De exemplu, în urma unui accident rutier între două persoane care locuiesc în Germania şi, respectiv, Franţa, este posibil ca acestea să intenteze o acţiune în despăgubiri una împotriva celeilalte în statul membru în care locuiesc.
Dreptul Uniunii Europene (UE) stabileşte instanţa şi statul membru competent pentru judecarea cauzei, pentru a evita hotărârile contradictorii. Regula generală este că o persoană trebuie urmărită în justiţie în statul în care îşi are domiciliul. În plus, în cazuri specifice, pot fi invocate în mod alternativ alte reguli în materie de competență, de exemplu, persoana care nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul contractului poate fi acționată în justiție la locul de executare a obligației în cauză (de pildă la locul în care mărfurile achiziționate ar fi trebuit să fie livrate). Există norme speciale pentru protejarea anumitor grupuri, cum ar fi consumatorii, lucrătorii şi persoanele asigurate.
În dreptul familiei, există norme ale UE care stabilesc unde este judecat un litigiu privind divorţul, responsabilitatea părinţilor sau obligaţia de întreţinere.
Pentru informații detaliate de la nivel național, selectați drapelul țării care vă interesează.
După ce aţi stabilit, pe baza normelor privind jurisdicţia, statul membru în care trebuie să intentaţi acţiunea,trebuie să identificaţi în mod concret instanţa competentă.
Atlasul Judiciar European în materie civilă conţine numele şi adresele tuturor instanţelor din statele membre care sunt competente în materie civilă şi comercială (instanţe de prim grad de jurisdicție, instanțe de apel etc.), precum şi competența teritorială a acestora.