementării societăţilor comerciale şi cooperativelor.

Instanţele comerciale vor avea competenţă în ceea ce priveşte recunoaşterea şi executarea sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti şi de arbitraj străine, atunci când acestea se referă la materii ce se înscriu în competenţa lor, cu excepţia cazurilor în care, în conformitate cu cele convenite în tratatele şi normele internaţionale, acest lucru este de competenţa altei instanţe.

CĂI DE ATAC

Instanţele provinciale judecă toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunalele comerciale, cu excepţia hotărârilor pronunţate în privinţa incidentelor de plată care soluţionează chestiuni ce se înscriu în domeniul dreptului muncii, pentru care trebuie să existe una sau mai multe secţii specializate, în conformitate cu prevederile articolului 98 din Legea organică privind puterea judiciară.

Pot fi intentate şi alte căi de atac prevăzute de Legea organică privind puterea judiciară în cazurile definite de această lege.

INSTANŢE PENTRU MĂRCILE DE COMERŢ COMUNITARE

Juzgados de Marca Comunitaria [Instanţele pentru mărcile de comerţ comunitare] sunt instanţele comerciale din Alicante în măsura în care îşi exercită competenţa pentru a judeca, în primă instanţă şi în mod exclusiv, toate litigiile care intră sub incidenţa Regulamentului nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară, şi a Regulamentului nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele şi modelele industriale comunitare.

În exercitarea acestei competenţe, aceste instanţe îşi vor extinde jurisdicţia asupra întregului teritoriu naţional.

Acestea fac parte din ordinul jurisdicţional civil.

De asemenea, secţia sau secţiile specializate ale Instanţei Provinciale din Alicante vor judeca, în instanţă secundă şi în mod exclusiv, toate căile de atac la care se referă articolul 101 din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară şi Regulamentul 6/2002 al Consiliului Uniunii Europene din 12 decembrie 2001 privind desenele şi modelele industriale comunitare. În exercitarea acestei competenţe, aceste instanţe îşi vor extinde jurisdicţia asupra întregului teritoriu naţional şi, doar în acest scop, vor fi numite instanţe pentru mărcile de comerţ comunitare.

INSTANŢELE DE SUPRAVEGHERE A EXECUTĂRII PEDEPSELOR:

Juzgados de Vigilancia Penitenciaria [Instanţele de supraveghere a executării pedepselor] vor avea funcţiile jurisdicţionale prevăzute de Legea generală privind executarea pedepselor în ceea ce priveşte executarea pedepselor privative de libertate şi a măsurilor de siguranţă, controlul jurisdicţional al puterii disciplinare a autorităţilor penitenciare, respectarea drepturilor şi beneficiilor deţinuţilor din unităţile penitenciare şi alte aspecte prevăzute de lege. Aceste instanţe fac parte din ordinul jurisdicţional penal.

SFERA TERITORIALĂ

În fiecare provincie şi în cadrul ordinului jurisdicţional penal, vor exista una sau mai multe instanţe cu atribuţii speciale în ceea ce priveşte executarea pedepselor.

În oraşul Madrid, cu jurisdicţie pe întreg teritoriul Spaniei, pot exista una sau mai multe Juzgados Central de Vigilancia Penitenciaria [Instanţe centrale de supraveghere a executării pedepselor].

COMPETENŢE

Instanţele de supraveghere a executării pedepselor vor avea funcţiile jurisdicţionale prevăzute de Legea generală privind executarea pedepselor în ceea ce priveşte executarea pedepselor privative de libertate şi a măsurilor de siguranţă, controlul jurisdicţional al puterii disciplinare a autorităţilor penitenciare, respectarea drepturilor şi beneficiilor deţinuţilor din unităţile penitenciare şi alte aspecte prevăzute de lege.

CĂI DE ATAC

Instanţele Provinciale judecă toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de către instanţele de supraveghere a executării pedepselor din provincia respectivă.

Pot fi intentate şi alte căi de atac prevăzute de Legea organică privind puterea judiciară în cazurile definite de această lege.

INSTANŢELE PENTRU MINORI

SFERA TERITORIALĂ

În fiecare provincie, există una sau mai multe instanţe pentru minori cu jurisdicţie în întreaga provincie şi cu sediul în capitală.

În oraşul Madrid, cu jurisdicţie pe întreg teritoriul Spaniei, există o Juzgado Central de Menores [Instanţă centrală pentru minori] care judecă toate cazurile care îi sunt atribuite prin lege în ceea ce priveşte răspunderea penală a minorilor. 

COMPETENŢE

Instanţele pentru minori deţin competenţa necesară pentru judecarea infracţiunilor şi contravenţiilor săvârşite de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani.

Judecătorii pentru minori trebuie să îndeplinească funcţiile prevăzute de lege în privinţa minorilor cu conduite clasificate de lege drept infracţiuni sau contravenţii sau alte funcţii legate de minori, definite prin lege.

CĂI DE ATAC

Instanţele provinciale judecă toate căile de atac prevăzute de lege, formulate împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele pentru minori din provincia respectivă.

Pot fi intentate şi alte căi de atac prevăzute de Legea organică privind puterea judiciară în cazurile definite de această lege.

INSTANŢELE PENTRU CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎMPOTRIVA FEMEILOR

SFERA TERITORIALĂ

În fiecare district există una sau mai multe Juzgados de Violencia sobre la Mujer [instanţe pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor], cu sediul în capitala districtului respectiv şi cu jurisdicţie la nivelul întregului teritoriu. Acestea preiau numele municipiului în care îşi au sediul.

În districtele judiciare în care există o singură judecătorie de primă instanţă şi de instrucţie, aceasta va prelua cauzele ce ţin de competenţa instanţelor pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor.

Aceste instanţe fac parte din ordinul jurisdicţional penal.

COMPETENŢE

În cadrul ordinului penal şi conform procedurilor şi căilor de atac prevăzute de Codul de procedură penală, instanţele pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor judecă, printre altele, următoarele tipuri de  cauze:

  • Judecarea cererilor de atragere a răspunderii penale în actele ilegale prevăzute de Codul penal, precum: homicid, avort, vătămare, vătămare a fătului, privare de libertate, violarea integrităţii morale şi a libertăţii sexuale sau orice alt tip de delict săvârşit cu violenţă sau prin intimidare, dacă a fost comis împotriva soţiei sau fostei soţii, sau altei femei cu care autorul are sau a avut o legătură emoţională similară, chiar dacă nu au locuit împreună, precum şi delictele săvârşite împotriva descendenţilor, proprii sau ai soţiei sau concubinei, sau asupra minorilor sau persoanelor cu handicap care locuiesc împreună cu autorul sau care se află sub autoritatea parentală, tutela, curatela, găzduirea sau protecţia soţiei sau concubinei, atunci când s-a produs un act de violenţă cu caracter sexist.
  • Investigarea cererilor de atragere a răspunderii penale pentru orice act de încălcare a drepturilor şi îndatoririlor familiale, atunci când victima este una dintre persoanele prevăzute astfel la alineatul anterior.
  • Adoptarea ordinelor de protecţie corespunzătoare în favoarea victimelor, fără a aduce atingere competenţelor atribuite Judecătorului de gardă.

Instanţele pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor pot judeca şi cauze civile, în conformitate cu procedurile şi căile de atac prevăzute de Codul de procedură civilă, printre altele, în aspecte legate de:

  • Descendenţă, maternitate şi paternitate.
  • Desfacerea căsătoriei, separare şi divorţ.
  • Relaţiile paterno-filiale.
  • Necesitatea consimţământului pentru adopţie.

Instanţele pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor vor avea competenţă exclusivă în ceea ce priveşte cauzele civile atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele cerinţe:

  • Când este vorba despre un proces civil care are ca obiect una din materiile indicate la alineatul precedent.
  • Când una dintre părţile la procesul civil este victimă a actelor de violenţă cu caracter sexist.
  • Când împotriva uneia dintre părţile la procesul civil i se aduce acuzaţia de a fi autorul, autorul moral sau complice la săvârşirea actelor de violenţă cu caracter sexist.
  • Când a fost deschisă urmărirea penală în faţa Judecătorului pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor pentru o infracţiune sau contravenţie care este rezultatul unui act de violenţă asupra femeii sau a fost adoptat un ordin de protecţie în favoarea unei victime a unui act de violenţă cu caracter sexist.

Atunci când judecătorul apreciază că actele aduse la cunoştinţa sa, în mod public, nu reprezintă un caz de violenţă cu caracter sexist, acesta poate respinge cererea, transferând-o către instanţa competentă.

În toate aceste cazuri medierea este interzisă.

CĂI DE ATAC

Instanţele Provinciale vor admite căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele pentru cazurile de violenţă împotriva femeii din provincia respectivă.

Pot fi intentate şi alte căi de atac prevăzute de Legea organică privind puterea judiciară în cazurile definite de această lege.

ORGANISME SPECIALIZATE CU ACORDUL CONSILIULUI GENERAL AL PUTERII JUDICIARE

În Spania, crearea instanţelor specializate, care nu aduce atingere principiului unităţii jurisdicţionale prin faptul că acestea se integrează în cele cinci ordine jurisdicţionale, depinde nu doar de Legea organică privind puterea judiciară, cum este cazul instanţelor comerciale, instanţelor pentru minori sau instanţelor pentru cazuri de violenţă împotriva femeilor, ci pot fi şi rezultatul specializării realizate în conformitate cu articolul 98 din legea menţionată mai sus, de către Consiliul General al Puterii Judiciare, după cum este cazul instanţelor următoare: Juzgados de Familia [instanţe de familie], Juzgados de Ejecución Hipotecaria [instanţe de executare ipotecară] sau Juzgados de Ejecutorias [instanţe pentru proceduri de executare].

Alte instanţe specializate

Articolul 117 din Constituţia Spaniei din 1978 prevede că principiul unităţii jurisdicţionale stă la baza organizării şi funcţionării instanţelor.

Acest principiu se materializează prin existenţa unei jurisdicţii unice, formată dintr-un corp unic de judecători şi magistraţi care constituie jurisdicţia de drept comun.

Cu toate acestea, însăşi Constituţia prevede existenţa unei serii de instanţe speciale. Este vorba despre instanţe care beneficiază de independenţă şi imparţialitate totale şi se supun pe deplin legii.

Aceste instanţe sunt:

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Curtea constituţională spaniolă este configurată ca organism aflat în afara puterii judiciare de drept comun, însă cu caracter jurisdicţional, în temeiul articolului 159 din Constituţia Spaniolă din 1978.

Este interpretul suprem al Constituţiei, independent, unic în ordinul său şi îşi extinde jurisdicţia asupra întregului teritoriu naţional.

COMPONENŢĂ

Curtea Constituţională este formată din doisprezece magistraţi numiţi de către Rege, patru la propunerea Congresului, cu majoritatea a trei cincimi dintre membrii săi, patru, la propunerea Senatului, cu aceeaşi majoritate, doi la propunerea guvernului şi doi la propunerea Consiliului General al Puterii Judiciare. Din rândul acestor membri sunt desemnaţi ulterior un preşedinte şi un vicepreşedinte.

COMPETENŢE

Curtea constituţională are competenţa de a judeca, în cazurile şi în formele prevăzute de lege:

  • Recursurile în privinţa neconstituţionalităţii legilor, dispoziţiilor normative sau actelor cu caracter de lege.
  • Recursurile în privinţa încălcării drepturilor şi libertăţilor publice menţionate la articolul 53 alineatul 2 din Constituţie.
  • Conflictele constituţionale în materie de competenţă între Stat şi Comunităţile Autonome sau între acestea din urmă.
  • Conflicte între organismele constituţionale ale statului.
  • Declaraţii privind constituţionalitatea Tratatelor internaţionale.

Pentru informaţii suplimentare, a se consulta: Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituţională.

CURTEA DE CONTURI

El Tribunal de Cuentas [Curtea de Conturi] este organismul fiscal suprem responsabil de controlul conturilor şi gestiunea economică a statului şi a sectorului public.

Fără a aduce atingere propriei sale jurisdicţii, se află la acelaşi nivel cu puterea legislativă şi se subordonează direct Cortes Generales.

COMPONENŢĂ

Curtea de Conturi are doisprezece membri, auditori de conturi, şase dintre aceştia fiind desemnaţi de către Congresul Deputaţilor, şase de către Senat. Membrii săi beneficiază de aceeaşi independenţă şi inamovibilitate şi sunt supuşi aceloraşi incompatibilităţi ca şi judecătorii.

FUNCŢII

Curtea de Conturi are două funcţii:

  • Funcţia de control fiscal, caracterizată ca fiind externă, permanentă şi consultativă, constă în verificarea activităţii economico-financiare a sectorului public pentru a stabili dacă respectă principiile legalităţii, eficienţei şi economiei.
  • Funcţia jurisdicţională constă în judecarea răspunderii contabile a celor care se ocupă de gestionarea bunurilor, capitalurilor sau efectelor publice şi are ca obiect despăgubirea fondurilor publice prejudiciate prin delapidare, prin justificare incorectă, incompletă sau nulă sau prin orice alte cauze sau acţiuni. 

Pentru informaţii suplimentare, a se consulta: Curtea de Conturi.

INSTANŢELE DE DREPT CONSUETUDINAR

Articolul 125 din Constituţie recunoaşte instanţele consuetudinare drept una dintre formele de participare populară la Administraţia Justiţiei.

Articolul 19 din Legea organică privind puterea judiciară recunoaşte ca instanţe de drept consuetudinar: Tribunal de las Aguas de la Vega Valencia [Tribunalul apelor din câmpiaValenciei] şi Consejo de Hombres Buenos de Murcia [Consiliul Oamenilor Buni din Murcia].

TRIBUNALUL APELOR DIN CÂMPIA VALENCIEI

Îşi exercită competenţa pe teritoriul Valenciei.

Este format din opt reprezentanţi ai agricultorilor, aleşi în mod democratic de irigatorii din zona fertilă numită Huerta Valenciana, iar competenţelor lor sunt: distribuţia echitabilă a apelor între diverşii proprietari de terenuri agricole, soluţionarea chestiunilor de fapt survenite între irigatori şi impunerea de sancţiuni pentru infracţiunile prevăzute de aşa-numitele Ordenanzas de Riego [Ordonanţe privind irigaţiile].

CONSILIUL OAMENILOR BUNI DIN MURCIA

Consiliul Oamenilor Buni (Consejo de Hombres Buenos) este instituţionalizat şi reglementat încă din 1849 drept instanţă supremă de justiţie din zona agricolă Murcia. Consiliul este format dintr-un preşedinte, un secretar şi cinci membri.

Consiliul Oamenilor Buni din Murcia îşi desfăşoară şedinţele în mod public, în fiecare zi de joi, în sala de şedinţe a primăriei. Soluţionează toate cazurile în aceeaşi şedinţă sau cel mai târziu, în şedinţa următoare. Hotărârile sunt eliberate fără întârziere şi cu majoritate de voturi, iar în caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv. Sancţiunile rezultate în urma deliberării Consiliului Oamenilor Buni din Murcia sunt exclusiv de natură pecuniară. Hotărârile pronunţate de această instanţă au caracter definitiv, ferm şi executoriu.

Pentru informaţii suplimentare, a se consulta: Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliul Oamenilor Buni.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCONSILIUL GENERAL AL PUTERII JUDICIARE DIN SPANIA

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCURTEA CONSTITUŢIONALĂ DIN SPANIA

CURTEA DE CONTURI DIN SPANIA

Linkul se deschide într-o fereastră nouăINSTANŢELE DE DREPT CONSUETUDINAR DIN SPANIA


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 12/03/2019

Instanţe specializate - Franţa

Această secţiune cuprinde o prezentare succintă a instanţelor constituţionale şi administrative din Franţa.


Consiliul Constituțional

Consiliul Constituțional [constitutional council], instituit prin Constituția celei de-a V-a Republici, la 4 octombrie 1958, nu se situează în vârful niciunei ierarhii a instanțelor judiciare sau administrative. În acest sens, nu este o curte supremă.

Consiliul Constituțional este format din 9 membri și se reînnoiește în proporție de o treime la interval de trei ani. Membrii sunt desemnați pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi reînnoit, de către președintele republicii și, respectiv, președinții fiecăreia dintre Adunările Parlamentului (Senatul și Adunarea Națională). Foștii președinți ai republicii participă, de drept, la activitatea Consiliului Constituțional atunci când nu ocupă funcții incompatibile cu mandatul lor de membru al Consiliului, în această situație neputând asuma funcția de membru.

Președintele Consiliului Constituțional este desemnat de către președintele republicii din rândul membrilor săi.

Nu există nicio cerință legată de vârstă sau profesie pentru a deveni membru al Consiliului Constituțional. Funcția de membru al Consiliului Constituțional este însă incompatibilă cu cea de membru al guvernului sau al Consiliului Economic și Social, precum și cu orice mandat electoral. În plus, membrii fac obiectul acelorași incompatibilități profesionale ca și parlamentarii.

Consiliul Constituțional este o instituție permanentă, sesiunile sale urmează ritmul cererilor cu care este sesizat. Judecă și audiază cauzele doar în ședință plenară. Deliberările sunt supuse unei reguli a cvorumului conform căreia este necesară prezența efectivă a șapte judecători. În cazul unei egalități de voturi, votul președintelui este decisiv. Nu este permisă exprimarea niciunei opinii de dezacord. Dezbaterile în sesiune și în ședință plenară, precum și voturile nu sunt publice și nici publicate.

Procedura este scrisă și urmează principiul contradictorialității. Cu toate acestea, în materie de contencios electoral, părțile pot solicita să fie audiate. Mai mult, cu ocazia analizării întrebării prioritare privind consitituționalitatea, părțile sau reprezentanții acestora sunt ascultați în cadrul ședinței.

Din punct de vedere al competențelor, prerogativele Consiliului Constituțional se pot împărți în două categorii:

Competența jurisdicțională care cuprinde două contencioase distincte:

Contenciosul legislativ

Controlul constituționalității cu scop preventiv este un proces abstract și facultativ pentru legile ordinare sau angajamentele internaționale, obligatoriu pentru legile organice și regulamentele Adunărilor Parlamentului. Este exercitat printr-o acțiune după exprimarea votului de către Parlament, însă înainte de promulgarea legii, ratificarea sau aprobarea unui angajament internațional și intrarea în vigoare a regulamentelor Adunărilor Parlamentului. Sesizarea facultativă poate fi făcută fie la inițiativa unei autorități politice (președintele republicii, prim-ministrul, președintele Adunării Naționale sau al Senatului), fie la inițiativa a 60 de deputați sau a 60 de senatori.

Controlul constituționalității pe cale de excepție a fost introdus în data de 1 martie 2010, odată cu intrarea în vigoare a întrebării prioritare privind constituționalitatea. De la această dată, orice justițiabil poate să conteste, cu ocazia unui proces în curs în fața unei instanțe, conformitatea unei dispoziții legislative cu drepturile și libertățile garantate prin Constituție. Consiliul Constituțional poate fi sesizat cu această problemă de Consiliul de Stat sau de Curtea de Casație, care se pronunță într-un termen trei luni.

În calitate de judecător pentru repartizarea competențelor între legi și regulamente, Consiliul Constituțional poate fi sesizat, în cursul procedurii legislative, de către președintele Adunării care se ocupă de procedura respectivă (Adunarea Națională sau Senatul) sau de către guvern, sau, a posteriori de către prim-ministru pentru a declasa o dispoziție legislativă.

Contenciosul electoral sau legat de referendum

Consiliul Constituțional se pronunță asupra caracterului reglementar al scrutinului pentru alegerea președintelui republicii și asupra referendumurilor ale căror rezultate le proclamă. De asemenea, statutează în privința caracterului reglementar al scrutinului de alegeri, cerințelor de eligibilitate și incompatibilității parlamentarilor.

Fiind larg deschise tuturor electorilor, sesizările adresate Consiliului în materie electorală au crescut considerabil ca număr în urma adoptării legislației privind organizarea și controlul finanțării cheltuielilor electorate, domeniu în care Consiliul reprezintă instanța pentru candidații la alegerile legislative și prezidențiale (în apel).

Competență consultativă

Consiliul Constituțional emite un aviz atunci când este consultat oficial de către șeful statului în legătură cu aplicarea articolului 16 din Constituție (privind puterile depline în perioadă de criză) și ulterior în privința deciziilor luate în acest cadru.

În plus, guvernul consultă Consiliul în legătură cu textele privind organizarea scrutinului pentru alegerea președintelui republicii și referendumul.

Toate deciziile sunt luate în aceeași formă, cuprinzând:

  • citarea textelor aplicabile și a elementelor de procedură;
  • motivele date, prezentate sub formă de considerente care analizează motivele invocate, indicând principiile aplicabile și răspunzând cererii;
  • un dispozitiv final împărțit în articole care enunță soluția adoptată.

Deciziile sunt opozabile puterilor publice și tuturor autorităților administrative și judiciare. Acestea nu pot face obiectul niciunui recurs. Autoritatea de lucru judecat nu se aplică numai dispozitivului, ci și motivelor care îi asigură baza necesară. Consiliul Constituțional admite totuși recursul pentru rectificarea unei erori materiale.

O dispoziție declarată neconstituțională în cadrul controlului preventiv nu poate fi promulgată și nici pusă în aplicare.

O dispoziție declarată neconstituțională în urma unei întrebări prioritare privind constituționalitatea este abrogată de la momentul publicării deciziei Consiliului Constituțional sau de la o dată ulterioară stabilită prin această decizie. Consiliul Constituțional stabilește condițiile și limitele în care efectele pe care dispoziția le‑a produs pot fi contestate.

Efectul deciziilor în materie de contencios electoral variază, mergând de la anularea buletinelor la anularea chiar a alegerilor și poate cuprinde o declarație conform căreia un candidat este neeligibil și/sau un oficial ales trebuie să demisioneze din funcție.

Deciziile sunt notificate părților și publicate în Jurnalul Oficial al Republicii Franceze, împreună cu textul sesizării parlamentare și observațiile guvernului atunci când asumă rolul de control preventiv.

În sfârșit, toate deciziile Consiliului, de la început, sunt disponibile pe site-ul internet al Consiliului Constituțional.

Instanțele administrative

Funcțiile instanțelor administrative

Controlul actelor de administrare este asigurat de către instanțe administrative independente ale administrației (separarea funcțiilor administrativă și judiciară) și distincte de instanțele ordinare (dualism jurisdicțional). Un control poate fi asigurat, de asemenea, de către organismele administrative, însă deciziile acestor organisme fac obiectul unui control jurisdicțional.

Tribunalul administrativ este instanța administrativă de drept comun în primă instanță. Instanțele administrative specializate sunt foarte numeroase și diverse, ca de exemplu:

  • instanțele financiare (camere regionale de conturi și Curtea de Conturi);
  • instanțele pentru ajutor social (comisiile departamentale și comisia centrală de ajutor social);
  • instanțele disciplinare (Curtea de Disciplină Bugetară și Financiară, Consiliul Superior al Magistraturii, organismele disciplinare profesioniste, instanțele universitare…).

În principiu, hotărârile lor pot fi atacate prin apel în fața instanțelor administrative de apel ale căror hotărâri țin, în casație, de competența Consiliului de Stat. Pe lângă rolul său de casație, în temeiul căruia nu exercită, ca și Curtea de Casație, decât un control al aplicării corecte a regulilor de procedură și de drept prin hotărâri judecătorești contestate în fața lui, Consiliul de Stat are, în anumite proceduri de contencios de tipul celor legate de măsurile de reglementare adoptate de către miniștri, și rolul de primă și de ultimă instanță.

Conflictele de competență între cele două ordine judiciare sunt soluționate de către Tribunalul pentru Conflictele de Competență, format în mod paritar din membri ai Curții de Casație și ai Consiliului de Stat. Consiliul Constituțional asigură conformitatea legilor cu Constituția; nu pronunță hotărâri în legătură cu măsuri sau acțiuni ale administrației.

Organizarea internă a instanțelor administrative

Tribunalele administrative (în număr de 42) și curțile administrative de apel (în număr de 8) sunt organizate în camere al căror număr și a căror specializare variază în funcție de membrii instanței și de alegerea organizării interne adoptate de către șeful instanței. În ceea ce privește Consiliul de Stat, acesta are o singură secție (Secția de Contencios) cu funcție judiciară (celelalte secții, cunoscute sub denumirea de „administrative”, asigură funcția consultativă a Consiliului de Stat).

Secția de Contencios este formată din 10 subsecții specializate în anumite domenii ale contenciosului. Hotărârile în aspecte de drept comun sunt pronunțate de către două dintre aceste subsecții (9 membri); în cazul în care cauza este mai delicată sau mai sensibilă, poate fi judecată în Secția de Contencios (care cuprinde președinții subsecțiilor, președintele secției și președinții adjuncți; 17 membri) sau în cadrul Adunării de Contencios (care cuprinde președinții secției, fiind prezidată de către vicepreședintele Consiliului de Stat; 13 membri).

Statutul membrilor instanțelor administrative

Membrii instanțelor administrative nu au în mod tradițional calitatea de „judecători” în sensul Constituției Franceze, calitate rezervată membrilor instanțelor ordinare. Statutul lor ține de funcția publică. Din acest motiv textele aplicabile membrilor instanțelor administrative nu au inclus mult timp nicio regulă inedită comparativ cu cele aplicabile altor tipuri de funcționari. Totuși, această situație a cunoscut în anii optzeci o evoluție care a consolidat independența statutară a instanțelor administrative, astfel încât tendința generală este astăzi de a-i asimila cu judecătorii; în plus, sunt desemnați astfel de anumite texte, iar toate regulile privind modul în care își îndeplinesc funcțiile le asigură, de facto, o independență perfectă.

În timp ce judecătorii instanțelor ordinare sunt grupați într-un singur organism, judecătorii administrativi aparțin de două corpuri diferite: cel al membrilor Consiliului de Stat și cel al membrilor tribunalelor administrative și al curților de apel administrative.

Cu toate acestea, deși regulile care le erau aplicabile au fost incluse pentru o lungă perioadă în diferite texte, membrii Consiliului de Stat, precum și cei ai tribunalelor administrative și ai curților de apel administrative sunt supuși de acum înainte dispozițiilor Codului de Justiție Administrativă.

Bazele de date juridice în aceste domenii

Bazele de date juridice în Franța fac obiectul unui serviciu public de difuzare pe internet. Site-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăLégifrance cuprinde astfel:

  • în baza sa de date „JADE” deciziile Consiliului de Stat, ale Tribunalului pentru Conflicte de Competență, ale curților de apel administrative și o selecție a hotărârilor tribunalelor administrative;
  • în baza sa de date „CONSTIT” deciziile Consiliului Constituțional.

Accesul la baza de date este gratuit?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Scurtă descriere a conținutului

Baza de date „JADE” cuprinde un stoc de 230 000 de hotărâri și dispune de un flux anual de 12 000 de hotărâri în timp ce baza de date „CONSTIT” dispune de un stoc de 3 500 de hotărâri și de un flux anual de 150.

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCompetența tribunalelor - Franța


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 17/01/2017

Instanţe specializate - Croaţia

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: croată.


În categoria instanțelor specializate se regăsesc instanțele comerciale și administrative și instanțele pentru delicte, precum și Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația, Înalta Curte Comercială a Republicii Croația și Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația, care sunt curți de apel.

Diferitele competențe ale instanțelor judecătorești

Instanțele pentru delicte – 61 de instanțe pentru delicte au fost înființate conform Legii privind instanțele judecătorești (competențe și sedii). Instanțele pentru delicte se pronunță în primă instanță cu privire la contravenții în domeniul siguranței rutiere, al economiei și al ordinii publice.

Legea este încă în vigoare, însă va fi abrogată de la 1 iulie 2015, când dispozițiileLinkul se deschide într-o fereastră nouăLegii (OG 128/14) privind instanțele judecătorești (competențe și sedii) vor intra în vigoare.

Instanțele comerciale – există șapte instanțe comerciale în Republica Croația (Zagreb, Split, Rijeka, Osijek, Bjelovar, Varaždin, Zadar), care se pronunță cu privire la litigii între societăți comerciale și la cereri de înființare ori de închidere a societăților comerciale, țin registre judiciare ale societăților, desfășoară proceduri legate de recunoașterea hotărârilor instanțelor din alte țări și a sentințelor arbitrale străine în litigii comerciale, desfășoară proceduri de insolvență și oferă asistență judiciară internațională în obținerea de probe în materie comercială și alte activități.

Instanțele administrative – există patru instanțe administrative în Republica Croația, și anume la Zagreb, la Split, la Rijeka și la Osijek. Aceste instanțe se pronunță cu privire la acțiunile formulate împotriva unor hotărâri cu caracter individual ale organismelor de drept public, la acțiunile formulate împotriva activităților organismelor de drept public, la acțiunile în constatarea omisiunii de a adopta hotărâri cu caracter individual și la acțiunile formulate împotriva acordurilor administrative și a executării acestora.

Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația, Înalta Curte Comercială a Republicii Croația și Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația, fiind instanțe de al doilea grad de jurisdicție, se pronunță cu privire la recursurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele pentru delicte, comerciale și administrative din Croația și au sediul la Zagreb.

Instanțele pentru delicte

  1. se pronunță în primă instanță cu privire la faptele penale de gravitate redusă, cu excepția cazurilor în care legea prevede ca un alt organism să desfășoare procedurile privind delictele;
  2. oferă asistență judiciară internațională în procedurile care intră în competența lor și alte activități prevăzute de lege.

Instanțele pentru delictePDF(274 Kb)hr

Instanțele comerciale

Pe lângă competența prevăzută de lege, instanțele comerciale:

  1. intervin în chestiuni legate de înregistrare și țin registre judiciare;
  2. se pronunță cu privire la datele înscrise în Registrul navelor și al iahturilor în legătură cu chestiuni care țin de competența instanțelor comerciale în temeiul Codului maritim, cu privire la limitarea răspunderii proprietarilor de nave și la plângerile depuse împotriva temeiului definitiv al lichidării avariei comune, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel pentru o categorie specifică de cauze;
  3. se pronunță cu privire la cererile legate de înființarea, funcționarea și închiderea unei societăți comerciale;
  4. se pronunță în cadrul anumitor proceduri necontencioase prevăzute de Legea societăților comerciale;
  5. desfășoară proceduri pentru recunoașterea hotărârilor judecătorești din alte țări, precum și a sentințelor arbitrale în litigii comerciale;
  6. asigură elemente de probă în cadrul procedurilor care intră în competența lor;
  7. impun măsuri de protecție în cadrul procedurilor care intră în competența lor și în legătură cu aceste proceduri;
  8. se pronunță cu privire la cererile de deschidere a procedurii de faliment și inițiază proceduri de faliment;
  9. oferă asistență judiciară internațională în obținerea de probe în materie comercială;
  10. îndeplinesc alte sarcini prevăzute de lege.

Instanțele comercialePDF(192 Kb)hr

Trebuie reținut faptul că o nouă rețea de instanțe municipale și comerciale, alcătuită din 24 de instanțe municipale și opt instanțe comerciale, va fi înființată la 1 aprilie 2015. La 1 iulie 2015, va fi înființată o nouă rețea de 22 de instanțe pentru delicte. Acestea sunt reglementate de Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea (OG 128/14) privind instanțele judecătorești (competențe și sedii)
Informațiile furnizate aici sunt actualizate și exacte, însă vor fi înlocuite, după caz, începând de la 1 aprilie 2015 sau de la 1 iulie 2015.

Instanțele administrative

  1. se pronunță cu privire la acțiunile formulate împotriva hotărârilor cu caracter individual ale organismelor de drept public;
  2. se pronunță cu privire la acțiunile formulate împotriva acțiunilor organismelor de drept public;
  3. se pronunță cu privire la acțiunile în constatarea omisiunii de a adopta hotărâri cu caracter individual și/sau acțiunile în constatarea omisiunii de a acționa în limita unui termen legal a unui organism de drept public;
  4. se pronunță cu privire la acțiunile împotriva acordurilor administrative și a executării acestor acorduri;
  5. se pronunță în alte cauze prevăzute de lege.

Instanțele comercialePDF(180 Kb)hr

Înalta Curte pentru Delicte

  1. se pronunță cu privire la recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele pentru delicte și de organismele administrației de stat de prim grad de jurisdicție în proceduri privind delictele și cu privire la recursurile împotriva hotărârilor altor autorități, în cazul în care o lege specifică prevede acest lucru;
  2. soluționează conflicte de competență între instanțele pentru delicte;
  3. se pronunță cu privire la căile de atac extraordinare împotriva deciziilor definitive și obligatorii privind un delict, în cazul în care o lege specifică prevede acest lucru;
  4. îndeplinește alte sarcini prevăzute de lege.

Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația
Ulica Augusta Šenoe 30
10 000 Zagreb

Tel: +385 1 480 75 10
Fax: +385 1 461 12 91
e-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpredsjednik@vpsrh.pravosudje.hr
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://sudovi.pravosudje.hr/VPSRH/

Înalta Curte Comercială a Republicii Croația

  1. se pronunță cu privire la recursurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele comerciale de prim grad de jurisdicție;
  2. soluționează litigii de competență teritorială între instanțele comerciale și se pronunță cu privire la transferul de competență între instanțele comerciale;
  3. îndeplinește alte sarcini prevăzute de lege.

Înalta Curte Comercială a Republicii Croația
Berislavićeva 11
10 000 Zagreb
Tel: +385 1 489 68 88
Fax: +385 1 487 23 29
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.vtsrh.hr/

Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația

  1. se pronunță cu privire la recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele administrative și cu privire la deciziile atacabile;
  2. se pronunță cu privire la legalitatea actelor cu caracter general;
  3. se pronunță cu privire la conflicte de competență între instanțele administrative;
  4. se pronunță în alte cauze prevăzute de lege.

Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația
Frankopanska 16
10 000 Zagreb
Tel: +385 1 480 78 00
Fax: +385 1 480 79 28
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.upravnisudrh.hr/


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 20/07/2016

Instanţe specializate - Italia

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: italiană.

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Italia.


Instanțe specializate

Articolul 102 din Constituție interzice instituirea de noi instanțe, „extraordinare” sau „speciale”. Cu toate acestea, specializate în anumite materii, în cadrul instanțelor judecătorești obișnuite, se pot înființa secții ale căror judecători sunt asistați de cetățeni care nu sunt judecători de profesie (o secție dedicată litigiilor agricole, de exemplu).

Articolul 103 din Constituție conține, de asemenea, o prevedere privind o serie de instanțe speciale, inclusiv instanțele administrative, Curtea de Conturi și tribunalele militare, care existau deja înainte de intrarea în vigoare a Constituției.

Instanțele militare (tribunali militari), care suntcompetente să soluționeze cauzele privind delictele militare comise de membrii forțelor armate, sunt separate de sistemul judiciar comun și sunt administrate de un organ autonom denumit Consiliul Superior al Magistraturii Militare (Consiglio Superiore della Magistratura Militare).

Instanțele administrative

Instanțele administrative se ocupă de litigiile dintre persoane fizice sau juridice și autoritățile publice privind deciziile adoptate de către administrația publică.

Instanțele administrative analizează dacă o măsură administrativă a fost corect adoptată, dar nu iau în discuție oportunitatea măsurii. Printr-o acțiune introdusă la o instanță administrativă se poate cere instanței anularea unei măsuri administrative pe motiv de lipsă de competență (incompetenza), încălcare a legii (violazione di legge), sau abuz de putere (eccesso di potere).

Ca regulă generală, modul prin care se distinge jurisdicția instanțelor judecătorești obișnuite de jurisdicția instanțelor administrative ține de natura prejudiciului suferit, și anume dacă măsura administrativă încalcă un drept (diritto soggettivo) sau doar un interes legitim (interesse legittimo): instanțele administrative soluționează cauzele care implică interesele legitime, deși există, de asemenea, anumite alte domenii în care au competență exclusivă.

Organul autonom al instanțelor administrative este Consiliul Președinției Magistraturii Administrative (Consiglio di Presidenza della Magistratura Amministrativa).

  • Instanțele administrative regionale (tribunali amministrativi regionali) sunt instanțe deprim gradde jurisdicție;
  • Consiliul de Stat (Consiglio di Stato) este o instanță de al doilea grad de jurisdicție.

Curtea de Conturi și instanțele fiscale sunt competente în materie administrativă în anumite domenii speciale.

Curtea de Conturi(Corte dei Conti) este formată din judecători și procurori care sunt specializați în contabilitate. Investigațiile sunt efectuate de Biroul Procurorului-General (Ufficio del procuratore generale) de pe lângă Curtea de Conturi. În urma unei reforme recente, Curtea de Conturi deține în prezent secții regionale independente (sezioni regionali), cu funcții de audit în propriile jurisdicții.

Organismul de autoreglementare al curții este Consiliul Președinției (Consiglio di Presidenza).

Curtea de Conturi este competentă:

  • să verifice în prealabil conformitatea cu legea a unei game variate de măsuri luate de guvern și de alte organe publice;
  • să verifice gestionarea financiară și activele administrațiilor publice;
  • să se pronunțe cu privire la chestiuni referitoare la conturile publice, pensii, precum și răspunderea funcționarilor publici.

Instanțele fiscale (commissioni tributarie) au competență în domeniul fiscal.

Baze de date juridice

Pe site-ul web alLinkul se deschide într-o fereastră nouătribunalelor militare, puteți găsi note istorice și informații privind procedura. Principalele procese istorice privind crimele de război, sunt, de asemenea, publicate pe acest site.

Site-ul web alLinkul se deschide într-o fereastră nouăinstanțelor administrative regionale și al Consiliului de Stat oferă acces liber la programul ședințelor de judecată și la textul integral al hotărârilor și al ordonanțelor în litigiile dintre autoritățile publice și persoanele fizice sau juridice cu privire la măsurile luate de către administrația publică.

Din motive care țin de protecția datelor, căutările efectuate în procesele aflate pe rol sunt supuse anumitor restricții.

Principalele decizii și hotărâri ale Curții de Conturi sunt publicate pe site-ul internet al acesteia, și pot fi consultate gratuit.

Site-ul Curții de Conturi are și rolul de portal internet pentru secțiile sale regionale și oferă informații detaliate privind rolul și funcționarea acestora.

Denumirea și adresa URL a bazei de date


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 02/04/2019

Instanţe specializate - Cipru

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: greacă.

Republica Cipru dispune de următoarele instanţe specializate (Κυπριακή Δημοκρατία):

  • Instanţa de dreptul familiei (Οικογενειακά Δικαστήρια)
  • Instanţa pentru litigiile de muncă (Δικαστήριο Εργατικών Διαφορών)
  • Instanţa de control locativ (Δικαστήριο Ελέγχου Ενοικιάσεων) şi Instanţa militară (Στρατιωτικό Δικαστήριο).

Instanţe specializate

Instanţa de dreptul familiei

Instanţa de dreptul familiei are competenţa exclusivă de a judeca acţiuni privind divorţul, custodia asupra copiilor, pensia alimentară şi litigii referitoare la bunuri între soţi care sunt membri ai Bisericii Ortodoxe.

Dacă părţile aparţin unei alte comunităţi religioase din Cipru, de exemplu Biserica Armeană, Biserica Maronită sau Biserica Greco-Catolică, acţiunile menţionate anterior sunt judecate de către Instanţa de dreptul familiei pentru comunităţile religioase.

Există trei instanţe de dreptul familiei, una pentru Nicosia şi Kyrenia, una pentru Limassol şi Paphos şi una pentru Larnaca şi Famagusta. Există de asemenea o Instanţă de dreptul familiei pentru comunităţile religioase, competentă pentru întregul teritoriu al Republicii Cipru, care se află la Nicosia.

Cauzele prezentate în faţa instanţei de dreptul familiei sunt judecate de un singur judecător, cu excepţia acţiunilor de divorţ, care sunt judecate de un complet format din trei judecători.

Instanţa pentru litigiile de muncă

Instanţa pentru litigiile de muncă are competenţă exclusivă asupra tuturor litigiilor de muncă rezultate din încetarea angajării, cum ar fi acordarea de compensaţii pentru concedierea ilegală (cu excepţia situaţiei în care suma solicitată depăşeşte echivalentul salariului pe doi ani, în acest caz competenţa aparţinând instanţelor teritoriale), plata preavizului, indemnizaţii în cazul concedierilor colective, precum şi litigii rezultate din contractul de muncă, cum ar fi mărirea salariului, concediul de odihnă anual, al treisprezecelea salariu sau primele. Aceasta este de asemenea competentă pentru a judeca orice cauză civilă legată de Legea privind protecţia maternităţii (Ο περί Προστασίας της Μητρότητας Νόμος), cauzele privind inegalitatea de tratament şi hărţuirea sexuală la locul de muncă, precum şi litigiile dintre fondurile de economii (Ταμεία Πρόνοιας) şi beneficiarii acestora.

Instanţa pentru litigiile de muncă este alcătuită dintr-un preşedinte şi un judecător, membru al Serviciului Judiciar al Republicii (Δικαστική Υπηρεσία της Δημοκρατίας), precum şi din doi membri laici, numiţi la recomandarea sindicatelor angajatorilor şi angajaţilor. Membrii laici au numai rol consultativ.

Există în prezent 3 instanţe pentru litigiile de muncă în Republica Cipru, cu sediul în Nicosia, Limassol şi Larnaca.

Instanţa de control locativ

Instanţa de control locativ este competentă pentru judecarea litigiilor privind recuperarea posesiei asupra bunurilor închiriate, stabilirea cuantumului corect al chiriilor şi alte aspecte incidentale sau anexe.

Instanţele de control locativ (în număr de trei în prezent) sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un membru al sistemului judiciar, şi doi membri laici, numiţi de asociaţiile chiriaşilor şi ale proprietarilor. Membrii laici au numai rol consultativ.

Instanţa militară

Instanţa militară are competenţa de a judeca delictele comise de personalul militar cu încălcarea Codului penal militar (Στρατιωτικός Ποινικός Κώδικας), a Legii privind garda naţională (Ο περί Εθνικής Φρουράς Νόμος), a Codului penal (Ποινικός Κώδικας) sau a oricărei alte legi, indiferent de sentinţa pronunţată. Civilii sunt de asemenea judecaţi de instanţa militară în situaţiile prevăzute în Codul penal militar sau în orice altă lege.

În cazul în care pârâtul are gradul de colonel sau un grad superior, instanţa militară are aceeaşi componenţă ca şi Instanţa superioară de drept penal.

Preşedintele instanţei este un judecător aparţinând sistemului judiciar al republicii. Două cadre militare, numite de către Consiliul Suprem de Administrare a Justiţiei (Ανώτατο Δικαστικό Συμβούλιο), fac de asemenea parte din instanţă, însă au numai rol consultativ.

Instanţe administrative

Petiţiile pentru anularea actelor administrative sunt audiate în primă instanţă de un judecător din cadrul Curţii Supreme, iar în a doua instanţă, de către un complet de judecată format din cinci judecători.

Baze de date juridice

Nu există încă nicio bază de date juridice oficială. Există mai multe baze de date juridice private; unele oferă servicii abonaţilor, iar altele permit accesul gratuit.

Acestea conţin informaţii privind hotărârile judecătoreşti şi legislaţia primară.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 25/06/2013

Instanţe specializate - Letonia

Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu privind organizarea instanțelor specializate din Letonia.


Instanțe specializate

Curtea Constituțională a Republicii Letonia

Astfel cum prevede Linkul se deschide într-o fereastră nouăConstituția Republicii Letonia, Letonia are o Curte Constituțională, aceasta fiind o instituție judiciară independentă care examinează, în cauzele care intră în sfera competențelor sale, dacă legea este în conformitate cu prevederile constituției, și care se pronunță, de asemenea, în alte cauze care îi sunt atribuite prin lege. Curtea Constituțională poate declara nule și neavenite legi și alte acte juridice sau părți din acestea.

În conformitate cu articolul 16 din Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind Curtea Constituțională, Curtea Constituțională examinează cauze privind:

  1. conformitatea legilor cu constituția;
  2. conformitatea cu constituția a acordurilor internaționale semnate sau încheiate de Letonia (până în momentul în care acordurile sunt aprobate de către Saeima [Parlamentul Letoniei]);
  3. conformitatea legilor și a reglementărilor sau a unor aspecte din acestea cu dispozițiile legislative care au forță juridică mai mare;
  4. conformitatea cu legislația a altor acte (cu excepția actelor administrative) emise de către Parlament, Cabinet, Președinte, Purtătorul de cuvânt al Parlamentului sau de Prim-Ministru;
  5. conformitatea cu legislația a oricărui ordin prin intermediul căreia un ministru, acționând cu autorizația Cabinetului, a suspendat o decizie adoptată de un consiliu local;
  6. conformitatea prevederilor dreptului intern leton cu acordurile internaționale încheiate de Letonia care nu sunt în contradicție cu Constituția.

Curtea Constituțională este alcătuită din șapte judecători care sunt confirmați prin votul majorității membrilor Parlamentului (minimum 51 de voturi). Trei judecători sunt numiți la propunerea a cel puțin zece membri ai Parlamentului, doi la propunerea Cabinetului de Miniștri și ceilalți doi la propunerea Plenului Curții Supreme. Candidații propuși de Curtea Supremă trebuie să fie selectați din corpul judecătoresc leton.

Curtea Constituțională nu poate să inițieze acțiuni din proprie inițiativă; aceasta se pronunță asupra cauzelor doar la cererea persoanelor prevăzute de lege în acest scop. Legislația în vigoare stabilește că acțiunile pot fi introduse în fața Curții Constituționale de către:

  • Președintele Letoniei;
  • Saeima;
  • cel puțin douăzeci de membri ai Parlamentului;
  • Cabinet;
  • Procurorul general;
  • Consiliul Biroului de Stat pentru Audit;
  • un consiliu local;
  • Ombudsman, în cazul în care instituția sau funcționarul care a emis actul contestat nu a rectificat deficiențele identificate în termenul stabilit de Ombudsman;
  • o instanță care judecă o cauză civilă, penală sau administrativă;
  • un judecător din cadrul unui Oficiu al registrului funciar care înregistrează bunuri imobile și drepturi asociate acestora în registrul funciar;
  • orice persoană fizică sau juridică, în cazul în care i-au fost încălcate drepturile fundamentale stabilite în Constituție;
  • Consiliul Judiciar (Tieslietu padome), în cadrul sferei competențelor sale stabilite prin lege.

Cauzele referitoare la conformitatea legilor, a reglementărilor Cabinetului și a altor acte emise de Cabinet cu prevederile constituționale, la conformitatea prevederilor legislației naționale letone cu acordurile internaționale încheiate de Letonia care nu sunt incompatibile cu Constituția și la conformitatea cu prevederile Constituției a acordurilor internaționale semnate sau încheiate de Letonia (până la momentul aprobării acestora de către Saeima), precum și la conformitatea legilor și reglementărilor sau a unor părți din acestea, sunt soluționate de Curtea Constituțională cu un cvorum complet de judecători. Toate celelalte cauze sunt soluționate de un complet de trei judecători, cu excepția cazului în care Curtea Constituțională decide altfel.

Hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională sunt definitive. Acestea intră în vigoare la pronunțarea lor. Hotărârea Curții Constituționale și interpretarea în cadrul hotărârii a dispoziției contestate sunt obligatorii pentru toate instituțiile și funcționarii de stat, la nivel central și local, inclusiv instanțele, precum și pentru persoanele fizice și juridice.

Orice prevedere legislativă identificată de Curtea Constituțională ca nefiind în conformitate cu o altă prevedere legislativă cu o forță juridică mai mare este considerată nulă începând cu data la care este făcută publică hotărârea Curții Constituționale, sub rezerva altor dispoziții ale Curții Constituționale. În cazul în care Curtea Constituțională a declarat că un acord internațional semnat sau încheiat de Letonia nu respectă Constituția, Cabinetul este solicitat imediat să aducă amendamente acordului în cauză, să denunțe acordul, să-i suspende aplicarea sau să revoce aderarea la acesta.

Baze de date juridice

Denumirea și adresa URL a bazei de date

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCauze prezentate în fața Curții Constituționale (funcția de căutare)

Este gratuit accesul la baza de date?

Da, accesul este gratuit.

Scurtă descriere a conținutului bazei de date

Baza de date conține hotărârile judecătorești ale Curții Constituționale din Republica Letonia.

Informații suplimentare

Interfața de căutare a bazei de date și hotărârile judecătorești sunt disponibile atât în limba letonă, cât și în limba engleză.

Linkuri

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională a Republicii Letonia


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 09/08/2017

Instanţe specializate - Lituania

Această pagină vă oferă informații cu privire la instanțele specializate din Lituania.


Instanțe specializate

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională a Republicii Lituania (Lietuvos Respublikos Konstitucinis Teismas) asigură supremația Constituției în cadrul sistemului juridic. Aceasta se pronunță în probleme de justiție constituțională, analizând măsura în care legile și alte acte juridice adoptate de Parlament sunt în conformitate cu Constituția și măsura în care actele adoptate de Președintele sau de Guvernul Republicii Lituania respectă Constituția și legislația.

Instanțe administrative

În Lituania există șase instanțe administrative:

  • Curtea Supremă Administrativă a Lituaniei (Lietuvos Vyriausiasis administracinis teismas);
  • cinci instanțe administrative regionale.

Curtea Supremă Administrativă

Curtea Supremă Administrativă (Vyriausiasis administracinis teismas) este instanța de prim și ultim grad de jurisdicție pentru cauzele administrative atribuite prin lege jurisdicției sale. Aceasta soluționează căile de atac formulate împotriva deciziilor, sentințelor și ordinelor instanțelor administrative regionale și împotriva deciziilor instanțelor districtuale în cauzele de infracțiuni administrative.

De asemenea, Curtea Supremă Administrativă soluționează cererile de redeschidere a cauzelor administrative închise, inclusiv a cauzelor de infracțiuni administrative în domenii specificate de lege. Curtea Supremă Administrativă a dezvoltat o practică judiciară uniformă de interpretare și aplicare a legilor și a altor acte juridice.

Instanțele administrative regionale (apygardų administraciniai teismai)

Instanțele administrative regionale sunt instanțe cu jurisdicție specială. Rolul acestora este acela de a soluționa plângerile (cererile) privind acțiunile administrative și acțiunile și omisiunile (neîndeplinirea obligațiilor) entităților administrației publice și interne.

Instanțele administrative regionale soluționează litigiile din domeniul administrației publice și tratează probleme legate de legalitatea actelor administrative de reglementare, litigii fiscale etc.

Înainte de a vă adresa unei instanțe administrative, actele juridice sau măsurile individuale ale entităților administrației publice pot fi contestate în faza prealabilă judecății. În astfel de cazuri, litigiile fac obiectul unor anchete desfășurate de comisii municipale de soluționare a litigiilor administrative, de comisii regionale de soluționare a litigiilor administrative și de Comisia principală de soluționare a litigiilor administrative (Vyriausioji administracinių ginčų komisija).


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 18/02/2019

Instanţe specializate - Luxemburg

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini franceză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

În acesta secțiune veți găsi o prezentare generală a instanțelor specializate din Luxemburg.


Instanțe specializate

Instanțe judiciare

Consiliul Arbitral și Consiliul Superior pentru Asigurări Sociale

Toate contestațiile în materie de securitate socială cu privire la afilierea sau la supunerea la plata impozitelor, la contribuții, la amenzi și prestații, cu excepția celor prevăzute la articolul 317 sau a celor privind articolele 147 și 148 din Codul asigurărilor sociale sunt judecate de Consiliul Arbitral și, în apel, de Consiliul Superior pentru Asigurări Sociale. Hotărârile pronunțate în ultimă instanță de Consiliul Arbitral, precum și hotărârile Consiliului Superior pot face obiectul unei acțiuni în casație.

Instanțe administrative

Curtea Administrativă

În absența unor dispoziții legale contrare, apelul poate fi introdus la Curtea Administrativă, cu sediul la Luxemburg, împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul Administrativ în calitate de instanță de anulare, împotriva hotărârilor administrative individuale, precum și împotriva hotărârilor pronunțate în materie de acte administrative cu caracter normativ. Curtea Administrativă se mai pronunță și în apel și ca instanță de fond cu privire la acțiunile introduse împotriva hotărârilor altor instanțe administrative care s-au pronunțat asupra acțiunilor în reformare cu privire la care legile speciale atribuie competențe acestor instanțe.

Toți avocații admiși să pledeze în fața tribunalelor din Marele Ducat sunt, de asemenea, admiși să pledeze în fața Curții Administrative; cu toate acestea, „avocații înscriși pe lista I” din tablourile întocmite anual de către consiliile ordinelor de avocați sunt singurii îndreptățiți să îndeplinească actele de cercetare și de procedură (calitatea de reprezentant legal).

Statul este reprezentat în fata Curții Administrative de un delegat al guvernului sau de un avocat.

Tribunalul Administrativ

Tribunalul Administrativ, cu sediul la Luxemburg, se pronunță în acțiunile introduse pe motive de lipsă a competenței, exces și abuz de putere, încălcare a legii sau a normelor destinate să protejeze interesele private, împotriva tuturor hotărârilor administrative cu privire la care, conform actelor cu putere de lege și actelor administrative, nu este admisibilă nicio altă acțiune și împotriva actelor administrative cu caracter normativ, indiferent de autoritatea emitentă. Acesta judecă de asemenea, în principiu, contestațiile privind impozitele directe și impozitele și taxele locale.

Împotriva hotărârilor Tribunalului Administrativ poate fi introdusă o cale de atac în fața Curții Administrative.

Tribunalul Administrativ are competența să judece ca instanță de fond acțiunile introduse împotriva deciziilor directorului Administrației Impozitelor Directe, în cazurile în care legile în materie prevăd o astfel de acțiune.

Alte instanțe specializate

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională se pronunță, prin hotărâre, cu privire la conformitatea legilor cu Constituția, cu excepția legilor de aprobare a tratatelor.

În situația în care o parte adresează o întrebare cu privire la conformitatea unei legi cu Constituția în fața unei instanțe judiciare sau administrative, aceasta este obligată să sesizeze Curtea Constituțională, sub rezerva situațiilor în care apreciază că: a) pentru a se pronunța, nu este necesară o hotărâre cu privire la întrebarea adresată; b) întrebarea nu este întemeiată; c) Curtea Constituțională s-a pronunțat deja asupra unei întrebări având același obiect.

Curtea Constituțională este compusă din președintele Curții Supreme de Justiție, președintele Curții Administrative, doi consilieri pe lângă Curtea de Casație și cinci magistrați numiți de Marele Duce, cu avizul comun al Curții Supreme de Justiție și al Curții Administrative. Curtea Constituțională este compusă dintr-o secție care judecă în complet de cinci magistrați.

Băncile de date juridice în aceste materii

A se vedea Linkul se deschide într-o fereastră nouăsecțiunea privind instanțele de pe site-ul Ministerului Justiției.

Accesul la banca de date este gratuit?

Da, accesul la banca de date este gratuit.

Scurtă descriere a conținutului

A se vedea site-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliului Arbitral și al Consiliului Superior pentru Asigurări Sociale.

A se vedea site-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăinstanțelor administrative.

A se vedea site-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăMinisterul Justiției


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 27/03/2015

Instanţe specializate - Ungaria

Această secțiune oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Ungaria.


Instanțe specializate

Instanțe administrative și de dreptul muncii

Legea fundamentală a Ungariei definește sistemul instanțelor de judecată ca o structură cu mai multe niveluri și prevede înființarea de instanțe specializate pentru anumite tipuri de cauze. În cadrul sistemului judiciar, instanțele administrative și de dreptul muncii (közigazgatási és munkaügyi bíróságok) funcționează ca instanțe specializate.

Instanțele administrative și de dreptul muncii funcționează de la 1 ianuarie 2013. Anterior acestei date, sarcinile acestora erau îndeplinite de instanțele de dreptul muncii și de instanțele de drept comun.

Ca instanțe de fond, instanțele administrative și de dreptul muncii efectuează controlul judiciar al deciziilor administrative sau al deciziilor care privesc relațiile de muncă și relațiile juridice similare, precum și alte cazuri prevăzute prin lege. Instanțele regionale sau, în cazurile referitoare la controlul judiciar, Curtea Supremă de Justiție (Kúria) acționează ca al doilea grad de jurisdicție.

Curtea Constituțională (Alkotmánybíróság)

Curtea Constituțională este un organ independent și separat de sistemul de justiție.

Curtea Constituțională este principalul organism pentru protecția Legii fundamentale și are sediul la Budapesta.

Curtea Constituțională are în componență cincisprezece membri, aleși pentru un mandat de doisprezece ani cu o majoritate de două treimi din membrii Parlamentului ungar. Președintele este ales din rândul membrilor Curții Constituționale cu o majoritate de două treimi din membrii Parlamentului. Mandatul președintelui durează până la sfârșitul mandatului său de judecător al Curții Constituționale. Membrii Curții Constituționale nu pot fi membri ai partidelor politice și nu pot fi implicați în activități politice. Detaliile cu privire la competența, organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt prevăzute în legea constituțională.

  1. examinează constituționalitatea legilor adoptate, dar încă nepromulgate;
  2. examinează, la cererea unui judecător, constituționalitatea actelor juridice care urmează să fie invocate într-o anumită cauză;
  3. examinează, în urma introducerii unei acțiuni, constituționalitatea actelor juridice care urmează să fie invocate într-o anumită cauză;
  4. examinează, în urma introducerii unei acțiuni, constituționalitatea hotărârilor judecătorești;
  5. examinează constituționalitatea legilor, la cererea guvernului, a unui sfert din numărul de parlamentari sau a Comisarului pentru drepturi fundamentale (alapvető jogok biztosa);
  6. verifică respectarea tratatelor internaționale;
  7. exercită alte competențe și îndeplinește alte funcții prevăzute în legea fundamentală și în legi organice.

Acționând în cadrul competențelor sale în conformitate cu punctele (b), (c) și (d), Curtea Constituțională anulează actele juridice și alte decizii legislative care încalcă legea fundamentală;

acționând în cadrul competențelor sale în conformitate cu punctul (d), Curtea Constituțională anulează hotărârile judecătorești care încalcă legea fundamentală;

acționând în cadrul competențelor sale în conformitate cu punctul (f), Curtea Constituțională anulează actele juridice și alte decizii legislative care încalcă un tratat internațional;

sau dispune aplicarea consecințelor legale prevăzute de legea organică.

Bază de date juridică

Puteți găsi mai multe informații pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale a Republicii Ungare (Magyar Köztársaság Alkotmánybírósága).

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul web oficial al Curții Constituționale a Ungariei

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul web oficial al instanțelor din Ungaria


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 06/04/2017

Instanţe specializate - Malta

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini malteză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Malta.


Instanțe specializate

Curtea Constituțională (Il-Qorti Kostituzzjonali)

Al doilea grad de jurisdicție

Soluționează căi de atac

Această instanță soluționează căi de atac în cauze referitoare la presupuse încălcări ale drepturilor omului, interpretarea Constituției și validitatea legilor. De asemenea, este competentă să se pronunțe asupra sesizărilor privind calitatea de membru al Camerei Reprezentanților și asupra oricăror dosare care îi sunt înaintate cu privire la procedura de vot pentru alegerea membrilor Camerei Reprezentanților.

Este alcătuită dintr-un judecător care are funcția de președinte (Prim’Imħallef ) și alți doi judecători.

Prima Cameră a Curții Civile (Il-Prim’Awla tal-Qorti Ċivili)

Primul grad de jurisdicție

Prima Cameră a Curții Civile soluționează, de asemenea, cauze referitoare la presupuse încălcări ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale care sunt protejate de Constituția Maltei și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Este prezidată de un judecător.

Tribunalul de dreptul muncii (Tribunal Industrijali)

Primul grad de jurisdicție

Acest tribunal soluționează cauze referitoare la concedieri abuzive și la tratamente discriminatorii sau alte tratamente ilegale la locul de muncă.

Este prezidat de un președinte (chairperson).

Consiliul pentru reglementarea chiriilor (Bord li Jirregola l-Kera)

Primul grad de jurisdicție

Consiliul pentru reglementarea chiriilor soluționează cauze referitoare la modificarea condițiilor contractelor de închiriere, inclusiv majorările chiriilor și rezilierea contractelor de închiriere. Aceste cauze trebuie să se refere la contracte de închiriere care au fost încheiate înainte de 1 iunie 1995.

Este prezidat de un magistrat.

Consiliul de arbitraj funciar (Bord ta’ Arbitraġġ dwar Artijiet)

Primul grad de jurisdicție

Consiliul de arbitraj funciar soluționează cauze care se referă la clasificarea terenurilor expropriate, scopul public al exproprierii și valoarea despăgubirilor datorate proprietarilor.

Este prezidat de un magistrat.

Consiliul de control pentru contractele de arendare (Bord dwar il-Kontroll tal-Kiri tar-Raba’)

Primul grad de jurisdicție

Acest consiliu soluționează cauze care se referă la contracte de arendare și la cereri prezentate de proprietari în vederea rezilierii contractelor respective.

Este prezidat de un magistrat.

Tribunalul de contencios administrativ (Tribunal ta’ Reviżjoni Amministrattiva)

Primul grad de jurisdicție

Acest tribunal are competența de a verifica acte administrative.

Este prezidat de un judecător sau de un magistrat.

Tribunalul pentru partajul moștenirilor (Tribunal ta’ Arbitraġġ dwar il-Qsim ta’ Wirt)

Primul grad de jurisdicție

Acest tribunal soluționează cauze referitoare la partajul bunurilor deținute în comun de moștenitorii persoanelor decedate.

Este prezidat de un arbitru (arbitru).

Tribunalul de apel în domeniul concurenței și al protecției consumatorilor (It-Tribunal tal-Appell għall-Kompetizzjoni u għall-Konsumatur)

Soluționează căi de atac

Acest tribunal soluționează căi de atac împotriva unor hotărâri, ordine sau măsuri ale directorului general responsabil de concurență sau ale directorului general responsabil de protecția consumatorilor. Hotărârile tribunalului sunt definitive, cu excepția unor cazuri excepționale când acestea pot fi atacate. Totuși, respectivele căi de atac se limitează la chestiuni de drept.

Este prezidat de un judecător, care este asistat de încă doi membri.

Curtea de revizuire a actelor notariale (Qorti ta’ Reviżjoni tal-Atti Nutarili)

Primul grad de jurisdicție

Aceasta este o instanță specializată care supraveghează activitatea tuturor notarilor, arhivele notariale și registrul public. Curtea are competența de a vizita și de a inspecta arhivele notariale, registrul public și birourile notariale și de a impune sancțiuni disciplinare. De asemenea, această instanță are competența de a dispune corectarea informațiilor eronate din registrul public.

Membrii Curții se numesc „viżitaturi”.

Instanțe administrative

Controlul judiciar este procesul prin care o decizie adoptată de un minister, o autoritate sau o agenție de stat poate să fie verificată și, în cele din urmă, revocată de instanță, dacă se constată că este ilegală.

Această acțiune poate fi înaintată de orice persoană care este nedreptățită de o decizie sau de o acțiune a statului. Instanțele au această competență în temeiul articolului 469A din capitolul 12 din Legislația Maltei. Totuși, chiar și în absența acestei dispoziții legislative, controlul judiciar poate fi considerat o competență inerentă a instanțelor, pe baza principiului separării puterilor care este adoptat în general de statele democratice.

Instanța de drept comun, și anume Prima Cameră a Curții Civile, are jurisdicție pentru cauze în materie, hotărârile pronunțate de această instanță putând fi atacate la Curtea de Apel.

Legea privind justiția administrativă, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2009, a prevăzut instituirea Tribunalului de contencios administrativ. Acest tribunal independent și imparțial verifică actele administrative care îi sunt înaintate de orice persoană nedreptățită și, de asemenea, soluționează litigii în materie. Este condus de o persoană care ocupă sau a ocupat funcția de judecător sau de magistrat în Malta. Hotărârile tribunalului pot fi atacate la Curtea de Apel.

Alte instanțe specializate

Tribunalele locale (It-tribunali lokali)

Tribunalele locale (It-tribunali lokali) fac parte din sistemul judiciar din Malta. Acestea pot fi considerate o extensie a instanțelor și se pronunță asupra contravențiilor care, deși prezintă o gravitate redusă, pot fi foarte supărătoare pentru publicul larg. Tribunalele locale sunt prezidate de un comisar pentru justiție (Kummissarju għall-Ġustizzjacare) care este numit și revocat din funcție în același mod ca și orice alt magistrat. Acest lucru garantează că fiecărui cetățean i se oferă șansa de a prezenta plângeri specifice, asigurându-se, totodată, respectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil. Există nouă tribunale locale care grupează mai multe consilii locale (kunsilli lokali).

Baze de date juridice

Vă invităm să consultați secțiunea „Organizarea justiției în statele membre - Malta”, unde veți găsi informații detaliate cu privire la bazele de date relevante și linkurile către acestea.

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăMinisterul Afacerilor Interne și Securității Naționale - Justiție, cultură și administrație locală (Ministeru għall-Intern u Sigurta' NazzjonaliĠustizzja, Kultura u Gvern Lokali)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare (Servizzi tal-Qorti)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - hotărâri online (Servizzi tal-Qorti - Sentenzi Online)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - acțiuni în justiție (Servizzi tal-Qorti - Proċeduri tal-Qorti)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - săli de judecată (Servizzi tal-Qorti - Użu tal-Awli)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - statistici (Servizzi tal-Qorti - Statistika)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - vânzări judiciare prin licitație (Servizzi tal-Qorti - Bejgħ b’subbasti)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - formulare în materie civilă (în limba malteză) [Servizzi tal-Qorti - Formoli Ċivili (bil-Malti)]

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii juridice - legislația Maltei (Servizzi Legali - Liġijiet ta’ Malta)


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 13/05/2015

Instanţe specializate - Ţările de Jos

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Țările de Jos.


Instanțele administrative

Instanțele administrative din Țările de Jos sunt:

  • Tribunalul regional (Rechtbank): prima instanță pentru toate cauzele administrative.
  • Curtea de Apel (Gerechtshof): curtea de apel pentru cauzele în materie fiscală
  • Curtea Supremă (Hoge Raad): curtea supremă pentru cauzele în materie fiscală
  • Tribunalul Central de Apel (Centrale Raad van Beroep): tribunal de apel (și final)  pentru cauzele în materie de asigurări sociale
  • Tribunalul de Apel în Materie Comercială și Industrială (College van Beroep voor het bedrijfsleven): tribunal de apel (și final)  pentru cauzele administrative social-economice
  • Secția Administrativă Jurisdicțională a Consiliului de Stat (Afdeling Bestuursrechtspraak van de Raad van State): tribunal de apel (și final)  pentru toate cauzele administrative în care nu s-au pronunțat hotărâri judecătorești de către alte instanțe de apel.

Baze de date juridice

Se pot găsi informații pe site-ul dedicat Linkul se deschide într-o fereastră nouăsistemului judiciar din Țările de Jos.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCorpul Magistraților și Curtea Supremă din Țările de Jos


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 11/01/2017

Instanţe specializate - Austria

Această secțiune oferă informații privind organizarea instanțelor specializate în materie de drept civil și penal în Austria.


Instanțe specializate

În principiu, toate instanțele judecă orice tip de cauze.

Însă în orașele cele mai mari din Austria, unele instanțe sunt specializate:

  • în Viena există cinci astfel de instanțe care se ocupă de cauze civile, cauze penale, cauze comerciale (două instanțe), cauze de dreptul muncii și cauze privind protecția socială;
  • în Graz există două instanțe, una se ocupă de cauzele penale, iar cealaltă de celelalte tipuri de cauze.

Cauzele de dreptul muncii constau în principal în litigiile civile privind relațiile de muncă ce sunt definite la articolul 50 din Legea privind instanțele specializate în domeniul dreptului muncii și al bunăstării sociale (Arbeits- und Sozialgerichtsgesetz — ASGG); acestea sunt reglementate de norme de procedură proprii similare celor din cauzele civile, dar cu o serie de norme speciale suplimentare.

În cauzele de dreptul muncii se introduc acțiuni în primă instanță la instanțele regionale (Landesgerichte), ale căror hotărâri pot fi atacate la instanțele regionale superioare – al doilea grad de jurisdicție (Oberlandsgerichte) și, în ultimă instanță, la Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof). Hotărârile sunt luate de un complet (Senat) al instanței corespunzătoare alcătuit din unul sau mai mulți judecători de profesie (Berufsrichter) și doi asesori (Laienrichter), unul reprezentând organizațiile angajatorilor, iar celălalt organizațiile lucrătorilor.

Căile de atac în cauzele de dreptul muncii sunt similare cu căile de atac în cauzele civile, însă cu mai puține restricții. De exemplu, un recurs (revizuire) poate fi introdus la Curtea Supremă fără a ține seama de valoarea litigiului, cu condiția cu condiția să fie vorba de tranșarea unei chestiuni de drept de o importanță deosebită.

Cauzele comerciale constau în principal din cauzele civile la care un comerciant este parte, care sunt definite la articolul 51 din Codul de competență judiciară (Jurisdiktionsnorm); cu câteva excepții, acestea fac obiectul procedurii obișnuite de drept civil. Un asesor care reprezintă comercianții face parte din completul de judecată, alături de judecători de profesie, atunci când cauza este soluționată de o secție a uneia dintre instanțele competente de primul sau al doilea grad de jurisdicție, dar nu la Curtea Supremă.

În procedurile jurisdicționale necontencioase (Verfahren außer Streitsachen) instanțele trebuie să țină seama de aspectele de drept privat care le sunt alocate având în vedere caracterul lor special (anumite tranzacții, chestiuni legate de custodia legală, precum și alte cauze în care nu există, de obicei, două părți cu interese contradictorii).

Ca regulă generală, astfel de cauze ar trebui să fie introduse în primul rând la instanțele teritoriale (Bezirksgerichte), ale căror hotărâri pot fi atacate la instanțele regionale și, în ultimă instanță, la Curtea Supremă. În primă instanță cauzele sunt soluționate de către un singur judecător sau de către magistrați cunoscuți ca Rechtspfleger, aceștia fiind funcționari cu o calificare specială; în a doua și a treia instanță ele sunt soluționate de complete alcătuite din trei sau cinci judecători de profesie.

Căile de atac în cadrul procedurilor jurisdicționale necontencioase sunt, de asemenea, similare cu cele din cauzele civile. Având în vedere natura specială a procedurilor, există totuși mai puține restricții. Există, de asemenea, posibilitatea de a aduce elemente noi în cadrul procedurii de atac, în plus față de argumentele și elementele prezentate de solicitant în primă instanță.

Datorită numeroaselor tipuri diferite de cauze soluționate în cadrul procedurii jurisdicționale necontencioase, există o mare varietate de norme speciale care reglementează anumite domenii.

Instanțele administrative

Începând cu 1 ianuarie 2014, organele administrative adoptă decizii care nu mai pot fi atacate în cadrul structurii administrative. Acestea pot fi contestate printr-o acțiune (Beschwerde) înaintea instanței administrative regionale sau federale. Instanța administrativă soluționează cauza respectivă în mod independent, fără a se raporta la autoritatea care a luat decizia atacată. Hotărârile judecătorești ale instanțelor administrative pot fi atacate, în anumite circumstanțe, pe motive de drept la Înalta Curte Administrativă (Verwaltungsgerichtshof).

Alte instanțe specializate

Statut special

Curtea Constituțională și Înalta Curte Administrativă au un statut special în sistemul judiciar al Austriei fiind cunoscute ca „instanțe de drept public” (Gerichtshöfe des öffentlichen Rechts). Acestea sunt instanțe independente, dar nici acestea, nici instanțele administrative care au fost înființate la 1 ianuarie 2014, nu sunt subordonate Ministerului Justiției, ci au autonomie organizatorică. Ambele curți menționate sunt situate în Viena și au competență teritorială asupra întregii țări.

Competența lor materială este distinctă de cea a instanțelor de drept comun. Acestea nu adoptă hotărâri în materie civilă și penală - nici chiar în căile de atac - dar au atribuții speciale în materie de drept public. Începând cu 1 ianuarie 2015 însă, părțile într-o cauză soluționată de o instanță de drept comun pot, în anumite condiții, să introducă o acțiune înaintea unei instanțe administrative în vederea anulării unei legi sau a unui regulament.

Curtea Constituțională

Principala misiune a Curții Constituționale (Verfassungsgerichtshof) este de a verifica conformitatea cu Constituția și cu drepturile fundamentale. Aceasta are drept sarcină specifică să examineze constituționalitatea:

  • legilor federale și a celor ale landurilor;
  • reglementărilor (Verordnungen) emise de organismele administrative;
  • deciziilor finale (Bescheide) luate de organismele administrative.

În cazul în care este necesar, instanța poate anula astfel de măsuri.

Spre deosebire de judecătorii altor instanțe, judecătorii Curții constituționale nu sunt judecătorii de profesie (Berufsrichter), ci judecători honoris causa (Honoratiorenrichter). Aceștia sunt personalități marcante care au o carieră juridică prestigioasă într-un altă funcție. Majoritatea își exercită mandatul cu fracțiune de normă și pot continua să își practice profesia anterioară (de exemplu, ca judecători sau profesori universitari, cu excepția funcționarilor publici care trebuie să fie degrevați de îndatoririle lor oficiale). Curtea Constituțională convoacă numai sesiuni care, de obicei, se desfășoară de patru ori pe an.

Înalta Curte Administrativă

Înalta Curte Administrativă (Verwaltungsgerichtshof) are drept sarcină examinarea legalității tuturor actelor administrației publice, cu excepția regulamentelor (Verordnungen), care pot fi examinate și, dacă este necesar, anulate numai de Curtea Constituțională. Înalta Curte Administrativă soluționează în principal căile de atac introduse pe motive de drept împotriva hotărârilor instanțelor administrative.

Baze de date juridice

Pagina principală de internet a Linkul se deschide într-o fereastră nouăMinisterului Justiției din Austria oferă informații generale cu privire la sistemul judiciar din Austria.

Este accesul la baza de date juridice gratuit?

Da.

Link-uri similare

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCompetența instanțelor – Austria


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 25/04/2017

Instanţe specializate - Polonia

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Polonia.


Instanțe specializate

În Polonia există mai multe instanțe și tribunale specializate.

Curtea Supremă (Sąd Najwyższy)

Curtea Supremă este cea mai înaltă autoritate judiciară. Acesta exercită controlul judiciar asupra deciziilor tuturor instanțelor, asigurând consecvența interpretării legislative și a practicii judiciare.

Curtea Supremă nu este o instanță de drept comun. Aceasta revizuiește cauzele de casare și alte căi de atac introduse împotriva hotărârilor judecătorești. De asemenea, adoptă rezoluții menite să clarifice dispozițiile juridice care produc confuzii sau a căror aplicare generează discrepanțe în procesul de luare a deciziilor judiciare. Totodată, adoptă rezoluții pentru soluționarea aspectelor juridice cu care este sesizată în cazuri specifice.

Curtea Supremă din Polonia (Sąd Najwyższy) publică deciziile sale, împreună cu motivările, pe site-ul său web, Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă din Polonia, care este disponibil și în limba engleză.

Tribunalul Constituțional (Trybunał Konstytucyjny)

În sistemul juridic din Polonia, Tribunalul Constituțional (Trybunał Konstytucyjny) nu este considerat o instanță de drept comun.

Tribunalul Constituțional se pronunță asupra:

  • constituționalității legislației naționale și a acordurilor internaționale
  • conformității legislației naționale cu acordurile internaționale ratificate, a căror ratificare este necesară înaintea de a fi aprobate de către parlament
  • constituționalității reglementărilor adoptate de către autoritățile centrale ale statului, a acordurilor internaționale ratificate și a actelor legislative
  • constituționalității obiectivelor sau activităților partidelor politice
  • plângerilor constituționale.

Toate deciziile sale sunt făcute publice, împreună cu motivările aferente, pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale din Polonia, care este disponibil și în limba engleză.

Tribunalul de Stat (Trybunał Stanu)

Tribunalul de Stat (Trybunał Stanu) se pronunță cu privire la cauze în care persoanele care ocupă (sau care au ocupat) cele mai înalte poziții în stat sunt acuzate de încălcarea Constituției sau a altor acte legislative.

Puteți găsi mai multe informații pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalului de Stat din Polonia.

Instanțele Administrative

Sistemul instanțelor administrative include Înalta Curte Administrativă (Naczelny Sąd Administracyjny) și instanțele administrative regionale – una în fiecare voievodat sau provincie (wojewódzkie sądy administracyjne).

Înalta Curte Administrativă:

  • pronunță hotărâri privind legalitatea/nelegalitatea hotărârilor autorităților administrației publice locale sau a actelor de reglementare ale autorităților interimare ale administrației de stat (terenowe organy administracji publicznej)
  • pronunță hotărâri privind plângerile împotriva deciziilor administrative; privind deciziile pronunțate în procedurile administrative ca răspuns la plângeri (sau încheie astfel de proceduri); și privind deciziile care pot fi atacate pe baza fondului cauzei
  • decide cu privire la anumite hotărâri ale autorităților municipale sau ale asociațiilor unor asemenea autorități
  • prezintă răspunsuri la aspectele juridice cu care este interpelată de către organele de apel de la nivelul administrației locale.

Curtea Supremă Administrativă publică toate deciziile sale, împreună cu motivările aferente, începând de la 1 octombrie 2007. Deciziile pronunțate anterior încă sunt în curs de introducere în baza de date. Site-ul web al curții este numai în limba poloneză.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă Administrativă (Naczelny Sąd Administracyjny) publică deciziile sale, împreună cu motivările aferente, pe site-ul său web.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 10/12/2012

Instanţe specializate - Portugalia

Această secțiune oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Portugalia.


Instanțe de prim grad de jurisdicție (Tribunais judiciais de 1.ª instância)

Instanțele de prim grad de jurisdicție sunt instanțe de drept comun în materie civilă și penală și dețin competență în toate materiile care nu sunt atribuite altor jurisdicții. Acestea sunt, de regulă, instanțe cu o competență generală.

De asemenea, pot exista instanțe cu o competență specifică (care instrumentează materii reglementate în funcție de tipul de procedură aplicabil) și instanțe specializate care instrumentează materii specifice (indiferent de tipul de procedură aplicabil).

Instanțe cu o competență specializată

Instanțe de instrucție penală (Tribunais de Instrução Criminal)

Rolul instanțelor de instrucție penală este de a desfășura anchete penale, de a decide asupra continuării procedurii și de a îndeplini funcțiile judiciare legate de instrucție.

Instanțe pentru familie și minori (Tribunais de Família e Menores)

Instanțele pentru familie și minori au următoarele competențe:

  • soluționarea acțiunilor legate de starea civilă a persoanelor: acțiuni de separare a persoanelor și a bunurilor și acțiuni de divorț, precum și toate acțiunile conexe, cum ar fi procedurile de inventariere și cele preliminare, acțiunile de declarare a nulității căsătoriei civile sau de anulare a acesteia și acțiunile și procedurile de executare referitoare la obligațiile de întreținere între soți și între foști soți;
  • soluționarea acțiunilor legate de filiație: încuviințarea adopției, reglementarea exercitării răspunderii părintești și aspectele legate de audierile aferente, stabilirea în mod oficial a maternității și a paternității, precum și audierea contestațiilor privind prezumția de paternitate;
  • soluționarea acțiunilor legate de protecția intereselor minorilor aflați în situații de risc: emiterea de ordine cu privire la copiii minori care sunt victime ale maltratării, ale abandonului sau ale sărăciei sau care se află în situații care le-ar putea pune în pericol sănătatea, siguranța, educația sau moralitatea, precum și audierea și soluționarea cererilor pentru protecția copiilor minori împotriva exercitării abuzive a autorității în cadrul familiei sau în cadrul instituțiilor în grija cărora sunt plasați aceștia.

Instanțe pentru litigii de muncă (Tribunais de Trabalho)

În materie civilă, instanțele pentru litigii de muncă au competența de a soluționa, de exemplu:

  • litigii referitoare la rapoartele de subordonare în procesele de muncă și la rapoartele stabilite cu scopul de a încheia contracte de muncă;
  • litigii referitoare la accidente de muncă și boli profesionale;
  • litigii între instituțiile care furnizează asigurări sociale sau indemnizații familiale și beneficiarii acestora, în cazul în care acestea se referă la drepturile, puterile sau obligațiile juridice, de reglementare sau statutare ale oricăreia dintre părți, fără a aduce atingere competenței instanțelor administrative și fiscale;
  • litigii civile referitoare la dreptul la grevă.

Instanțe comerciale (Tribunais de Comércio)

Instanțele comerciale au competența de a instrumenta și de a soluționa, în special:

  • procedurile de insolvență, în cazul în care debitorul este o societate comercială sau în cazul în care patrimoniul acestuia include o întreprindere:
  • acțiuni în declararea inexistenței, a nulității și a anulării unui act constitutiv;
  • acțiuni de suspendare sau de anulare a deciziilor unei societăți;
  • acțiuni în constatare care vizează proprietatea industrială, în oricare dintre cazurile prevăzute în Codul proprietății industriale.

Instanțe maritime (Tribunais Marítimos)

Instanțele maritime au competența de a soluționa cauze referitoare la:

  • despăgubiri datorate pentru daunele cauzate sau suferite de nave, bărci și alte ambarcațiuni plutitoare sau rezultate din utilizarea acestora în sectorul maritim în condițiile generale ale legislației;
  • contracte pentru construcția, repararea, achiziționarea și vânzarea de nave, bărci și alte ambarcațiuni plutitoare, cu condiția ca acestea să fie destinate utilizării în sectorul maritim;
  • contracte de transport maritim sau contracte de transport combinat sau multimodal;
  • contracte de asigurare pentru nave, bărci și alte ambarcațiuni plutitoare destinate utilizării în sectorul maritim și pentru încărcăturile acestora;
  • ipoteci și privilegii asupra navelor sau a bărcilor, în plus față de orice garanție reală cu privire la ambarcațiunile plutitoare și încărcăturile acestora;
  • răspunderea civilă cu privire la poluarea mării și a altor ape aflate sub jurisdicția acestora.

Instanțe pentru executarea pedepselor (Tribunais de Execução de Penas)

Instanțele pentru executarea pedepselor au, în special, competența:

  • de a acorda eliberarea condiționată (liberdade condicional) și de a decide revocarea acesteia;
  • de a revizui, a extinde și a reexamina măsura de siguranță care constă în internarea persoanelor care nu pot fi trase la răspundere (inimputáveis);
  • de a acorda punerea în libertate sub supraveghere (liberdade para prova) și de a decide revocarea acesteia;
  • de a declara sfârșitul unei pedepse cu închisoarea, a unei pedepse pe o perioadă de timp nedeterminată (pena relativamente indeterminada) sau a unei măsuri de siguranță care constă în internare.

Instanța specializată în materie de proprietate intelectuală (Tribunal de Competência Especializada para a Propriedade Intelectual)

Această instanță își are sediul la Lisabona și este competentă să instrumenteze acțiuni privind drepturile de autor și drepturile conexe, drepturile de proprietate industrială, domeniile de internet, întreprinderile și denumirile comerciale. De asemenea, aceasta are competența de a soluționa căile de atac formulate împotriva hotărârilor adoptate de Institutul Național pentru Proprietăți Industriale (Instituto Nacional da Propriedade Industrial), de Fundația pentru Analiză Științifică Națională (Fundação para a Computação Científica Nacional) și de Institutul Registraturilor și Notariatelor (Instituto dos Registos e do Notariado).

Instanțe cu o competență specifică

Instanțele cu o competență specifică soluționează cauze în anumite materii în funcție de tipul de procedură aplicabil. Acestea nu sunt instanțe ca atare, ci mai degrabă diviziuni ale instanțelor teritoriale în secții civile (varas cíveis), secții penale (varas criminais), complete de judecată civile (juízos cíveis), complete de judecată penale (juízos criminais), complete de judecată care soluționează delicte civile (juízos de pequena instância cível), complete de judecată care soluționează delicte penale (juízos de pequena instância criminal) și complete de judecată de executare (juízos de execução).

Secțiile civile au competența de a instrumenta și de a soluționa acțiuni civile în constatare a căror valoare depășește competența Curții de apel (tribunal da Relação), în cazul în care legea prevede intervenția unei instanțe colective.

Secțiile penale au, printre altele, competența de soluționa cauze penale care sunt de competența instanței colective sau a instanței cu juri.

Completele de judecată civile au competența de a instrumenta și de a soluționa cauze civile care nu se încadrează în domeniul de jurisdicție al secțiilor civile sau al completelor de judecată care soluționează delicte civile. Completele de judecată penale au competența de a soluționa, în special, cauze penale care nu au fost înaintate secțiilor penale sau completelor de judecată care soluționează delicte penale.

Completele de judecată care soluționează delicte civile au competența de a instrumenta și de a soluționa cauze civile care pot face obiectul unei proceduri simplificate (processo sumaríssimo) și cauze civile care nu sunt prevăzute de Codul de procedură civilă, care sunt reglementate de o procedură specială și în cazul cărora hotărârea nu poate fi contestată printr-o cale de atac ordinară. Completele de judecată care soluționează delicte penale au competența de a instrumenta și de a soluționa, în special, cauzele cărora li se aplică unul dintre cele trei tipuri de proceduri simplificate (și anume processo sumário, abreviado și sumaríssimo).

Completele de judecată de executare au competența de a îndeplini, în cadrul procedurii de executare, sarcinile prevăzute de Codul de procedură civilă.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 15/11/2013

Instanţe specializate - România

Această pagină vă oferă informații cu privire la instanțele specializate din România.


Instanțe specializate

Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov

Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov soluționează cauzele cu privire la infracțiunile comise de minori sau împotriva minorilor. Anterior înființării tribunalului specializat, acestea erau de competența Tribunalului Brașov.

Tribunale specializate

Există 3 tribunale specializate (fostele tribunale comerciale):

  • Tribunalul Specializat Cluj
  • Tribunalul Specializat Mureș
  • Tribunalul Specializat Argeș

Acestea soluționează cauzele cu profesionişti. Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.

Instanțele militare

Competențele instanțelor militare sunt prevăzute în Codul de Procedură Penală. Fiecare instanță militară are statutul de unitate militară.

Ierarhia instanțelor militare este următoarea:

  • 4 tribunale militare (în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara)
  • Tribunalul Militar Teritorial București
  • Curtea Militară de Apel București

În cadrul instanțelor militare își desfășoară activitatea judecători militari, funcționari, arhivari și alți angajați.

Tribunalele Militare

În România există 4 tribunale militare în:

  • București;
  • Cluj-Napoca;
  • Iași;
  • Timișoara

În calitate de instanță de prim grad de jurisdicție, tribunalul militar poate soluționa acele cauze cu privire la infracțiuni săvârșite împotriva capacității de apărare a României (de ex. infracțiuni împotriva ordinii și disciplinei militare, infracțiuni comise pe câmpul de luptă etc.), precum și alte infracțiuni săvârșite în legătură cu îndatoririle de serviciu, comise de militari până la gradul de colonel inclusiv.

Tribunalul Militar Teritorial București

Tribunalul militar teritorial soluționează:

  • În calitate de primă instanță, în principal următoarele infracțiuni comise, în legătură cu atribuțiile de serviciu, de către ofițerii ce dețin un rang până la cel de colonel inclusiv:
  1. anumite infracțiuni împotriva vieții, integrității corporale și sănătății,
  2. anumite infracțiuni împotriva libertății persoanei,
  3. anumite infracțiuni privitoare la viața sexuală,
  4. anumite infracțiuni contra patrimoniului,
  5. anumite infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul,
  6. anumite infracțiuni care împiedică infăptuirea justiției,
  7. infracțiuni săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei,
  8. infracțiunile privind traficul și consumul ilicit de droguri,
  9. infracțiunea de bancrută frauduloasă, dacă fapta privește sistemul bancar.
  • În calitate de instanță de recurs, judecă recursurile împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele militare privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum și recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de tribunalul militar în materia măsurilor preventive, a liberării provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronunțate de tribunalul militar în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.
  • Tribunalul Militar Teritorial soluționează conflictele de competență ivite între tribunalele militare din circumscripția sa.

Curtea Militară de Apel București

Curtea militară de apel soluționează:

  • în calitate de primă instanță:
  1. infracțiunile contra  siguranței statului și infracțiunile contra păcii și omenirii, comise de militari.
  2. infracțiunile săvârșite  de judecătorii tribunalelor militare și ai tribunalelor militare teritoriale, cât și de procurorii militari din cadrul parchetelor militare de pe lângă aceste instanțe.
  • în calitate de instanță de apel, apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunalele militare teritoriale.
  • în calitate de instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de tribunalul militar în primă instanță, cu excepția celor date în competența tribunalului militar teritorial, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.
  • soluționează conflictele de competență ivite între tribunalele militare teritoriale sau între tribunalele militare și tribunalele militare teritoriale ori între tribunalele militare din raza de competență a unor tribunale militare teritoriale diferite, precum și alte cazuri anume prevăzute de lege.

Instanțele administrative

În România nu există instanțe administrative. Secțiile administrative speciale din cadrul instanțelor dețin competența de a judeca cauzele administrative.

Alte instanțe speciale

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, desemnați pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit sau reînnoit. 3 judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președintele României. Judecători Curții Constituționale aleg președintele Curții Constituţionale prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani.

În conformitate cu articolul 146 din Constituția României, Curții Constituționale i se acordă următoarele atribuții:

  • se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României; a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului; a Guvernului; a Înaltei Curți de Casație și Justiție; a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;
  • se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau  altor acorduri internaționale, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori;
  • se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a unui grup parlamentar, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau a cel puțin 25 de senatori;
  • hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau  de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului;
  • soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a primului ministru sau a Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
  • veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;
  • aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României;
  • constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului;
  • veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia;
  • verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni;
  • hotărăște asupra  contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic;
  • îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curţii (Legea 47/1992 republicată)

Baze de date juridice

Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:

Accesul la baza de date juridice este gratuit?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăJurisdicția instanțelor– România


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 20/02/2013

Instanţe specializate - Slovenia

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini slovenă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Puteți găsi mai multe informații cu privire la instanțele din Slovenia pe site-ul internet oficial al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Supreme a Republicii Slovenia.


Instanțele de dreptul muncii și instanțele de contencios social (Delovna sodišča in socialno sodiščeprve stopnje)

În temeiul dispozițiilor legale, instanțele de dreptul muncii au competența de a hotărî în conflicte de muncă individuale și colective, iar instanțele de contencios social au competență în litigii sociale.

Instanțele de dreptul muncii și instanțele de contencios social se pronunță în primul grad de jurisdicție. Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social (Višje delovno in socialno sodišče) soluționează căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor de prim grad de jurisdicție, în timp căile de atac și revizuirile introduse împotriva hotărârilor Înaltei Curți de dreptul muncii și de contencios social sunt soluționate de Curtea Supremă a Republicii Slovenia.

O instanță de dreptul muncii are competența de se pronunța în următoarele conflicte individuale de muncă:

  • privind începerea, existența, durata și încetarea raporturilor de angajare;
  • privind drepturile, obligațiile și responsabilitățile care rezultă din raportul de muncă dintre angajați și angajatori sau succesorii legali ai acestora;
  • privind drepturile și obligațiile care rezultă în legătură cu raportul de muncă dintre angajați și clienții pentru care aceștia lucrează în temeiul unui contract;
  • între angajați și candidați, în legătură cu procedurile de recrutare;
  • privind drepturile și obligațiile care decurg din proprietatea industrială, convenite între angajat și angajator pe baza raporturilor de muncă;
  • privind munca efectuată de copii sub vârsta de 15 ani, ucenici, elevi și studenți;
  • privind bursele pentru personal, convenite între angajatori și elevi sau studenți;
  • privind natura voluntară a perioadei de probă;
  • privind aspectele prevăzute de lege.

O instanță de dreptul muncii are, de asemenea, competența de a hotărî dacă o societate de asigurări este copârât într-un litigiu privind daunele care este de jurisdicția unei instanțe de dreptul muncii.

În cazul în care reclamantul este un angajat, competența aparține nu numai instanței cu jurisdicție teritorială generală pentru reclamant, ci și instanței de pe teritoriul în care s-a desfășurat sau ar fi trebuit să se desfășoare activitatea, precum și instanței de pe teritoriul în care au fost încheiate acordurile de angajare.

O instanță de dreptul muncii are competența de a se pronunța în următoarele conflicte colective de muncă:

  • privind validitatea unui contract colectiv și aplicarea acestuia între părțile care au încheiat contractul colectiv sau între părțile contractuale și o parte terță;
  • privind competența de a purta negocieri colective;
  • privind conformitatea cu legea a contractelor colective, conformitatea reciprocă a contractelor colective și conformitatea cu legea și cu contractele colective a actelor juridice generale elaborate de angajator;
  • privind legalitatea grevelor și a altor acțiuni colective;
  • privind participarea angajaților la activitatea de gestionare;
  • privind competențele sindicatelor în ceea ce privește relațiile de angajare;
  • privind hotărârile legate de reprezentativitatea sindicatelor;
  • privind alte aspecte prevăzute de lege.

În soluționarea conflictelor colective de muncă în care un angajator este parte, instanța cu jurisdicție teritorială generală pentru angajator are competență teritorială.

Instanța de contencios social are competența de a hotărî în următoarele litigii sociale:

1. în materie de pensie și asigurare în caz de invaliditate:

  • privind dreptul la pensie și la asigurare în caz de invaliditate și drepturile care decurg din acestea;
  • privind dreptul la asigurarea de pensie suplimentară și drepturile care decurg din aceasta;
  • privind plata contribuțiilor pentru pensia obligatorie și asigurarea în caz de invaliditate, precum și la asigurarea de pensie suplimentară obligatorie;
  • privind specificarea sau eliminarea posturilor pentru care includerea în schema de asigurare de pensie suplimentară este obligatorie;
  • privind includerea în mod voluntar în schema de asigurare de pensie obligatorie și în caz de invaliditate și plata contribuțiilor pentru această asigurare;
  • privind recunoașterea și răscumpărarea perioadei de asigurare;
  • privind drepturile la o pensie de stat;
  • în legătură cu documentele de asigurări sociale;

2. în materie de asigurări de sănătate:

  • privind dreptul la asigurarea obligatorie de sănătate și drepturile care decurg din aceasta și privind plata contribuțiilor la acest tip de asigurare;

3. în materie de șomaj și asigurare de șomaj:

  • privind dreptul la asigurarea obligatorie de șomaj și drepturile care decurg din aceasta și plata contribuțiilor la acest tip de asigurare;
  • privind includerea în mod voluntar în schema de asigurare obligatorie de șomaj și plata contribuțiilor la acest tip de asigurare;
  • privind bursele la acordarea cărora inventarul activelor este esențial, precum și privind bursele de merit;
  • privind împrumuturile pentru studii pe baza garanțiilor și a ratelor subvenționate ale dobânzilor la acordarea cărora inventarul activelor este esențial;

4. în materie de protecție părintească și prestații familiale:

  • privind dreptul la asigurarea de protecție părintească și drepturile care decurg din aceasta și privind plata contribuțiilor la acest tip de asigurare;
  • privind dreptul la prestații familiale;

5. în materie de prestații sociale:

  • privind prestațiile de asigurări sociale;
  • privind dreptul la prestații sociale din mai multe categorii, dacă scopul acestora este soluționarea situației solicitantului în ceea ce privește asigurările sociale și dacă un inventar al activelor este esențial pentru recunoașterea dreptului la o astfel de prestație.

De asemenea, instanțele de contencios social au competența de a hotărî în următoarele litigii:

  • privind restituirea fondurilor obținute în mod necorespunzător;
  • privind compensațiile pentru daunele cauzate de un organism oficial de stat sau de un deținător de autoritate publică unei persoane asigurate sau unui solicitant de asigurări sociale sau privind daunele pe care o persoană asigurată le-a cauzat unei instituții cu privire la raporturi de asigurare sau aferente exercitării drepturilor conferite de asigurările sociale.

Instanțele sociale au, de asemenea, competență în litigiile sociale prevăzute de lege.

Curțile de primă instanță din Republica Slovenia sunt următoarele:

  • instanța de dreptul muncii Celje, cu sediul în Celje, cu jurisdicție pe teritoriul circumscripției judiciare Celje;
  • instanța de dreptul muncii Koper, cu sediul în Koper, cu jurisdicție pe teritoriul circumscripțiilor judiciare Koper și Nova Gorica;
  • instanța de dreptul muncii și instanța de contencios social Ljubljana, cu sediul în Ljubljana, cu competență în soluționarea litigiilor de muncă de pe teritoriul circumscripțiilor judiciare Kranj, Krško, Ljubljana și Novo mesto și în soluționarea litigiilor sociale de pe teritoriul Republicii Slovenia;
  • instanța de dreptul muncii Maribor, cu sediul în Maribor, cu jurisdicție pe teritoriul districtelor judiciare Maribor, Murska Sobota, Ptuj și Slovenj Gradec.

Instanțele de primă jurisdicție soluționează litigiile de muncă la sediul instanței respective, cu excepția cazului în care se specifică soluționarea acestora în departamente externe.

În litigiile sociale și de muncă, o instanța de primă jurisdicție se pronunță într-un complet format dintr-un judecător, în calitate de președinte al completului de judecată, și doi judecători consultanți în calitate de membri, dintre care unul trebuie să fie ales de pe o listă de candidați care sunt angajați sau persoane asigurate, iar celălalt de pe o listă de candidați care sunt angajatori sau instituții.

Un singur judecător hotărăște în litigiile individuale sociale și de muncă cu privire la revendicări juridice materiale, dacă valoarea obiectului în litigiu nu depășește suma admisă pentru revizuire specificată în legea care reglementează procedura civilă. Indiferent de valoarea obiectului în litigiu, judecătorul trebuie să hotărască asupra unor aspecte importante, de exemplu, litigii individuale de muncă privind suspendarea unui contract de muncă, perioada de probă, orele suplimentare, pauzele, repausul, concediul și alte absențe de la locul de muncă, obligația de a lucra în temeiul unor circumstanțe excepționale, sancțiunile disciplinare, suspendarea temporară a prestării muncii din cauza inițierii unei proceduri disciplinare și repartiția temporară; litigiile sociale privind dreptul la o alocație pentru îngrijire, dreptul la o alocație de invaliditate în baza unei deficiențe fizice și dreptul la balneoterapie).

Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social (Višje delovno in socialno sodišče)

Instanțele de dreptul muncii au competența de a soluționa litigiile individuale și colective de muncă, iar instanțele de contencios social soluționează litigiile sociale în conformitate cu dispozițiile prevăzute de lege.

Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social se pronunță cu privire la căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor de dreptul muncii și de contencios social de prim grad de jurisdicție. Curtea Supremă a Republicii Slovenia se pronunță cu privire la căile de atac și revizuirile introduse împotriva hotărârilor Înaltei Curți de dreptul muncii și de contencios social.

Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social are sediul în Ljubljana.

Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social se pronunță într-un complet de trei judecători.

Curtea Administrativă a Republicii Slovenia (Upravno sodišče Republike Slovenije)

Curtea Administrativă a Republicii Slovenia are competența de a se pronunța într-un litigiu administrativ în conformitate cu metodele și procedurile prevăzute de Legea privind litigiile administrative.

Într-un litigiu administrativ, protecția juridică a drepturilor și a intereselor legale ale persoanelor fizice și ale organizațiilor este asigurată cu respectarea deciziilor și a acțiunilor organismelor de stat, ale organismelor comunității locale și ale deținătorilor de autorizații publice în conformitate cu legea.

Într-un litigiu administrativ, Curtea trebuie:

  • să hotărască asupra legalității actelor administrative finale care aduc atingere poziției juridice a reclamantului;
  • să se pronunțe asupra legalității actelor și a acțiunilor individuale care aduc atingere drepturilor omului și libertăților fundamentale, cu excepția cazului în care a fost garantată o formă diferită a procesului corespunzător;
  • să hotărască asupra legalității actelor adoptate de organismele de stat, organismele comunității locale și deținătorii de autorizații publice emise sub forma unei reglementări, atunci când acestea se referă la relații individuale.

Într-un litigiu administrativ, Curtea Administrativă a Republicii Slovenia hotărăște în primă instanță. Cu toate acestea, Curtea Supremă a Republicii Slovenia trebuie să se pronunțe asupra atacării sau a revizuirii unei hotărâri în primă instanță într-un litigiu administrativ.

Sediul central al Curții Administrative a Republicii Slovenia se află în Ljubljana.

Curtea Administrativă trebuie să se pronunțe la sediul central și la următoarele sedii locale:

  • Departamentul Celje pentru zonele aflate sub jurisdicția Înaltei Curți din Celje;
  • Departamentul Nova Gorica pentru zonele aflate sub jurisdicția Înaltei Curți Koper din Koper;
  • Departamentul Maribor pentru zona aflată sub jurisdicția Înaltei Curți din Maribor.

Sediul local în care va avea loc procesul trebuie ales ținând cont de domiciliul sau sediul reclamantului.

În cazul în care reclamantul nu are domiciliul sau sediul în Republica Slovenia, Curtea Administrativă trebuie să se pronunțe la sediul local din zona în care a fost emis actul administrativ contestat în instanță.

Curtea Administrativă se pronunță într-un complet de trei judecători, cu excepția cazurilor prevăzute de lege în care hotărârea este luată de un singur judecător.

Curtea Supremă se pronunță asupra căilor de atac și a revizuirilor în complet de trei judecători; în litigiile care se referă la competență, completul este format din trei sau cinci judecători.

Baze de date juridice

Puteți găsi mai multe informații cu privire la instanțele din Slovenia peLinkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul internet oficial al Curții Supreme a Republicii Slovenia.

Linkuri conexe

Organisme judiciare


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 02/11/2016

Instanţe specializate - Slovacia

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: slovacă.

Această secțiune vă oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate în Slovacia.


Instanțe administrative

Cauzele de drept administrativ intră în competența instanțelor regionale (krajský súd) și a Curții Supreme a Republicii Slovace (Najvyšší súd Slovenskej republiky).

Republica Slovacă nu are instanțe administrative separate, existând mai degrabă camere separate formate din judecători administrativi.

Instanțe specializate

Curtea Constituțională

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională a Republicii Slovace (Ústavný súd Slovenskej republiky) este o autoritate judiciară independentă competentă să se pronunțe cu privire la Linkul se deschide într-o fereastră nouăconstituționalitatea normelor de drept.

Sediul Curții Constituționale se află la Cașovia, la adresa Hlavná 110, Cașovia 042 65, iar un alt birou al Curții Constituționale a Republicii Slovace se află la Bratislava, la adresa Župné námestie 12.

Competențe

Conform Constituției Republicii Slovace, Curtea Constituțională hotărăște dacă:

  • legile respectă Constituția, legile constituționale și tratatele internaționale adoptate de Consiliul Național al Republicii Slovace, ratificate și promulgate conform dispozițiilor legale;
  • reglementările guvernamentale și normele de drept cu aplicare generală ale ministerelor și ale altor organe guvernamentale centrale respectă Constituția, legile constituționale și tratatele internaționale adoptate de Consiliul Național al Republicii Slovace, ratificate și promulgate conform dispozițiilor legale;
  • reglementările cu aplicare generală respectă Constituția (articolul 68), legile constituționale și tratatele internaționale adoptate de Consiliul Național al Republicii Slovace, ratificate și promulgate conform dispozițiilor legale, cu excepția cazului în care o altă instanță este chemată să se pronunțe;
  • normele de drept cu aplicare generală ale organelor locale ale administrației centrale și reglementările cu aplicare generală ale organelor entităților autonome [în temeiul articolului 71 alineatul (2)] respectă Constituția, legile constituționale și tratatele internaționale promulgate conform dispozițiilor legale;
  • reglementările guvernamentale și normele de drept cu aplicare generală ale ministerelor și ale altor organe guvernamentale centrale respectă Constituția, legile constituționale, tratatele internaționale promulgate conform dispozițiilor legale și legile, cu excepția cazului în care o altă instanță este chemată să se pronunțe.

De asemenea, Curtea Constituțională trebuie:

  • să pronunțe hotărâri cu privire la conformitatea tratatelor internaționale negociate, pentru care este necesară atât aprobarea Consiliului Național al Republicii Slovace, cât și cu privire la respectarea dispozițiilor Constituției și/sau ale unei legi constituționale;
  • să hotărască dacă obiectul unui referendum care urmează să fie organizat în urma solicitării cetățenilor sau a unei rezoluții a Consiliului Național al Republicii Slovace [în temeiul articolului 95 alineatul (1)] este în conformitate cu dispozițiile Constituției și/sau ale unei legi constituționale;
  • să soluționeze litigiile referitoare la competențe dintre organele publice centrale, cu excepția cazului în care legislația prevede că o altă autoritate a statului trebuie să se pronunțe cu privire la aceste litigii;
  • să soluționeze plângerile înaintate de persoane fizice sau juridice privind încălcarea drepturilor sau a libertăților fundamentale ale omului în temeiul unui tratat internațional ratificat de Republica Slovacă și promulgat conform dispozițiilor legale, cu excepția cazului în care o altă instanță trebuie să pronunțe hotărâri cu privire la protecția acestor drepturi și libertăți;
  • să soluționeze plângerile înaintate de organele entităților autonome privind neconstituționalitatea sau ilegitimitatea deciziilor sau a intervențiilor în materie de autoguvernare, cu excepția cazului în care o altă instanță trebuie să pronunțe hotărâri cu privire la protecția acestora;
  • să interpreteze Constituția sau o lege constituțională atunci când o cauză suscită controverse;
  • să soluționeze plângerile înaintate împotriva unei decizii privind confirmarea sau respingerea mandatului unui parlamentar;
  • să hotărască dacă alegerile (alegerea președintelui Republicii Slovace, a Consiliului Național al Republicii Slovace și a organelor entităților autonome) s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile Constituției și ale altor legi aplicabile;
  • să soluționeze plângerile înaintate împotriva rezultatului unui referendum sau a rezultatului unui plebiscit privind demiterea președintelui Republicii Slovace;
  • să hotărască dacă o decizie de dizolvare a unui partid politic ori a unei mișcări politice sau de suspendare a activităților sale politice este în conformitate cu legile constituționale și cu alte legi;
  • să hotărască cu privire la punerea sub acuzare de către Consiliul Național a președintelui Republicii Slovace în urma unei încălcări a Constituției săvârșite cu intenție de către acesta sau pentru trădare;
  • să hotărască dacă o decizie privind declararea unei stări de forță majoră sau a unei stări de urgență, precum și alte decizii luate în legătură cu o astfel de decizie au fost adoptate în conformitate cu dispozițiile Constituției și/sau ale unei legi constituționale.

Structura instanței

Curtea Constituțională este alcătuită din 13 judecători.

Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți de președintele Republicii Slovace pentru o perioadă de 12 ani, în temeiul unei propuneri din partea Consiliului Național al Republicii Slovace. Consiliul Național trebuie să desemneze de două ori mai mulți candidați în vederea numirii judecătorilor de către președinte.

Alte informații relevante

Hotărârile Curții Constituționale trebuie adoptate de un complet de judecată format din 3 membri (camera/complet) sau în sesiune plenară.

Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive, ceea ce înseamnă că aceste hotărâri nu pot fi atacate.

Curtea Constituțională poate iniția proceduri la primirea unei moțiuni depuse de:

  • cel puțin o cincime din totalul membrilor Consiliului Național al Republicii Slovace;
  • președintele Republicii Slovace;
  • Guvernul Republicii Slovace;
  • o instanță;
  • procurorul general (generálny prokurátor);
  • orice persoană în beneficiul căreia ar trebui să aibă loc o ședință de judecată în cazurile menționate la articolul 127 (căi de atac introduse de persoane fizice sau juridice) și la articolul 127a (căi de atac introduse de organe ale entităților autonome);
  • Biroul Suprem de Audit al Republicii Slovace (Najvyšší kontrolný úrad Slovenskej republiky) în cazurile prevăzute la articolul 126 alineatul (2) (indiferent dacă Biroul Suprem de Audit este sau nu competent);
  • Avocatul Poporului în chestiuni legate de constituționalitatea legislației prevăzute la articolul 125 alineatul (1) (indiferent dacă obiectul unui referendum care urmează să fie organizat în urma solicitării cetățenilor sau a unei rezoluții a Consiliului Național al Republicii Slovace este în conformitate cu dispozițiile Constituției și/sau ale unei legi constituționale), în cazul în care continuarea aplicării respectivei legislații poate pune în pericol drepturile sau libertățile fundamentale sau drepturile omului și libertățile fundamentale prevăzute de un tratat internațional ratificat de Republica Slovacă și promulgat conform dispozițiilor legale.

Baze de date juridice

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul internet al Curții Constituționale a Republicii Slovace asigură accesul liber la:

  • hotărârile instanței;
  • rapoarte privind concluziile și hotărârile;
  • comunicate de presă;
  • activități internaționale;
  • informații despre instanță.

Curtea Penală Specializată

Curtea Penală Specială (Špecializovaný trestný súd) de la Pezinok a fost înființată în anul 2009 pentru a lua locul Curții Speciale. Curtea Penală pronunță hotărâri în materie penală. Aceasta este o instanță de fond care se află la același nivel cu instanțele regionale. Legea nr. 291/2009 privind Curtea Penală Specială și de modificare a anumitor legi stabilește competențele și funcțiile acestei instanțe.

Datele de contact ale Curții Penale Speciale a Republicii Slovace:

Adresă: Suvorovova č. 5/A, C.P. 117, 902 01 Pezinok
Tel.: +421 33 69 031 14
Fax: +421 33 69 032 72

Competențe

Curtea Penală Specială este competentă să soluționeze cauze implicând următoarele infracțiuni:

  • omor calificat;
  • constrângere și influență nejustificată în legătură cu achiziții publice și licitații publice, conform articolului 266 alineatul (3) din Codul penal;
  • falsificare și contrafacere de monedă și de titluri de valoare, conform articolului 270 alineatul (4) din Codul penal;
  • neglijență în exercitarea unei funcții publice, conform articolului 326 alineatele (3) și (4) din Codul penal, alături de infracțiunile menționate la litera (b), (c), (e), (f), (g), (h), (k) sau (l);
  • luare de mită, conform articolelor 328-331 din Codul penal;
  • mită, conform articolelor 332-335 din Codul penal,
  • corupție indirectă, conform articolului 336 din Codul penal;
  • mită electorală, conform articolului 336a din Codul penal;
  • crearea, organizarea sau promovarea unui grup infracțional sau terorist;
  • infracțiuni deosebit de grave săvârșite de grupuri infracționale sau teroriste;
  • infracțiuni împotriva proprietății, conform titlului patru din partea specială a Codului penal, sau infracțiuni economice, conform titlului cinci din partea specială a Codului penal, în cazul în care infracțiunea a avut ca rezultat un prejudiciu sau foloase de cel puțin 25 000 de ori mai mari decât valoarea prejudiciului minor prevăzut de Codul penal sau în cazul în care amploarea unei infracțiuni săvârșite reprezintă de cel puțin 25 000 de ori valoarea prejudiciului minor prevăzut de Codul penal;
  • prejudicierea intereselor financiare ale Comunităților Europene;
  • infracțiuni legate de cele enumerate mai sus, în cazul în care se întrunesc condițiile pentru conexare.

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 18/03/2019

Instanţe specializate - Finlanda

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: finlandeză.

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor speciale în Finlanda.


Instanțe speciale

În Finlanda există instanțe speciale, ale căror atribuții sunt prevăzute în legi separate. Instanțele speciale au fost înființate pentru cauzele care nu pot fi tratate de instanțele generale sau de instanțele administrative deoarece necesită expertiză specială. Componența instanțelor speciale reflectă de obicei expertiza corespunzătoare domeniului în cauză. Instanțele speciale sunt:

  • Tribunalul Muncii
  • Tribunalul Comercial
  • Tribunalul de Asigurări Sociale și
  • Înalta Curte de Punere sub Acuzare.

Tribunalul Muncii

Tribunalul Muncii examinează și soluționează litigiile privind interpretarea Legii privind contractele de muncă, Legea privind contractele funcționarilor publici ai statului, Legea privind contractele funcționarilor publici municipali și legea care reglementează contractele funcționarilor publici aflați în slujba Bisericii Evanghelice Luterane. Acest tribunal tratează, de asemenea, litigiile legate de contractele funcționarilor publici ai statului și de contractele colective ale angajaților.

Tribunalul Comercial

Tribunalul Comercial tratează materii reglementate de Legea privind protecția consumatorului, Legea privind Avocatul Poporului pentru consumatori și Legea privind piețele de valori mobiliare. Acest tribunal examinează, de asemenea, litigiile legate de condițiile contractuale și de comercializare care fac parte din domeniul de aplicare al legii privind contractele încheiate între instituțiile de credit și antreprenori, precum și încălcările Legii privind restrângerea concurenței.

Tribunalul de Asigurări Sociale

Tribunalul de Asigurări Sociale este o instanță specială de drept administrativ. Acesta funcționează ca instanță competentă pentru chestiuni legate de securitatea veniturilor care se încadrează în sfera sa de competență. Tribunalul examinează, printre altele, litigiile ce decurg din diferite tipuri de asigurări în caz de boală sau de accident și căile de atac formulate împotriva hotărârilor emise de Comisia de soluționare a căilor de atac în materie de pensii, de Comisia de soluționare a căilor de atac în materie de asigurări în caz de accident, de Comisia de soluționare a căilor de atac în materie de securitate socială și de Comisia de soluționare a căilor de atac în materie de șomaj.

Înalta Curte de Punere sub Acuzare

Linkul se deschide într-o fereastră nouăÎnalta Curte de Punere sub Acuzare este o instanță specială care soluționează cauze ce implică acuzații de comportament ilegal în exercitarea funcției împotriva membrilor guvernului finlandez, a judecătorilor Curții Supreme și ai Curții Supreme Administrative și a anumitor funcționari publici la nivel înalt. Înalta Curte de Punere sub Acuzare se reunește numai atunci când este necesar.

Informații suplimentare

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul internet al instanțelor finlandeze cuprinde informații privind sistemul judiciar din Finlanda. Acesta reprezintă un portal unic care pune la dispoziție informații despre instanțele judecătorești, procurori, autoritățile de asigurare a respectării legii și asistența judiciară.

Site-ul include, de exemplu, cea mai recentă jurisprudență a curților de apel și a instanțelor administrative și linkuri către site-urile internet ale tuturor instanțelor.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 08/02/2018

Instanţe specializate - Suedia

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini suedeză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Suedia


Instanțe specializate

O serie de instanțe și tribunale speciale au fost înființate în vederea audierii unor cauze și materii specifice:

  • Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul Muncii tratează conflictele de muncă. Conflictele de muncă reprezintă conflicte ce apar în cadrul raporturilor dintre angajatori și angajați. În general, Tribunalul Muncii reprezintă prima și singura instanță competentă pentru soluționarea conflictelor de muncă. Cu toate acestea, anumite conflicte de muncă sunt audiate în primă instanță de o curte districtuală, după care se poate introduce o cale de atac în fața Tribunalului Muncii, care acționează în calitate de curte de apel și de instanță finală.
  • Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul Comercial tratează, printre altele, litigiile ce intră sub incidența Legii Concurenței și a Legii Practicilor Comerciale.
  • Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea de Apel pentru brevete tratează apelurile depuse împotriva hotărârilor emise de Oficiul de brevete și de înregistrare din Suedia, în ceea ce privește brevetele, mărcile comerciale, modelele etc. Căile de atac împotriva deciziilor Curții de Apel în materie de brevet se depun la Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă Administrativă.

Instanțele competente în materie de terenuri și mediu soluționează cazuri precum permise pentru lucrări hidrografice și lucrări potențial periculoase pentru mediu, aspecte legate de protecția sănătății, conservarea naturii, colectarea deșeurilor, zonele poluate și deșeurile periculoase, pagube legate de mediu și aspecte legate de despăgubiri, autorizații de construcție, de demolare și de urbanism în temeiul Legii privind proiectarea și construirea, arendarea terenurilor, recursuri în materie de planificare, împărțirea terenurilor în parcele, servituți și expropriere. Exista cinci instanțe competente în materie de terenuri și mediu, care sunt instanțe judecătorești specializate la judecătoriile districtuale din Nacka, Vänersborg, Växjö, Umeå și Östersund. Căile de atac împotriva hotărârilor și deciziilor instanțelor competente în materie de terenuri și mediu pot fi depuse la Curtea de apel competentă în materie de terenuri și mediu, care funcționează în cadrul Curții de Apel din Svea. Apelurile în cauzele introduse la instanțele competente în materie de terenuri și mediu și care au fost supuse căilor de atac soluționate de către Curtea de apel competentă în materie de terenuri și de mediu pot fi depuse la Curtea Supremă de Justiție

Instanțele maritime soluționează cauze în temeiul Codului maritim din Suedia (1994:1009). Există șapte instanțe maritime care funcționează în cadrul instanțelor districtuale din Luleå, Sundsvall, Stockholm, Kalmar, Malmö, Gothenburg și Karlstad.

Instanțele pentru migrație revizuiesc deciziile luate de Autoritatea pentru Migrație din Suedia în materiile referitoare la cetățenii străini și naționalitate.

Instanțele competente în materie de migrație sunt instanțe specializate care funcționează în cadrul instanțelor administrative în Malmö, Göteborg si Stockholm. Căile de atac împotriva hotărârilor și deciziilor instanțelor competente în materie de migrație pot fi depuse la Curtea de Apel competentă în materie de migrație, care funcționează în cadrul Curții Administrative de la Stockholm.

Anumite tipuri de litigii care au ca obiect chiriile, relațiile între chiriași și proprietari și contractele de închiriere sunt soluționate de către tribunalele regionale competente în materie.

Tribunalele respective reprezintă organisme de natură cvasi-jurisdicțională care au competențe similare cu cele ale instanțelor.

Alte instanțe speciale

În Suedia nu există o instanță constituțională sau o altă instituție similară.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 19/06/2012

Instanţe specializate - Anglia şi Ţara Galilor

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini engleză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Această pagină vă oferă informații privind unele dintre instanțele specializate din Anglia și Țara Galilor, inclusiv tribunalele.


Instanțe administrative

Ca urmare a recentelor schimbări din Regatul Unit, s-a instituit un nou sistem unificat al tribunalelor. Informații detaliate cu privire la tribunale sunt publicate pe site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciului Majestății Sale pentru curți și tribunale (Her Majesty's Courts and Tribunals service). Tribunalul de primă instanță (First-tier tribunal)

Tribunalul de primă instanță (First-tier tribunal) este un tribunal cu competență generală. Principala sa funcție este de a soluționa căi de atac introduse împotriva hotărârilor administrative în domenii care sunt de competența sa. În unele cauze, are jurisdicție pe întreg teritoriul Regatului Unit. În prezent, Tribunalul de primă instanță are șase camere:

  • Camera pentru drepturi sociale (Social Entitlement Chamber);
  • Camera pentru sănătate, educație și asistență socială (Health, Education and Social Care Chamber);
  • Camera pentru pensii de război și compensații acordate forțelor armate (War Pensions and Armed Forces Compensation Chamber);
  • Camera Fiscală (Tax Chamber);
  • Camera generală de reglementare (General Regulatory Chamber);
  • Camera pentru imigrație și azil (Immigration and Asylum Chamber).

În curând se va înființa și o a șaptea cameră, cu competențe în materie de proprietăți funciare și locuințe (Land Property and Housing Chamber).

Tribunalul superior (Upper tribunal)

Tribunalul superior (Upper tribunal) a fost instituit pentru a soluționa căile de atac introduse împotriva hotărârilor Tribunalului de primă instanță. Are jurisdicție pe întreg teritoriul Regatului Unit și este, de asemenea, împărțit în camere. Tribunalul superior are și atribuții de audiere a procedurilor de control jurisdicțional care îi sunt transferate de Înalta Curte (High Court). În prezent, acesta are patru camere, și anume:

  • Camera pentru căi de atac administrative (Administrative Appeals Chamber)
  • Camera funciară (Lands Chamber);
  • Camera fiscală (Tax and Chancery Chamber);
  • Camera pentru imigrație și azil (Immigration and Asylum Chamber).

Tribunalul pentru litigii în materie de dreptul muncii și Tribunalul pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment and Employment Appeal tribunals)

Deși Tribunalul pentru litigii în materie de dreptul muncii și Tribunalul pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment Tribunal and Employment Appeal Tribunal) sunt jurisdicții specializate distincte, acestea au legături foarte strânse cu Tribunalul de primă instanță (First-tier) și cu Tribunalul superior (Upper Tribunal).

În general, procedura în fața tribunalelor tinde să fie mai puțin formală decât cea din alte instanțe. Printre membrii tribunalelor se pot afla specialiști sau experți din alte domenii decât cel juridic, cum ar fi medici și persoane fără pregătire juridică , deși președintele are aproape întotdeauna o pregătire juridică.

În Anglia și în Țara Galilor, Curtea Administrativă (Administrative Court) are competență în materie de drept administrativ în întreg teritoriul Angliei și al Țării Galilor, precum și competență de supraveghere asupra curților și a tribunalelor inferioare.

Instanțe specializate

În Anglia și în Țara Galilor există mai multe instanțe specializate:

  • Coroners' Courts: un medic legist (uneori împreună cu un juriu) investighează cauzele deceselor violente, nenaturale și care ridică suspiciuni sau ale deceselor subite în cazul cărora motivele sunt necunoscute;
  • Court of Protection: ia decizii privind proprietatea și afacerile, asistența medicală și bunăstarea personală a adulților (și a copiilor, într-un număr limitat de cazuri), cărora le lipsește capacitatea. Instanța are, de asemenea, autoritatea de a emite declarații cu privire la capacitatea unei persoane de a lua anumite decizii. Aceasta este o instanță de înregistrare (court of record) superioară și poate să stabilească precedente;
  • Curțile Marțiale (Courts Martial) soluționează cauze de drept militar introduse împotriva membrilor forțelor armate;
  • Instanțele ecleziastice (Ecclesiastical Courts) soluționează cauze legate de Biserica Anglicană și dreptul ecleziastic.

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul Majestății Sale pentru curți și tribunale (Her Majesty's Courts and Tribunals service)


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 12/06/2017

Instanţe specializate - Irlanda de Nord

Această pagină vă oferă informații privind instanțele cărora Serviciul instanțe al Irlandei de Nord (Northern Ireland Courts and Tribunals Service - NICTS) le oferă sprijin administrativ.


Ministerul Justiției este responsabil de administrarea mai multor instanțe din Irlanda de Nord. În practică, această sarcină este realizată de Serviciul instanțe al Irlandei de Nord, o agenție executivă a ministerului.

Ministerul are în responsabilitatea sa, conform legii, următoarele instanțe:

  • Care Tribunal (Tribunalul competent în materie de obligații de întreținere)
  • Charity Tribunal (Tribunalul pentru acțiunile de caritate)
  • Criminal Injuries Compensation Appeals Panel for Northern Ireland (Comisia de apel pentru despăgubirea daunelor de natură penală în Irlanda de Nord)
  • Lands Tribunal (Tribunalul pentru probleme funciare)
  • Mental Health Review Tribunal (Instanța specializată în evaluarea sănătății mintale)
  • Northern Ireland Health and Safety Tribunal (Tribunalul pentru sănătate și securitate din Irlanda de Nord)
  • Northern Ireland Traffic Penalty Tribunal (Tribunalul pentru sancțiuni rutiere din Irlanda de Nord)
  • Northern Ireland Valuation Tribunal (Tribunalul de evaluare financiară al Irlandei de Nord)
  • Social Security Commissioners and Child Support Commissioners (Biroul comisarilor pentru securitate socială și al comisarilor pentru alocațiile copiilor)
  • Special Educational Needs and Disability Tribunal (Tribunalul pentru cerințe educaționale speciale și dizabilități)
  • Tribunalul instituit prin articolul 11 din Ordinul din 1972 privind sănătatea și serviciile sociale (din Irlanda de Nord)

În aprilie 2010, NICTS și-a asumat răspunderea administrativă și pentru Serviciul competent în materie de căi de atac (Appeals Service) și Comisia pentru evaluarea chiriilor (Rent Assessment Panel), ambele fiind gestionate în temeiul unui acord interservicii de Ministerul Comunităților (Department for Communities). În cadrul programului de reformă se preconizează ca ambele organisme să fie transferate legal în minister.

De asemenea, NICTS oferă sprijin administrativ, în temeiul unui acord interservicii, instanțelor de pe întreg teritoriul Regatului Unit care își au sediul în Irlanda de Nord, inclusiv instanțelor fiscale (Tax Tribunals), instanțelor pentru imigrație și azil (Immigration and Asylum Tribunals), instanței pentru confidențialitatea informațiilor (Information Tribunal) și Camerei de apel pentru chestiuni administrative (Upper Tribunal Administrative Appeals Chamber).

Mai multe informații cu privire la activitatea desfășurată de instanțele care se încadrează în domeniul de activitate al Serviciului instanțe judecătorești din Irlanda de Nord, inclusiv datele de contact pentru fiecare, pot fi găsite pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciului instanțe judecătorești din Irlanda de Nord

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul instanțe judecătorești din Irlanda de Nord


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 10/07/2018

Instanţe specializate - Scoţia

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: engleză.

Această pagină descrie unele din instanțele specializate din Scoția.


Instanțe administrative

Schimbările introduse în 2007 au determinat lansarea unui sistem unificat de instanțe în Regatul Unit. Noul sistem este încă în dezvoltare. Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciului judiciar (Tribunals Service). În Scoția funcționează un număr de instanțe (Tribunals) competente în soluționarea unor cauze în materii descentralizate. În prezent se derulează un program de reformă care vizează unificarea ierarhiei judiciare a acestor instanțe și simplificarea structurii lor.

Primul grad de jurisdicție din Regatul Unit (First-tier tribunal)

First-tier tribunal este o instanță cu competență generală. Principala sa atribuție este de a soluționa căile de atac introduse împotriva hotărârilor administrative în domeniile sale de competență. Pentru anumite cazuri, competența sa teritorială cuprinde întreg teritoriul Regatului Unit. First-tier tribunal este compus din patru camere și alte secții suplimentare pe măsură ce i se atribuie noi competențe. Actualele patru camere sunt:

  • Camera pentru Drepturi Sociale (Social Entitlement Chamber)
  • Camera pentru Sănătate, Educație și Asistență Socială (Health, Education and Social Care Chamber)
  • Camera pentru Pensii de Război și Compensații Acordate Forțelor Armate (War Pensions and Armed Forces Compensation)
  • Camera Fiscală (Tax Chamber).

Al doilea grad de jurisdicție din Regatul Unit (The Upper Tribunal)

The Upper Tribunal din Regatul Unit a fost creat pentru a soluționa căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță în Regatul Unit. Acesta are o competență teritorială care cuprinde întreg teritoriul Regatului Unit și este, de asemenea, împărțit în camere. The Upper Tribunal are și competențe de control judiciar al a hotărârilor și acțiunilor care nu sunt supuse căilor de atac.

Tribunals

În Scoția funcționează în jur de douăzeci de Tribunals diferite instituite prin lege, competente să soluționeze căile de atac împotriva unor decizii administrative ale guvernului sau ale organismelor publice în temeiul puterilor descentralizate conferite parlamentului și guvernului scoțian. Fiecare Tribunal este condus de un președinte și are competențe de executare diferite. Aceste instanțe au competențe materiale în materii diverse, de la amenzi pentru parcare ilegală la măsuri vizând tratamentul obligatoriu și spitalizarea persoanelor cu boli mintale grave.

Căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunals sunt soluționate de instanțele civile din Scoția și pot fi examinate de Sheriffs Principal și Court of Session.

Reforma instanțelor din Scoția

Guvernul scoțian a inițiat o reformă a sistemului instanțelor scoțiene. În temeiul legislației adoptate în primăvara anului 2013, Lordul Președinte (Lord President) va conduce un Tribunal unic care va cuprinde două grade de jurisdicție, (first și upper tier), după modelul care funcționează în regatul Unit, descris anterior. Instanțele superioare (upper tier) vor fi competente să soluționeze căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele inferioare (first tier), această competență fiind retrasă din sfera de atribuții a celorlalte instanțe.

Practica instanțelor

În ansamblu, procedura din instanțele din Regatul Unit și Scoția tinde să fie mai puțin formală decât cea din alte instanțe. Printre membrii instanțelor se pot afla specialiști în alte domenii decât cel juridic sau experți precum medici și persoane fără pregătire juridică, deși președintele are aproape întotdeauna calificare juridică.

În Scoția, cauzele de drept administrativ (control judiciar) sunt soluționate de Curtea de Sesiune (Court of Session). Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul funciar din Scoția are atribuții în ceea ce privește scutirea de obligațiile funciare sau modificarea acestora, precum și în chestiuni referitoare la compensații în caz de expropriere.

Instanțele specializate

În Scoția, dacă o cauză (civilă sau penală) ridică probleme constituționale generate de acordurile de descentralizare din Regatul Unit (de exemplu, în materia drepturilor omului), atunci cauza poate fi soluționată de Curtea Supremă a Regatului Unit.

Printre alte instanțe se numără:

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul judiciar, Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul funciar din Scoția, Curtea Lordului Lyon, Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea funciară din Scoția, Instanțele din Scoția


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 06/02/2018