I. Liste și registre de experți
În Țările de Jos există două registre: unul în principal pentru dreptul civil și dreptul administrativ (Landelijk Register van Gerechtelijke Deskundigen – LRGD) și unul în principal pentru dreptul penal (Nederlands Register Gerechtelijk Deskundigen – NRGD). Există, de asemenea, Stichting Advisering Bestuursrechtspraak voor Milieu en Ruimtelijke Ordening [StAB (Centrul consultativ pentru competența administrativă în materie de mediu și amenajarea teritoriului) – un organism independent care desfășoară activități exclusiv pentru sistemul judiciar] și Nederlandse Vereniging voor Medisch Specialistische Rapportage (NVMSR – Asociația neerlandeză pentru rapoartele specialiștilor medicali). În plus, în materie penală există Landelijke Deskundigheidsmakelaar (LDM – Agenția Națională de Expertiză), care ține un registru al experților externi din diferite domenii care pot fi solicitați pentru a oferi asistență în cadrul anchetelor (poliției). În final, există Register Deskundigen Onteigening en Bestuursrechtelijke Schadevergoeding (DOBS – Registrul experților în materie de expropriere și despăgubiri în temeiul dreptului administrativ).
Experții sunt înscriși în registre în funcție de specializare. Registrele cu experți sunt păstrate în moduri diferite: LRGD, DOBS și NVMSR sunt entități private, în timp ce NRGD și StAB sunt administrate și finanțate de Ministerul Justiției și Securității. Instanțele nu sunt responsabile pentru administrarea registrelor și nici pentru calificările experților înscriși în respectivele registre. În Țările de Jos, există o separare strictă între organismele care țin registrele și instanțele judecătorești. În ceea ce privește calificările experților, instanțele se bazează pe garanțiile oferite de aceste organisme. Cu toate acestea, judecătorii sunt implicați în procedurile de admitere și/sau acreditare ale LRGD și NRGD.
Linkuri:
- Landelijk Register van Gerechtelijke Deskundigen
- Nederlands Register Gerechtelijk Deskundigen
- Stichting Advisering Bestuursrechtspraak voor Milieu en Ruimtelijke Ordening
- Nederlandse Vereniging voor Medisch Specialistische Rapportage
- Stichting Register Deskundigen Onteigening en Bestuursrechtelijke Schadevergoeding
- Landelijke Deskundigheidsmakelaar
Registrele NRGD/LRGD, NVMSR și DOBS și site-ul StAB sunt accesibile publicului. Există instrumente de căutare disponibile, deși experții înscriși în registrul StAB nu pot fi consultați de către părțile la o cauză deoarece acești experți sunt numiți exclusiv pentru a oferi consultanță instanțelor, iar posibilitatea unei astfel de consultări ar genera îndoieli cu privire la independența experților respectivi. Cu toate acestea, părțile pot solicita instanței să consulte StAB. Funcția Găsiți un expert poate fi utilizată numai pentru a căuta experți în registrul LRGD. Este posibilă căutarea în funcție de specializare. Experții care își desfășoară activitatea în cadrul StAB sunt înregistrați și în LRGD. În final, registrul NRGD poate fi consultat la următoarea adresă: Căutați registru.
Membrii NVMSR parcurg un proces de formare și examinare înainte de a obține calificarea de experți judiciari și de a fi înscriși în registru.
Pentru a se înregistra în NRGD, experții trebuie să parcurgă o procedură de acreditare care ține seama atât de domeniul de expertiză în care trebuie să își demonstreze competențele, cât și de rolul lor de experți judiciari în cadrul instanței și de aptitudinile necesare pentru a fi un expert bun în cadrul procedurilor judiciare. LRGD se bazează pe certificarea standardelor profesionale stabilite de organizațiile profesionale și de asociațiile (profesionale) din cadrul profesiei respective, precum și pe un parcurs de formare cu privire la rolul unui expert și pe un sistem de formare continuă.
StAB aplică o politică de recrutare foarte strictă, desfășoară activități de formare la nivel intern și utilizează un sistem de învățare continuă. Rapoartele întocmite de experții StAB fac obiectul unei evaluări inter pares obligatorii, iar un comitet extern de evaluare examinează periodic rapoartele emise.
Experții nu trebuie să depună un jurământ. Experții pot fi radiați din registre în urma unor plângeri oficiale privind nerespectarea normelor de conduită aplicabile diferitelor instanțe, care sunt în mare măsură similare.
Registrele sunt actualizate de către organele administrative responsabile cu ținerea lor.
II. Calificările experților
Înscrierea în calitate de expert în registrul LRGD este condiționată de apartenența la un organism profesional, care stabilește standarde profesionale și cerințe educaționale. Experții care solicită înscrierea NRGD trebuie, de asemenea, să îndeplinească cerințe educaționale stricte. Experții înscriși în acest registru sunt adesea membri ai unei organizații profesionale, dar există domenii de nișă pentru care nu există organizații profesionale – prin urmare, apartenența la o organizație profesională nu este obligatorie. Pentru înscrierea în registrele StAB, LRGD și NRGD, este necesară o formare profesională continuă. De exemplu, StAB alocă 15 % din timp în acest scop. Experții înscriși în registrul LRGD trebuie să participe la activități de formare continuă timp de cel puțin șase ore pe an. Organizațiile profesionale acreditează adesea institute de învățământ, care trebuie să dovedească faptul că activitățile de formare s-au desfășurat efectiv prin publicarea unor liste de înregistrări pe site-urile instituțiilor de formare. Aceste activități de formare au două scopuri: dobândirea unor competențe legate de activitățile instanței și consolidarea expertizei.
III. Remunerarea experților
În cadrul procedurilor penale și administrative, remunerațiile experților sunt plătite de stat. Există un sistem de onorarii fixe, iar experții trebuie să prezinte în prealabil o estimare a costurilor (Decretul din 2003 privind taxele în materie penală). Aceste aspecte sunt reglementate în mod diferit pentru StAB: remunerațiile experților din cadrul StAB sunt plătite de către Ministerul Justiției și Securității. În cauzele civile, părțile sunt cele care plătesc pentru expertiza utilizată.
IV. Răspunderea experților
Experții pot fi trași la răspundere în conformitate cu dispozițiile generale de drept al contractelor și cu cele de drept al răspunderii civile. Experții nu sunt obligați nici prin lege, nici de către judecătorul desemnat să încheie o asigurare de răspundere civilă. Cu toate acestea, ei pot fi asigurați de societatea pentru care lucrează. Experții independenți decid dacă încheie o asigurare din proprie inițiativă, deși mai multe organizații profesionale impun o asigurare de răspundere civilă.
V. Informații suplimentare cu privire la procedurile care implică experți
Principalele dispoziții juridice aplicabile experților judiciari în Țările de Jos sunt articolul 194 din Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering (Codul de procedură civilă) și articolul 8:47 din Algemene wet bestuursrecht (Legea generală privind dreptul administrativ) (Awb), precum și Wet deskundige in strafzaken (Legea privind experții în cauze penale) (articolul 51i din Codul de procedură civilă).
Aceste legi formează un cadru: orientări detaliate sunt disponibile Leidraad deskundigen in civiele zaken (Orientări pentru experții în cauze civile) și Leidraad medisch deskundigen in bestuursrechtelijke zaken (Orientări pentru experții medicali în cauzele administrative).
Există un Cod de conduită NRGD – cu un temei juridic – pentru experții judiciari în materie penală, un cod de conduită stabilit pentru experții juridici în materie civilă și administrativă de către Consiliul Judiciar, precum și un cod de conduită elaborat de către Tribunalul Central de Apel pentru experții judiciari. StAB are propriul cod de conduită, iar Divizia de drept administrativ a Consiliului de Stat are un cod de conduită pentru experți. Pentru majoritatea formelor de expertiză, există cerințe suplimentare cu privire la calitatea expertizei sau la calificările experților.
Calitatea de „deskundige” (expert) nu este protejată.
1 Numirea experților
Experții pot fi numiți de instanța judecătorească și de părțile implicate. Numirea experților în procedurile administrative este similară cu cea din procedurile civile, diferența constând în faptul că, în dreptul administrativ, costurile sunt suportate de stat, în timp ce în procedurile civile acestea sunt suportate de părți. În toate cazurile, expertul numit de instanța judecătorească are obligația de a răspunde la întrebările adresate de instanța judecătorească (eventual după consultarea părților). În procedurile derulate în fața unei instanțe judecătorești de drept penal, procurorul sau judecătorul pot numi un expert pe parcursul etapei de cercetare. În acest scop există un registru reglementat de lege, întrucât experții înscriși în acesta trebuie să îndeplinească cerințe mai stricte decât în procedurile civile și administrative. Toți experții numiți de instanțele judecătorești au obligația legală de a raporta orice conflict de interese.
1.a Numirea de către o instanță judecătorească
O instanță judecătorească de drept civil are competența discreționară de a numi un expert fie din oficiu, fie pe baza unei solicitări explicite a unei părți litigante, dacă faptele relevante nu pot fi stabilite în alt mod. Într-un astfel de caz, audierea se amână până la o dată ulterioară prezentării raportului de expertiză. Instanța judecătorească are, în principiu, libertatea de a alege să numească orice persoană pe care o consideră potrivită să acționeze în calitate de expert. Cu toate acestea, aproape toate instanțele judecătorești numesc un expert dintre cei înscriși în registrul relevant. Expertul trebuie să informeze instanța judecătorească cu privire la orice conflict de interese. Experții numiți de instanța judecătorească au acces la documentele referitoare la cauză. În materie civilă, experților externi consultați de expertul desemnat în timpul misiunii li se aplică norme mai stricte. De exemplu, părțile trebuie să cunoască dinainte persoanele care sunt consultate și întrebările care le sunt adresate.
1.b Numirea de către părți
Atunci când părțile numesc un expert, ele fac această numire, de obicei, la începutul procedurilor judiciare, pentru a-și întemeia argumentația pe expertiza acestuia. Instanța poate utiliza rapoartele de expertiză pentru a se pronunța asupra unei cauze. În orice moment pe parcursul procedurii, judecătorul poate numi un expert la solicitarea părților. Toate aceste persoane trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu normele și codurile de conduită aplicabile experților numiți de instanță.
Ambele părți pot solicita numirea unui anumit expert. În astfel de cazuri nu se aplică norme speciale. Judecătorul poate dispune ca ambele părți să numească un singur expert, dar această practică nu este una obișnuită.
2 Procedură
2.a Procedura civilă
Instanța judecătorească monitorizează evoluția activității de investigare a expertului numai în ceea ce privește gestionarea timpului. Nu există un control al calității cu privire la performanța expertului, iar expertul nu este menționat în hotărârile judecătorești. Cu toate acestea, StAB primește periodic feedback din partea instanțelor judecătorești cu privire la performanțele expertului, chiar dacă StAB este rareori implicat în procedurile civile.
Părțile pot contesta raportul prin intermediul unor declarații sau prin prezentarea unui raport de contraexpertiză. Raportul de expertiză nu are caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești, însă acestea acceptă, de obicei, punctele de vedere ale expertului pe care l-au numit. Experții numiți de părți tind să aibă o influența mai mică decât experții numiți de instanță. Nu există proceduri prin care experții să se întâlnească sau să fie audiați încrucișat înaintea procesului cu scopul de a identifica problemele și de a oferi instanței judecătorești o mai bună înțelegere a eventualelor diferențe.
Experții pot intra în contact cu părțile în timpul procedurii, dar numai dacă acest lucru este necesar pentru stabilirea faptelor și numai în prezența tuturor părților. Cu excepția cazului în care nu este împiedicat să facă acest lucru de standarde profesionale (de exemplu, în cazurile medicale), expertul trebuie să organizeze reuniuni în prezența tuturor părților pentru a colecta observațiile acestora.
1. Rapoartele experților
Țările de Jos au un model pentru întocmirea rapoartelor experților. Experții trebuie să prezinte un raport preliminar, iar părțile au dreptul să prezinte observații cu privire la acesta. Expertul trebuie să abordeze argumentele părților atât în raportul preliminar, cât și în raportul final. Raportul nu face obiectul niciunei alte cerințe specifice. Dacă instanța judecătorească dispune acest lucru, expertul trebuie să furnizeze un raport suplimentar, de exemplu, dacă există întrebări suplimentare. Raportul este prezentat, de obicei, în scris, dar poate fi prezentat și verbal în cadrul unei audieri în instanță.
2. Audierea în cadrul instanței judecătorești
Expertul este obligat să participe la audiere numai în cazuri excepționale. Participarea acestuia poate fi solicitată de către părți sau poate fi dispusă de instanță. Audierea încrucișată nu este uzuală.
2.b Aspecte diverse
Nu există diferențe semnificative între procedurile civile și alte proceduri.
Informațiile prezentate aici au fost obținute în contextul proiectului „Găsiți un expert” de la punctele de contact naționale selectate de Institutul European de Expertiză și Experți - EEEEI.