1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?
Codul de procedura civilă (Zakon o parničnom postupku) [Narodne Novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația) nr. 53/91, 91/92, 58/93, 112/99, 88/01, 117/03, 88/05, 02/07, 84/08, 123/08, 57/11, 148/11, 25/13, 89/14, 70/19, 80/22 și 155/23; denumit în continuare: „CPC”] stabilește metoda prin care se execută actele de cercetare la distanță în cauzele civile. În temeiul articolului 115 alineatul (3) din CPC, instanța poate dispune ca anumite acte de cercetare să fie executate la distanță prin utilizarea unor dispozitive audiovizuale adecvate și a unei platforme tehnologice de comunicare la distanță. Articolul 115 alineatul (5) din CPC precizează că instanța va decide cu privire la executarea actelor de cercetare la distanță a unui anumit element de probă după ce a obținut observații cu privire la acest aspect din partea părților și a altor participanți care urmează să participe la o audiere care va avea loc la distanță.
Normele privind audierile la distanță (Pravilnik o održavanju ročišta na daljinu) (NN Nr. 154/22; denumite în continuare: normele) stabilesc modalitățile pentru audierile la distanță și pentru executarea actelor de cercetare a unui anumit element de probă utilizând dispozitive audiovizuale și platforme tehnologice adecvate pentru comunicarea la distanță. Cu toate acestea, actele de cercetare pot fi executate prin videoconferință cu participarea instanței numai după ce ministrul responsabil cu afacerile judiciare adoptă o decizie, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din Legea de modificare a Codului de procedură civilă (Zakon o izmjenama i dopunama Zakona o parničnom postupku) (NN nr. 80/22) prin care se stabilește că cerințele tehnice pentru înregistrarea vocală a unei audieri au fost îndeplinite de instanțele individuale în cauză.
2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?
În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din norme, termenul „audiere la distanță” (ročište na daljinu) înseamnă o audiere organizată cu participanții la procedură prin utilizarea unui dispozitiv audiovizual și a unei platforme tehnologice pentru comunicarea la distanță. În conformitate cu articolul 5 alineatul (6), termenul „participanți la procedură” (sudionici postupka) înseamnă instanța, părțile, intervenienții, avocații, reprezentanții legali, martorii, experții și alte persoane implicate în procedură.
3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi obținute prin videoconferință?
În conformitate cu articolul 12 din norme, instanța poate, pe lângă audierea martorilor și a experților, să execute un act de cercetare a unu alt element de probă în cadrul unei audieri la distanță, dacă natura probei permite acest lucru, caz în care părților li se va oferi posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte sau în timpul audierii.
4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?
Articolul 7 alineatul (1) din norme prevede că participanții la procedură trebuie să comunice cu instanța dintr-o sală echipată cu o platformă tehnologică de comunicare la distanță de la care pot comunica fără probleme cu ceilalți participanți la procedură. Articolul 7 alineatul (2) prevede că un participant la procedură care, după ce a fost citat să se prezinte la audiere, nu poate participa la audierea la distanță, poate participa la audiere în clădirea în care instanța își desfășoară activitatea, caz în care trebuie să informeze instanța înainte ca audierea să aibă loc.
5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?
În temeiul articolului 17 alineatul (3) din Legea de modificare a Codului de procedură civilă (NN nr. 80/22), ministrul responsabil cu afacerile judiciare va adopta o decizie prin care va stabili dacă cerințele tehnice pentru înregistrarea vocală a unei audieri au fost îndeplinite de instanțele individuale în cauză.
6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?
Părțile și alți participanți la procedură au dreptul de a utiliza propria lor limbă atunci când participă la audieri și inițiază alte acțiuni procedurale orale în fața instanței. Dacă procedura nu se desfășoară în limba părții sau a altor persoane care intervin în cadrul procedurii, acestora li se va asigura interpretarea în limba lor a afirmațiilor făcute și a documentelor prezentate cu titlul de probe în cadrul audierilor.
7 Dacă este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora și unde ar trebui să se afle aceștia (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?
Părțile și alți participanți la procedură vor fi informați cu privire la dreptul lor de a urmări procedura orală în fața instanței în propria lor limbă, cu ajutorul unui interpret. Aceștia pot renunța la dreptul lor la interpretare declarând că stăpânesc limba în care se desfășoară procedurile. Se va consemna în procesul-verbal faptul că aceștia au fost informați cu privire la dreptul lor și la declarațiile furnizate de părți și de alți participanți. Interpretarea este asigurată de interpreți. Costurile de interpretare sunt suportate de partea sau participantul în cauză.
8 Ce procedură se aplică pentru organizarea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 12-14 din Regulamentul privind obținerea de probe și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe? Pentru ambele opțiuni, ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util?
În temeiul articolului 114 alineatul (2) din CPC, instanța va cita la audiere în timp util atât părțile, cât și orice altă persoană a cărei prezență este considerată necesară. Citația va fi comunicată părții împreună cu cererea care a condus la audiere, iar aceasta va indica locul, sala și ora audierii. În cazul în care citația nu este comunicată împreună cu cererea, citația va preciza părțile, obiectul litigiului și acțiunea care trebuie întreprinsă în timpul audierii [articolul 114 alineatul (2) din CPC].
În cazul unei audieri la distanță, instanța va preciza, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din norme, în citația la o audiere la distanță:
- ce platformă tehnologică pentru comunicarea la distanță va fi utilizată;
- linkul pentru a accesa platforma tehnologică pentru comunicarea la distanță sau informații privind momentul și modul în care va fi trimis linkul;
- dacă este necesar, orice avertisment legat de platforma tehnologică pentru comunicarea la distanță cu privire la care participanții la proceduri ar trebui să fie informați în mod specific;
- o notificare adresată părților cu privire la faptul că observațiile sau documentele pot fi depuse la audiere în format pdf;
- numărul de telefon sau adresa de e-mail pe care participanții la procedură le pot utiliza pentru a raporta instanței că întâmpină dificultăți tehnice care îi împiedică să participe la audierea la distanță.
9 Care sunt costurile utilizării de videoconferințe și cum ar trebui plătite acestea?
Atunci când decide cu privire la cheltuielile de judecată, instanța va obliga partea să ramburseze numai cheltuielile care au fost necesare pentru desfășurarea procedurii. Cheltuielile necesare și cuantumul acestora sunt stabilite de instanță, examinând cu atenție toate împrejurările, ținând seama în special de normele care reglementează procedura preliminară ședinței de judecată principale, care cuprinde observații scrise, o ședință preliminară și o ședință principală.
Atunci când o parte solicită executarea unui act de cercetare, partea solicitantă este obligată să depună în avans, la ordinul instanței, suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor legate de executarea respectivului act de cercetare. Dacă executarea unui act de cercetare este solicitată de cele două părți sau ordonată din oficiu de către instanță, instanța va solicita ambelor părți să depună jumătate din suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor. În cazul în care instanța a dispus ca actul de cercetare să fie executat din oficiu, aceasta poate dispune depunerea sumei doar de către una din părți.
Partea care cade în pretenții în totalitate trebuie să acopere cheltuielile suportate de partea adversă și de intervenientul acesteia în cadrul procedurii. Intervenientul părții căzute în pretenții trebuie să suporte costurile ocazionate de acțiunile sale.
În cazul în care părțile au câștig parțial de cauză, instanța stabilește mai întâi procentul de succes al fiecăreia dintre ele, apoi scade procentul de succes al părții care a obținut un câștig de cauză mai mic din procentul de succes al părții care a obținut un câștig de cauză mai mare, după care stabilește cuantumul costurilor specifice și totale ale părții care a obținut un câștig de cauză mai mare, necesare pentru buna desfășurare a procedurii, și rambursează părții respective partea din aceste costuri totale care corespunde procentului rămas după luarea în considerare a procentelor de succes ale părților în cauză. Proporția succesului în cauză este evaluată pe baza pretențiilor admise, ținând seama, de asemenea, de succesul în furnizarea de probe în sprijinul cererilor.
10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?
Martorii primesc o citație scrisă în care se precizează numele persoanei citate, ora și locul de desfășurare, cauza pentru care sunt citați, precum și mențiunea că sunt citați în calitate de martori. În cadrul citației, martorii sunt informați cu privire la consecințele unei absențe nejustificate și cu privire la dreptul lor la rambursarea cheltuielilor efectuate. Judecătorul informează martorii că pot refuza să depună mărturie cu privire la aspectele care le-au fost împărtășite de către partea respectivă în calitatea lor de reprezentant al părții sau care le-au fost mărturisite de către parte sau de către o altă persoană în cadrul confesiunii, precum și cu privire la faptele de care martorul a luat cunoștință în calitate de avocat, medic sau în exercitarea oricărei alte vocații sau activități, în cazul în care există o obligație de a păstra confidențialitatea a ceea ce s-a divulgat în cadrul îndeplinirii vocației sau a activității respective. Mai mult, un martor poate refuza să răspundă la întrebări individuale din motive întemeiate, în special în cazul în care, prin răspunsul la o astfel de întrebare, s-ar expune pe sine sau ar expune o rudă în linie dreaptă de orice grad sau o rudă colaterală până la gradul al treilea, inclusiv soțul/soția sau rude prin alianță până la gradul al doilea – inclusiv în cazul în care căsătoria a încetat – și tutorele sau reprezentantul acestuia, părintele sau copilul adoptat, la o dezonoare gravă, daune materiale grave sau urmărire penală. Judecătorul unic sau președintele completului informează martorul cu privire la faptul că poate refuza să răspundă la întrebările adresate.
11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?
Instanța va solicita martorului a cărui audiere a fost propusă în cadrul procedurii probatorii să furnizeze instanței, înainte de audierea la distanță, o copie sau o scanare a cărții sale de identitate sau a unui alt document care atestă identitatea persoanei care urmează să fie audiată sau va stabili identitatea martorului prin alte mijloace, dacă este posibil [articolul 8 alineatul (1) din norme]. În cadrul audierii la distanță, instanța va solicita celorlalți participanți la procedură să furnizeze informațiile necesare pentru identificarea lor și, dacă este necesar, va stabili identitatea acestora în conformitate cu alineatul relevant din acest articolul [articolul 8 alineatul (2) din norme]. Instanța va stabili prin ce mijloace de comunicare trebuie furnizate instanței informațiile menționate la acest articol [articolul 8 alineatul (3) din norme].
12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolelor 19-21 din Regulamentul privind obținerea de probe?
Instanța poate decide ca un martor să depună un jurământ pentru declarațiile furnizate sau ca jurământul să fie depus înainte ca martorul să fie audiat. Jurământul se depune oral și are următorul conținut: „Jur pe onoare că am răspuns sincer la toate întrebările adresate de instanță și că nu am ascuns nicio informație deținută de mine despre obiectul cauzei”. Martorii cu deficiențe de vorbire care pot citi și scrie depun jurământul prin semnarea textului jurământului, în timp ce martorii cu deficiențe de auz depun jurământul citind textul acestuia. În cazul în care martorii cu deficiențe de auz sau de vorbire nu pot citi sau scrie, aceștia depun jurământul cu ajutorul unui interpret. În cazul în care un martor este audiat din nou, acesta nu va depune din nou jurământul, ci i se va aminti jurământul deja depus. Martorii care, la momentul audierii, nu au împlinit vârsta majoratului sau nu sunt în măsură să înțeleagă sensul acesteia nu trebuie să depună jurământ.
13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru a se asigura că o persoană de contact este prezentă la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru a se asigura că o persoană este disponibilă în ziua audierii pentru punerea în funcțiune a echipamentelor de videoconferință și remedierea oricărei probleme tehnice?
Înainte de a programa o audiere la distanță, instanța va examina dacă sunt îndeplinite cerințele tehnice și de altă natură pentru audiere [articolul 11 alineatul (1) din norme]. În cazul în care, după programarea audierii la distanță, dar înainte ca aceasta să aibă loc, se stabilește că audierea nu poate avea loc la ora prevăzută, instanța va amâna audierea și va programa o nouă audiere fie la distanță, fie în clădirea în care instanța își desfășoară activitatea, în funcție de motivele pentru care audierea anterioară nu a avut loc [articolul 11 alineatul (2) din norme]. În acest caz, audierea poate avea loc la ora prevăzută în clădirea în care instanța își desfășoară activitatea, în loc de la distanță, dacă circumstanțele cauzei permit acest lucru [articolul 11 alineatul (3) din norme]. În cazul în care apar dificultăți tehnice în timpul audierii la distanță, instanța va încerca să le soluționeze și să continue audierea. În cazul în care nu este posibilă continuarea audierii cu toți participanții la procedură, ci doar cu o parte dintre aceștia, și dacă acest lucru nu împiedică dezbaterea pentru una din părți, instanța va continua audierea. În caz contrar, instanța va acționa în conformitate cu alineatul (2) al acestui articol [articolul 11 alineatul (4) din norme].
14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?
Instanței solicitante nu i se cer informații suplimentare.