Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

Cale de navigare

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Obținerea de probe prin videoconferință - România

CUPRINS

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Da. În acest caz se aplică Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, şi anume art. 25 alin. 1 și alin. 3 și art. 35 alin. 3.

Autoritatea judiciară română solicitată poate lua în considerare, la cererea autorităţii judiciare solicitante, folosirea unei proceduri speciale, cu condiţia ca aceasta să nu contravină legislaţiei române. Instanţa română va informa autoritatea judiciară solicitantă asupra datei şi locului efectuării comisiei rogatorii, putând permite, la cerere, participarea magistraţilor străini. În temeiul art. 3 alin. 3 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1206/2001 din 28 mai 2001, Ministerul Justiţiei îndeplineşte atribuţiile referitoare la luarea unei decizii privind cererile formulate în baza art. 17 din acelaşi regulament.

Videoconferinţa ar trebui să aibă loc în prezenţa judecătorului de la Judecătoria în a cărei rază teritorială urmează a fii obţinută proba, asistat, după caz, de un interpret. Acesta trebuie să verifice identitatea persoanei audiate şi este obligat să asigure respectarea principiilor fundamentale ale legii române.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

Nu. Comisia rogatorie permite audieri de martori sau alte persoane implicate (art. 17 din Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială).

Cu toate acestea, în conformitate cu art. 26 alin. 2 din Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, comisia rogatorie poate fi refuzată în cazul în care persoana care urmează a fi audiată nu poate depune mărturie datorită unor interdicţii existente în legislaţia română sau când documentele ce urmează a fi transmise ori expertizate nu pot fi circulate.

De asemenea, în conformitate cu art. 315, art. 316 și art. 317 din Noul Cod de Procedură Civilă, nu pot fi ascultați ca martori: rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv; soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul; cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi; persoanele puse sub interdicţie judecătorească; cei condamnaţi pentru mărturie mincinoasă. Cu toate acestea, părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori și rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv; soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul; cei aflaţi în duşmănie sau în legături de interese cu vreuna dintre părţi.

În procesele privitoare la filiaţie, divorţ şi alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv, în afară de descendenţi.

Persoanele scutite de a depune mărturie sunt 1. slujitorii cultelor, medicii, farmaciştii, avocaţii, notarii publici, executorii judecătoreşti, mediatorii, moaşele şi asistenţii medicali şi orice alţi profesionişti cărora legea le impune să păstreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunoştinţă în cadrul serviciului ori în exercitarea profesiei lor, chiar şi după încetarea activităţii lor; 2. judecătorii, procurorii şi funcţionarii publici, chiar şi după încetarea funcţiei lor, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoştinţă în această calitate; 3. cei care prin răspunsurile lor s-ar expune pe ei înşişi sau ar expune rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv sau soţul, fostul soţ, logodnicul ori concubinul la o pedeapsă penală sau la dispreţul public. Aceste persoane (cu excepţia slujitorilor cultelor), vor putea totuşi depune mărturie, dacă au fost dezlegate de secretul de serviciu ori profesional de partea interesată la păstrarea secretului, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel. Vor putea, de asemenea, depune mărturie şi judecătorii, procurorii şi funcţionarii publici, dacă autoritatea sau instituţia pe lângă care funcţionează ori au funcţionat, după caz, le dă încuviinţarea.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi administrate prin videoconferință?

Nu, nu există nicio restricţie. În conformitate cu art. 17 din Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, comisia rogatorie permite: audieri de martori sau alte persoane implicate, obţinerea de documente, efectuarea de expertize, realizarea unei anchete sau procurarea unor alte acte ori informaţii necesare pentru soluţionarea unui caz determinat.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Nu, nu există nicio restricţie. Cu toate acestea, în conformitate cu art. 16, art. 261 alin. 1 și art. 314 din Noul Codul de Procedură Civilă, probele se administrează de către instanţa care judecă procesul. Dacă, din motive obiective, administrarea probelor nu se poate face decât în afara localităţii de reşedinţă a instanţei, aceasta se va putea efectua prin comisie rogatorie, de către o instanţă de acelaşi grad sau chiar mai mică în grad, dacă în acea localitate nu există o instanţă de acelaşi grad. Instanţa însărcinată prin comisie rogatorie va proceda la administrarea probelor în prezenţa părţilor sau, chiar în lipsă, dacă au fost legal citate, având aceleaşi atribuţii ca şi instanţa sesizată, în ceea ce priveşte procedura de urmat. Totodată, martorul care, din cauză de boală sau altă împiedicare gravă, nu poate veni în instanţă va putea fi ascultat la locul unde se află, cu citarea părţilor.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Da, este permisă în temeiul art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 10-12; și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolului 17?

a) în limba română.

b) în limba română, deoarece instanţa română solicitată ar trebui să redacteze o încheiere, în care să fie consemnate data şi locul audierii, identitatea persoanei audiate, informaţii privind depunerea jurământului, condiţiile tehnice în care audierea s-a desfăşurat etc.

7 În cazul în care este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora în ambele tipuri de audieri și care ar trebui să fie locul acestora?

Instanţa solicitantă este responsabilă cu asigurarea interpreţilor în conformitate cu art. 27 din Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială. Instanţa română solicitată poate facilita, după caz, obţinerea unui interpret din România, punând la dispoziţia instanţei solicitante o listă cu interpreţi.

8 Ce procedură se aplică pentru stabilirea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată ? Ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util ?

Cel puţin 1 lună şi maxim 3 luni.

În acest caz se aplică Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, şi anume art. 25 alin. 3. Instanţa română va informa autoritatea judiciară solicitantă asupra datei şi locului efectuării comisiei rogatorii. În conformitate cu dispoziţiile art. 261 alin. 4 din Noul Cod de procedură Civilă, instanţa însărcinată prin comisie rogatorie va proceda la administrarea probelor în prezenţa părţilor sau, chiar în lipsă, dacă au fost legal citate, având aceleaşi atribuţii ca şi instanţa sesizată, în ceea ce priveşte procedura de urmat

Cu toate acestea, având în vedere existenţa a două proceduri cu străinătatea (procedura de comunicare în cadrul procedurii de obţinere de probe), apreciem că termenul acordat ar trebui să fie, în practică, de minim 1 lună şi maxim 3 luni, în marja celor deja prevăzute pentru:

- îndeplinirea cererilor de comunicare prevăzute în Regulamentul (CE) nr.1393/2007 al Parlamentului European şi a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă, respectiv să includă cel puţin perioada de 1 lună necesară îndeplinirii propriu-zise a cererii sau a comunicării prin poştă cu recomandată cu confirmare de primire

- obligaţiile instanţei solicitante de a se conforma solicitărilor instanţei solicitate referitoare la furnizarea informaţiilor suplimentare sau plata avansului/depozitului etc. menţionate în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1206/2001 din 28 mai 2001 privitor la cooperarea între instanţelor statelor în obţinerea probelor în cauzele civile sau comerciale

Motivele ar fi acelea legate de timpul alocat eventualelor traduceri ale corespondenţei cu instanţa solicitantă sau cu martorul, precum şi timpul alocat poştei cu străinătatea, volumului mare de dosare şi, nu în ultimul rând, programărilor pentru videoconferinţă.

9 Care sunt costurile aferente videoconferinței și cum ar trebui plătite acestea?

Costurile nu pot fi estimate, deoarece acestea variază în funcție de durată și țară. Acestea ar trebui plătite prin virament bancar, în contul curții de apel, ordonator secundar de credite, sau în contul tribunalului, ordonator terțiar de credite. Cheltuielile legate de stabilirea legăturii video, cele legate de punerea la dispoziţie a acestei legături în statul solicitant, remunerarea interpreţilor şi indemnizaţiile plătite martorilor şi experţilor, precum şi cheltuielile de deplasare în statul solicitat vor fi rambursate de instanța străină solicitantă instanței române solicitate.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Persoana care urmează a fi audiată ar trebui citată şi în conformitate cu dispoziţiile din Noul Cod de Procedură Civilă român. Acesteia ar trebui să i se aducă la cunoştinţă că audierea va avea loc voluntar în cuprinsul citaţiei emise de instanţa română solicitată, prin încheiere de încuviinţare a probei de către instanţa solicitantă sau în orice alt act.

În conformitate cu dispoziţiile art. 261 alin. 4 din Noul Cod de procedură Civilă, instanţa însărcinată prin comisie rogatorie va proceda la administrarea probelor în prezenţa părţilor sau, chiar în lipsă, dacă au fost legal citate, având aceleaşi atribuţii ca şi instanţa sesizată, în ceea ce priveşte procedura de urmat

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

În conformitate cu art. 318 din Noul Cod de Procedură Civilă, preşedintele, înainte de a lua declaraţia, va cere martorului să arate numele, prenumele, profesia, domiciliul şi vârsta; dacă este rudă sau afin cu una dintre părţi şi în ce grad; dacă se află în serviciul uneia dintre părţi. Preşedintele va pune apoi în vedere martorului îndatorirea de a jura şi semnificaţia jurământului.


12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolului 17?

În conformitate cu art. 319 și art. 320 din Noul Cod de Procedură Civilă român, înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: "Jur că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

În timpul depunerii jurământului, martorul ţine mâna pe cruce sau pe Biblie. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a martorului. Martorului de altă religie decât cea creştină nu îi sunt aplicabile prevederile sus-menționate.

Martorul fără confesiune va depune următorul jurământ: "Jur pe onoare şi conştiinţă că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.".

Martorii care din motive de conştiinţă sau confesiune nu depun jurământul vor rosti în faţa instanţei următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul şi că nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.".

Persoanele mute şi surdo-mute ştiutoare de carte vor depune jurământul transcriind formula acestuia şi semnând-o; persoanele hipoacuzice vor rosti jurământul, iar cele care nu ştiu să scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret.

După depunerea jurământului, preşedintele va pune în vedere martorului că, dacă nu va spune adevărul, săvârşeşte infracţiunea de mărturie mincinoasă.

Despre toate acestea se face menţiune în declaraţia scrisă.

Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani şi cei care sunt lipsiţi de discernământ în momentul audierii, fără a fi puşi sub interdicţie, pot fi ascultaţi, fără jurământ, însă instanţa le va atrage atenţia să spună adevărul şi va ţine seama, la aprecierea depoziţiei lor, de situaţia lor specială.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru asigurarea unei persoane de contact la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru asigurarea unei persoane în ziua audierii care să utilizeze echipamentele de videoconferință și să remedieze orice probleme tehnice?

Persoanele de contact pot fi specialiștii IT din cadrul curților de apel, grefierul sau judecătorul. Din cele 244 de instanțe aproximativ 144 sunt dotate cu echipamente de videoconferință. Fiecare din cele 144 de instanțe sunt dotate cu 2 cu echipamente de videoconferință.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 01/06/2016