1 Care sunt diferitele tipuri de măsuri?
Măsurile asigurătorii sunt sechestrul asigurător și judiciar, precum și poprirea asigurătorie. Măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale de indisponibilizare și conservare dispuse de instanță asupra patrimoniului debitorului în scopul împiedicării părții adverse ca să distrugă/înstrăineze bunurile sau să își diminueze activul patrimonial.
Sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul va obține un titlu executoriu. Codul de procedură civilă conține o serie de dispoziții speciale referitoare la procedura înființării sechestrului asigurător al navelor civile.
Sechestrul judiciar constă în indisponibilizarea bunurilor prin încredințarea pazei acestora unui administrator-sechestru.
Sechestrul judiciar poate fi înființat ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, instanța de judecată putând să încuviințeze punerea sub sechestru judiciar a bunului.
2 Care sunt condițiile în care se pot dispune asemenea măsuri?
2.1 Procedura
Măsura sechestrului asigurator se încuviințează de instanță, iar executarea se aduce la îndeplinire de executor fără a fi necesară o autorizare sau altă formalitate în afară de înregistrare. În plus, sechestrul se aplică fără somație sau înștiințare prealabilă a debitorului.
Măsurile pot fi luate numai de instanța competentă să judece cauza în primă instanță (sechestrul judiciar, poprire asigurătorie) sau de cea care judecă în primă instanță ori de la locul unde se află bunul (sechestrul judiciar). Asistarea de către un avocat nu este obligatorie în aceste proceduri speciale. Aducerea la îndeplinire a hotărârilor privind sechestrul asigurător și poprirea asigurătorie se face prin executor judecătoresc. Administratorul-sechestru poate putea face toate actele de conservare și administrare, încasa orice venituri și sume datorate și plăti datorii cu caracter curent și cele constatate prin titlu executoriu. Costurile previzibile sunt doar cele privind taxele judiciare de timbru, care potrivit art. 11 alin. 1 lit. b) din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbre sunt de 100 lei pentru cereri legate de măsurile asigurătorii, respectiv 1000 lei, pentru cererile de sechestru privind nave și aeronave. Creditorul poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de instanță. Dacă creanța creditorului nu este constatată în scris, cuantumul cauțiunii este fixat de lege, la jumătate din valoarea reclamată.
2.2 Principalele condiții
În cazul sechestrului și popririi asigurătorii, existența unui proces pendinte este necesară. În cazul sechestrului judiciar, măsura se poate lua și dacă nu există un proces pendinte. Creditorul care nu are titlu executoriu poate solicita înființarea unui sechestru asigurător sau popririi asigurătorii dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată.
În cazuri urgente, cererea de înființare a sechestrului asigurător asupra unei nave se poate face chiar și înaintea introducerii acțiunii de fond.
Instanța de judecată poate să încuviințeze punerea sub sechestru judiciar sau poprirea asigurătorie dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv și există un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună.
Se va putea încuviința sechestrul judiciar, chiar fără să fie declanșat un proces pe fond asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa; asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras/distrus/alterat de posesor; asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanția creditorului, când acesta învederează insolvabilitatea debitorului său ori când are motive că debitorul se va sustrage de la urmărirea silită ori să se teamă de sustrageri sau deteriorări.
Instanța decide asupra cererii de sechestru asigurător/poprire asigurătorie de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie, fixând, după caz, cuantumul cauțiunii și termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta. Cererea de sechestru judiciar se judecă de urgență, cu citarea părților. În caz de admitere, instanța va putea să oblige pe reclamant la darea unei cauțiuni, iar, în cazul bunurilor imobile, se va proceda la înscrierea în cartea funciară.
3 Care este obiectul şi natura măsurilor de acest fel?
3.1 Ce tipuri de bunuri pot face obiectul unor asemenea măsuri?
Pot face obiectul popririi asigurătorii conturile bancare, bunuri incorporale, titluri de valoare etc.
Pot face obiectul sechestrului asigurător bunurile mobile corporale, mijloace de transport înregistrate, imobilele etc.
Pot face obiectul sechestrului judiciar imobilele, bunurile mobile etc.
Pot face obiectul popririi executorii sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale.
3.2 Care sunt efectele măsurilor de acest fel?
În cazul sechestrului și popririi asigurătorii, valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obținut titlul executoriu.
Măsura sechestrului asigurător asupra navelor se aduce la îndeplinire prin imobilizarea navei de către căpitănia portului unde aceasta se află. În acest caz, căpitănia portului nu va elibera documentele necesare navigației și nu va admite plecarea navei din port sau radă.
Sancțiunea amenzii există doar dacă reclamantul obține cu rea – credință o măsură asigurătorie păgubitoare pentru pârât. Pârâtul/debitorul poate fi sancționat penal pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești.
Dacă debitorul depune o garanție îndestulătoare, instanța va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător. Cererea de ridicare se soluționează în camera de consiliu, de urgență și cu citarea în termen scurt a părților, prin încheiere.
De asemenea, în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviințată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanța care a încuviințat-o. Asupra cererii instanța se pronunță prin încheiere definitivă, dată fără citarea părților.
3.3 Care este valabilitatea măsurilor de acest fel?
În cazul sechestrului și popririi asigurătorii, prin hotărârea instanței pot fi fixate termene care nu vizează durata măsurii dispuse de instanță (un exemplu în aceste sens este termenul până la care creditorul trebuie să depună cauțiunea, sub sancțiunea ridicării sechestrului).
Măsura este valabilă până la judecarea cererii de ridicare a sechestrului dacă cererea a fost respinsă, perimată sau anulată, sau în caz de admitere a cererii până la executarea hotărârii ori până la darea unor garanții îndestulătoare de către debitor.
Apelul se judecă întotdeauna cu citarea părților.
4 Există o cale de atac împotriva măsurii dispuse?
În cazul sechestrului și popririi asigurătorii, încheierea este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare sau comunicare, după cum judecata a avut loc cu sau fără citarea părților, la instanța ierarhic superioară. Dacă competența de primă instanță aparține curții de apel, calea de atac este recursul. Efectul acestor căi de atac este fie ridicarea, fie menținerea măsurii asigurătorii. Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului/popririi cel interesat va putea face contestație la executare.