Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Instanţe specializate - România

Această pagină vă oferă informații cu privire la instanțele specializate din România.


Instanțe specializate

Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov

Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov soluționează cauzele cu privire la infracțiunile comise de minori sau împotriva minorilor. Anterior înființării tribunalului specializat, acestea erau de competența Tribunalului Brașov.

Tribunale specializate

Există 3 tribunale specializate (fostele tribunale comerciale):

  • Tribunalul Specializat Cluj
  • Tribunalul Specializat Mureș
  • Tribunalul Specializat Argeș

Acestea soluționează cauzele cu profesionişti. Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.

Instanțele militare

Competențele instanțelor militare sunt prevăzute în Codul de Procedură Penală. Fiecare instanță militară are statutul de unitate militară.

Ierarhia instanțelor militare este următoarea:

  • 4 tribunale militare (în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara)
  • Tribunalul Militar Teritorial București
  • Curtea Militară de Apel București

În cadrul instanțelor militare își desfășoară activitatea judecători militari, funcționari, arhivari și alți angajați.

Tribunalele Militare

În România există 4 tribunale militare în:

  • București;
  • Cluj-Napoca;
  • Iași;
  • Timișoara

În calitate de instanță de prim grad de jurisdicție, tribunalul militar poate soluționa acele cauze cu privire la infracțiuni săvârșite împotriva capacității de apărare a României (de ex. infracțiuni împotriva ordinii și disciplinei militare, infracțiuni comise pe câmpul de luptă etc.), precum și alte infracțiuni săvârșite în legătură cu îndatoririle de serviciu, comise de militari până la gradul de colonel inclusiv.

Tribunalul Militar Teritorial București

Tribunalul militar teritorial soluționează:

  • În calitate de primă instanță, în principal următoarele infracțiuni comise, în legătură cu atribuțiile de serviciu, de către ofițerii ce dețin un rang până la cel de colonel inclusiv:
  1. anumite infracțiuni împotriva vieții, integrității corporale și sănătății,
  2. anumite infracțiuni împotriva libertății persoanei,
  3. anumite infracțiuni privitoare la viața sexuală,
  4. anumite infracțiuni contra patrimoniului,
  5. anumite infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul,
  6. anumite infracțiuni care împiedică infăptuirea justiției,
  7. infracțiuni săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei,
  8. infracțiunile privind traficul și consumul ilicit de droguri,
  9. infracțiunea de bancrută frauduloasă, dacă fapta privește sistemul bancar.
  • În calitate de instanță de recurs, judecă recursurile împotriva sentințelor pronunțate de tribunalele militare privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum și recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de tribunalul militar în materia măsurilor preventive, a liberării provizorii sau a măsurilor asigurătorii, a hotărârilor penale pronunțate de tribunalul militar în materia executării hotărârilor penale sau a reabilitării, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.
  • Tribunalul Militar Teritorial soluționează conflictele de competență ivite între tribunalele militare din circumscripția sa.

Curtea Militară de Apel București

Curtea militară de apel soluționează:

  • în calitate de primă instanță:
  1. infracțiunile contra  siguranței statului și infracțiunile contra păcii și omenirii, comise de militari.
  2. infracțiunile săvârșite  de judecătorii tribunalelor militare și ai tribunalelor militare teritoriale, cât și de procurorii militari din cadrul parchetelor militare de pe lângă aceste instanțe.
  • în calitate de instanță de apel, apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunalele militare teritoriale.
  • în calitate de instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de tribunalul militar în primă instanță, cu excepția celor date în competența tribunalului militar teritorial, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.
  • soluționează conflictele de competență ivite între tribunalele militare teritoriale sau între tribunalele militare și tribunalele militare teritoriale ori între tribunalele militare din raza de competență a unor tribunale militare teritoriale diferite, precum și alte cazuri anume prevăzute de lege.

Instanțele administrative

În România nu există instanțe administrative. Secțiile administrative speciale din cadrul instanțelor dețin competența de a judeca cauzele administrative.

Alte instanțe speciale

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, desemnați pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit sau reînnoit. 3 judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președintele României. Judecători Curții Constituționale aleg președintele Curții Constituţionale prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani.

În conformitate cu articolul 146 din Constituția României, Curții Constituționale i se acordă următoarele atribuții:

  • se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României; a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului; a Guvernului; a Înaltei Curți de Casație și Justiție; a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;
  • se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau  altor acorduri internaționale, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori;
  • se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a unui grup parlamentar, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau a cel puțin 25 de senatori;
  • hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau  de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului;
  • soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a primului ministru sau a Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
  • veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;
  • aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României;
  • constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului;
  • veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia;
  • verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni;
  • hotărăște asupra  contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic;
  • îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curţii (Legea 47/1992 republicată)

Baze de date juridice

Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:

Accesul la baza de date juridice este gratuit?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăJurisdicția instanțelor– România


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 20/02/2013