Articolul 29 alineatul (1) litera (a) - Instanţe judecătoreşti competente
Instanțele competente sunt instanțele districtuale (sądy rejonowe) și cele regionale (sądy okręgowe), a căror competență teritorială și materială este stabilită în Codul de procedură civilă (Kodeks postępowania cywilnego) din 17 noiembrie 1964 (Monitorul Oficial 2023, nr. 1550, astfel cum a fost modificat). Competența materială este reglementată de articolele 16 și 17 și de articolul 4611. § 1 coroborate cu articolul 50516 § 1 din Codul de procedură civilă, iar competența teritorială este reglementată de articolele 27-46 și articolul 461 alineatul (1) coroborate cu articolul 50516 § 1 din cod.
Cererile privind refuzarea executării în sensul articolului 22 (Refuzarea executării) din regulament se depun, în conformitate cu articolul 115323 § 1 din Codul de procedură civilă, la instanța regională competentă în raza teritorială a căreia se află domiciliul sau sediul debitorului, sau, dacă nu există o astfel de instanță, la instanța regională în a cărei rază teritorială urmează să aibă loc sau se desfășoară procedura de executare. În conformitate cu articolul 115323 § 3, pârâtul poate să își prezinte poziția cu privire la cauză într-un termen stabilit de către instanță.
În ceea ce privește articolul 23 (Suspendarea sau limitarea executării), la cererea debitorului, instanța districtuală competentă poate să suspende procedurile de executare desfășurate în temeiul unui somații europene de plată, în conformitate cu articolul 115320 § 1 din Codul de procedură civilă. La cererea debitorului, de asemenea, instanța menționată anterior poate limita executarea prin instituirea de măsuri de protecție sau poate să impună prezentarea de către creditor a unei garanții adecvate drept condiție pentru executare.
Articolul 29 alineatul (1) litera (b) - Procedura de revizuire
În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din regulament, protejarea debitorului se poate prezenta sub forma repunerii în termenul de depunere a unei declarații de opoziție față de o somație europeană de plată. Aceste dispoziții sunt prevăzute în partea I titlul VI capitolul 5 (Nerespectarea termenelor și repunerea în termen) (articolele 167-172) din Codul de procedură civilă. În temeiul acestor dispoziții, cererea de repunere în termen trebuie să fie depusă în termen de maxim o săptămână de la data la care motivul nerespectării termenului încetează să existe, sub forma unei adrese către instanța care urmează să judece acțiunea. Adresa trebuie să dovedească circumstanțele care stau la originea cererii. Odată cu depunerea cererii de repunere în termen, partea ar trebui să efectueze, de asemenea, acțiunea procedurală constând în depunerea unei cereri de reexaminare a somației europene de plată. În cazul în care a trecut mai mult de un an de la expirarea termenului, repunerea în termen se poate face numai în situații speciale. De regulă, depunerea unei cereri de repunere în termen nu conduce la suspendarea procedurii sau a executării unei hotărâri judecătorești.
În ceea ce privește articolul 20 alineatul (2), în cazul în care se constată că somația de plată a fost emisă din greșeală având în vedere cerințele regulamentului sau din cauza altor circumstanțe excepționale, se aplică normele prevăzute la articolul 50520 din Codul de procedură civilă. Cererile trebuie să respecte cerințele actelor procedurale scrise și să indice motivul pentru anularea somației europene de plată. Instanța competentă pentru soluționarea acestui tip de cereri este instanța care a emis somația. Înainte de a anula o somație europeană de plată, instanța trebuie să audieze solicitantul sau să îi ceară acestuia să formuleze o declarație scrisă.
Articolul 29 alineatul (1) litera (c) - Mijloace de comunicare
Cererile privind o somație europeană de plată și alte solicitări prezentate în cadrul procedurilor de acest tip pot fi formulate doar în scris. Documentele pot fi transmise instanței competente fie personal, fie prin poștă.
Articolul 29 alineatul (1) litera (d) - Limbi acceptate
În conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (b), limba acceptată este limba polonă.