1 În ce împrejurări poate un părinte să deplaseze în mod licit copilul în alt stat membru, fără consimţământul celuilalt părinte?
În cazul în care un copil are doi tutori, este necesară, în esență, o decizie comună cu privire la chestiuni legate de afacerile personale ale copilului, incluzând atât călătorii scurte în străinătate, cât și orice deplasare permanentă. Cu toate acestea, în cazul în care copilul locuiește numai cu unul dintre cei doi tutori, se va considera că părintele cu care locuiește copilul are dreptul de a decide unde va locui copilul în timpul său liber, inclusiv vizite de scurtă durată în străinătate, atât timp cât acest lucru nu încalcă niciun drept pe care copilul l-ar putea avea de a fi nevoit să contacteze celălalt tutore.
Un părinte care este singurul tutore are dreptul de a lua copilul în străinătate sau de a se deplasa permanent în străinătate împreună cu copilul fără acordul celuilalt părinte. Cu toate acestea, în cazul în care copilul are dreptul de a contacta celălalt părinte, acest lucru ar trebui avut în vedere de părintele care este tutorele copilului. Celălalt părinte, cu care copilul are drept de contact, poate solicita executarea hotărârii de contact în noua țară de reședință a copilului, în cazul în care acest lucru este posibil în conformitate cu normele noii țări de reședință. O astfel de cerere poate fi depusă în temeiul Convenției de la Haga din 1996 sau al Regulamentului Bruxelles II, în cazul în care țara în care copilul își are reședința este parte la convenția sau regulamentul respectiv. Celălalt părinte poate solicita, de asemenea, dreptul de vizită în temeiul Convenției de la Haga din 1980, în cazul în care convenția respectivă se aplică țării în care copilul își are reședința. În cazul în care un tutore unic nu respectă o hotărâre privind dreptul de vizită și, prin urmare, nu satisface nevoia copilului de a avea contacte bune și strânse cu ambii părinți, acest lucru are, de obicei, o influență asupra modului în care o instanță suedeză ar evalua chestiunea încredințării în orice litigiu ulterior. Astfel, părinții au responsabilitatea comună de a se asigura că accesul funcționează bine.
2 În ce condiţii este necesar consimţământul celuilalt părinte pentru a deplasa copilul în alt stat membru?
După cum se poate observa din răspunsul la întrebarea 1, părinții care sunt ambii tutori pot lua decizii comune cu privire la chestiuni legate de copil, inclusiv orice ședere în străinătate. Rezultă de asemenea din răspunsul la întrebarea 1 că, chiar dacă numai unul dintre părinți este tutore, există anumite situații în care tutorele respectiv ar trebui să adapteze la copil orice ședere scurtă sau permanentă în străinătate, astfel cum s-a decis în ceea ce privește dreptul copilului de a avea contact cu celălalt părinte. Deplasarea unui copil în mod ilegal poate constitui o infracțiune în temeiul legislației suedeze.
3 Dacă celălalt părinte nu este de acord cu deplasarea copilului în alt stat, cu toate că acest lucru este necesar, cum poate fi copilul deplasat în mod legal în alt stat membru?
În cazul în care un tutore exercită în comun custodia asupra copilului împreună cu celălalt părinte, acest tutore are posibilitatea de a lua singur o decizie în anumite situații cu privire la încredințarea copilului. Acesta poate recurge la această posibilitate cu condiția ca celălalt tutore, din motive de sănătate, absență sau din alt motiv, să fie în imposibilitatea de a lua parte la o decizie care nu poate fi amânată fără dificultate. Deciziile de importanță crucială pentru viitorul copilului nu pot fi luate în acest fel, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar în interesul superior al copilului. De asemenea, comisia pentru afaceri sociale a autorității locale are posibilitatea de a decide cu privire la tratamentul psihiatric sau psihologic, chiar dacă numai un singur tutore își dă acordul, dacă acest lucru este necesar în interesul superior al copilului.
4 Se aplică aceleaşi norme pentru deplasarea temporară (de exemplu, asistenţă medicală, vacanţă etc.) şi pentru cea definitivă? Dacă există, vă rugăm să furnizaţi formularele de consimţământ relevante
Aceleași norme se aplică părintelui care este tutore unic. În cazul în care copilul locuiește doar cu unul dintre cei doi tutori, cel cu care locuiește copilul va fi considerat ca având dreptul de a decide unde își petrece copilul timpul liber, inclusiv călătorii scurte în străinătate (a se vedea răspunsul la întrebarea 1). Un tutore care exercită autoritatea părintească asupra copilului împreună cu celălalt părinte poate, de asemenea, în urma unei decizii a comisiei pentru afaceri sociale a autorității locale, să ia copilul în străinătate pentru tratament psihiatric sau psihologic fără consimțământul celuilalt părinte (a se vedea răspunsul la întrebarea 3).