1 Este necesar să mă adresez unei instanţe judecătoreşti sau există o altă alternativă?
Recurgerea la mecanisme de soluționare alternativă a litigiilor, cum ar fi concilierea, medierea sau arbitrajul în domeniul protecției consumatorilor, ar putea fi indicată în anumite cazuri. Cu toate acestea, recurgerea la arbitraj nu este permisă în cazul tuturor litigiilor. În domeniul dreptului familiei, de exemplu, o cerere de introducere a acțiunii al cărei obiect nu vizează drepturi de proprietate (nicht-vermögensrechtliche Ansprüche) nu poate fi soluționată pe calea arbitrajului. Pentru mai multe informații privind medierea, vă rugăm să consultați fișa informativă „Medierea”.
2 Există termene pentru introducerea unei acţiuni în justiţie?
Nu există un termen procedural general pentru introducerea unei acțiuni în justiție. Cu toate acestea, poate fi stabilit un termen în situații prevăzute de lege, de exemplu, pentru anumite măsuri provizorii. Fără a aduce atingere celor expuse anterior, există termene care stabilesc data până la care poate fi exercitat dreptul la acțiune. În cazul în care a intervenit prescripția dreptului la acțiune, iar partea chemată în judecată invocă prescripția, cererea de introducere a acțiunii se respinge. Termenele depind de dreptul material în speță mai degrabă decât de dreptul procedural. Acestea variază de la caz la caz. Pentru obținerea de clarificări cu privire la termenele aplicabile într-o anumită speță, se recomandă recurgerea la serviciile unui practician în domeniul dreptului, cum ar fi un avocat.
3 Trebuie să mă adresez unei instanţe din acest stat membru?
A se vedea fișa informativă „Care este instanța competentă?”.
4 Dacă da, cărei instanţe din acest stat membru ar trebui să mă adresez, având în vedere domiciliul meu, al celeilalte părţi sau alte aspecte ale cauzei mele?
A se vedea fișa informativă „Care este instanța competentă - Germania”.
5 Cărei instanţe ar trebui să mă adresez în acest stat membru, având în vedere natura cazului meu şi suma în joc?
A se vedea fișa informativă „Care este instanța competentă - Germania”.
6 Pot să introduc o acţiune în justiţie în mod individual sau trebuie să recurg la un intermediar, de exemplu un avocat?
Posibilitatea de a introduce acțiunea personal sau obligativitatea de a fi reprezentat de un avocat depinde de instanța competentă pentru soluționarea cererii. În anumite cazuri, recurgerea la serviciile unui avocat poate fi obligatorie din cauza obiectului procedurii.
Părțile la litigii cu care sunt sesizate instanțele regionale (Landgerichten) și instanțele regionale superioare (Oberlandesgerichten) din Germania trebuie să fie reprezentate de un avocat [articolul 78 alineatul (1) din Codul de procedură civilă (Zivilprozessordnung – ZPO)]. Reprezentarea de către un avocat este obligatorie, de asemenea, pentru acțiuni introduse în fața Curții Federale de Justiție (Bundesgerichtshof). Totuși, în fața acestei instanțe se pot prezenta numai avocați autorizați în mod specific. Recurgerea la serviciile unui avocat este obligatorie, de asemenea, pentru majoritatea litigiilor care țin de dreptul familiei (de exemplu, divorț, litigii legate de întreținere, litigii legate de proprietate) introduse la instanța locală (Amtsgericht).
În principiu, pentru toate celelalte cauze cu care este sesizată instanța locală, puteți introduce acțiunea și puteți desfășura procedurile personal, fără reprezentare de către un avocat.
În cazul procedurilor de somație de plată (Mahnverfahren) (articolul 688 și următoarele din Codul de procedură civilă), care vizează simplificarea executării creanțelor pecuniare, instanța competentă pentru litigiile de drept civil este instanța locală. La nivelul landurilor germane există, adesea, instanțe centrale pentru cauze în materia somațiilor de plată (Zentrale Mahngerichte), în fața cărora pot fi introduse astfel de acțiuni. Puteți depune personal cererea de emitere a unei somații de plată la aceste instanțe, fără a recurge la serviciile unui avocat.
Procedurile de somație de plată pot fi introduse și în fața unei instanțe competente în conflicte de muncă (Arbeitsgericht). În acest caz, spre deosebire de procedurile de drept civil, cererea trebuie depusă direct la instanța competentă în conflicte de muncă având competență teritorială. În principiu, în procedurile în primă instanță în fața unei instanțe competente în conflicte de muncă, puteți introduce acțiunea și puteți desfășura procedurile personal, fără reprezentare de către un avocat.
7 Pentru introducerea acţiunii, mai exact, cui trebuie să mă adresez: biroului de recepţie, biroului grefierului instanţei sau în altă parte?
În general, o cerere trebuie să fie depusă în scris la instanța competentă. Cererea poate trimisă prin poștă sau depusă direct la cutia poștală a instanței. Cererile pot fi depuse și pe cale electronică. Au fost instituite canale specifice de comunicare electronică, acestea fiind prezentate în detaliu în fișa informativă „Regulamentul privind digitalizarea”.
Cu toate acestea, în cazul procedurilor pentru care este competentă instanța locală, cererea poate fi înregistrată și prin declarație orală consemnată prin proces-verbal la grefa instanței locale (Geschäftsstelle des Amtsgerichts). Cererile pot fi înregistrate în acest mod nu numai la instanța locală cu competență teritorială, ci și la grefa unei alte instanțe locale din Germania. Grefa va trimite cererea înregistrată instanței competente fără întârziere.
Același lucru este valabil și în cazul acțiunilor introduse în fața instanței competente în conflicte de muncă. Cererile introduse la instanța competentă în conflicte de muncă pot fi înregistrate, de asemenea, prin declarație orală consemnată prin proces-verbal la grefa instanței competente în conflicte de muncă.
8 În ce limbă pot să-mi formulez cererea? Pot să formulez cererea oral sau trebuie să existe o cerere scrisă? Pot să trimit cererea prin fax sau prin e-mail?
În principiu, limba de procedură este limba germană. Prin urmare, cererea trebuie introdusă în limba germană. O excepție de la această regulă se aplică în districtele de origine ale populației sorabe. În aceste districte, sorabii pot să introducă cereri și în limba sorabă. O altă excepție se aplică în cazul completurilor de judecători care pot fi instituite cu scopul specific de a soluționa anumite litigii de drept comercial în cadrul unei instanțe regionale superioare sau al unei instanțe superioare supreme (Oberstes Landesgericht) (camere în materie comercială, instanțe comerciale). Cererile cu care sunt sesizate aceste completuri pot fi formulate în limba engleză.
În general, cererile se introduc în scris. În cazul acțiunilor introduse în fața instanței locale sau a instanței competente în conflicte de muncă, cererile pot fi înregistrate, de asemenea, prin declarație orală consemnată prin proces-verbal la grefa instanței (a se vedea întrebarea 7). Cererile pot fi depuse și pe cale electronică. Avocații sunt obligați să depună cererile în format electronic.
Transmiterea prin e-mail simplu nu îndeplinește cerințele legale pentru depunerea cererilor pe cale electronică și, prin urmare, nu este permisă. În locul e-mailului, sunt disponibile diverse mijloace securizate de transmisie de date pentru comunicarea cu instanțele pe cale electronică, iar acestea pot fi utilizate pentru a trimite documente instanțelor într-un mod care produce efecte juridice obligatorii.
Printre aceste mijloace securizate de transmisie de date se numără cutia poștală electronică dedicată cetățenilor și organizațiilor (elektronisches Bürger- und Organisationenpostfach – eBO) și cutia poștală și serviciul de distribuție (Postfach- und Versanddienst) a unui cont de utilizator în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din Legea privind îmbunătățirea accesului online la servicii administrative (Gesetz zur Verbesserung des Onlinezugangs zu Verwaltungsleistungen – OZG), în special Mein Justizpostfach [My Judicial Mailbox – MJP (Cutia mea poștală judiciară)].
Mein Justizpostfach este un serviciu cu titlu gratuit pentru persoanele fizice, având un format standard pe întreg teritoriul Germaniei. Cutia poștală se creează prin intermediul contului dumneavoastră de utilizator al serviciilor guvernului federal (BundID), în care trebuie activată funcția de identificare online și o puteți utiliza direct în browserul dumneavoastră web, fără a fi nevoie de software suplimentar.
eBO este, de asemenea, o opțiune de comunicare aflată la dispoziția cetățenilor, precum și la dispoziția entităților juridice și organizațiilor. Pentru utilizarea acesteia este nevoie de software special și de identificare securizată.
Potrivit legii, documentele se pot trimite și prin fax. În acest caz, semnătura părții în cauză trebuie să poată fi identificată pe fax. Trebuie să fie clar cine a semnat cererea de introducere a acțiunii.
Ca mijloc securizat de transmisie de date, avocații au acces la cutia poștală electronică dedicată avocaților (besonderes elektronisches Anwaltspostfach).
9 Există formulare speciale pentru intentarea de acţiuni sau, în caz contrar, cum trebuie să depun cererea de chemare în judecată? Există anumite elemente specifice care trebuie depuse la dosar?
Pentru procedura de somație de plată este obligatorie utilizarea unor formulare oficiale – în special pentru cererea de emitere a unei somații de plată (Mahnbescheid) sau a unui titlu executoriu (Vollstreckungsbescheid) [articolul 703c alineatul (2) din Codul de procedură civilă coroborat cu articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de introducere a formularelor pentru procedura de somație de plată (Verordnung zur Einführung von Vordrucken für das Mahnverfahren) sau cu articolul 46f din Legea instanțelor competente în conflicte de muncă (Arbeitsgerichtsgesetz) coroborat cu articolul 1 din Regulamentul de introducere a formularelor pentru procedura de somație de plată desfășurată în fața instanțelor competente în conflicte de muncă (Verordnung zur Einführung von Vordrucken für das arbeitsgerichtliche Mahnverfahren)]. Utilizarea acestor formulare este obligatorie. În caz contrar, cererile pot fi respinse pe motivul inadmisibilității.
Nu sunt necesare formulare standardizate pentru introducerea unei acțiuni. Cu toate acestea, cererea de introducere a unei acțiuni trebuie să respecte anumite condiții de formă și să conțină anumite informații:
- în cererea de introducere a acțiunii trebuie menționate datele de identificare corecte ale părților și ale reprezentanților legali ai acestora, precum și domiciliul ales al acestora. Instanța care este sesizată cu respectiva cerere trebuie, de asemenea, să fie precizată;
- în cerere trebuie să se precizeze clar și fără echivoc care este obiectul acțiunii și care este sunt pretențiile reclamantului (hotărârea solicitată);
- cererea introdusă și faptele pe care se întemeiază cererea trebuie, de asemenea, să fie descrise în mod cuprinzător, coerent și clar;
- cererea de introducere a acțiunii trebuie să fie semnată de mână. Dacă partea care introduce acțiunea este reprezentată de un avocat, cererea de introducere a acțiunii trebuie să fie semnată de avocat sau de reprezentantul acestuia (a se vedea întrebarea 8).
10 Va trebui să plătesc cheltuieli de judecată? Dacă da, când? Va trebui să plătesc un avocat chiar din momentul depunerii cererii?
Pentru procedurile în fața instanțelor competente în materie civilă și comercială se percep cheltuieli de judecată. Cheltuielile de judecată cuprind taxe judiciare și alte cheltuieli legate de proces. După depunerea cererii de introducere a unei acțiuni, instanța percepe, ca avans pentru cheltuielile judiciare (Gerichtskostenvorschuss), o sumă egală cu valoarea taxelor judiciare obligatorii. În general, cererea de introducere a unei acțiuni nu îi este comunicată părții adverse până când partea care a introdus acțiunea nu a achitat avansul pentru cheltuielile judiciare.
Același lucru este valabil și pentru procedura de somație de plată.
În cazul acțiunilor introduse în fața instanței competente în conflicte de muncă, nu există obligații de plată în avans.
Dacă s-a recurs la serviciile unui avocat, onorariul acestuia trebuie, de asemenea, să fie plătit. În principiu, onorariul avocatului trebuie să fie plătit abia la sfârșitul procedurii sau după pronunțarea unei hotărâri judecătorești cu privire la cheltuieli, dar avocatul poate solicita un avans pentru serviciile sale, corespunzător valorii onorariilor sale ulterioare, chiar și înainte de introducerea cererii.
Cheltuielile cu procesul, costurile judiciare și onorariile avocatului, inclusiv cheltuielile deja plătite, trebuie în general să fie suportate, după încheierea procedurii, de partea pe care instanța o obligă la plata cheltuielilor. Aceasta este, adesea, partea căzută în pretenții. În procedurile în care hotărârea cu privire la cheltuieli este pronunțată în temeiul Legii privind procedura în cauze de dreptul familiei și în cauze necontencioase (Gesetz über das Verfahren in Familiensachen und in den Angelegenheiten der freiwilligen Gerichtsbarkeit), instanța stabilește, de regulă, la libera sa alegere, cotele în care părțile suportă cheltuielile cu procesul.
A se vedea „Asistență judiciară - Germania”.
11 Pot să solicit asistenţă judiciară?
Orice persoană care, din cauza situației personale și financiare, nu este în măsură să suporte cheltuielile cu procesul, poate sesiza instanța competentă cu o cerere de asistență judiciară (Prozesskostenhilfe/Verfahrenskostenhilfe) (articolul 114 din Codul de procedură civilă). Instanța verifică dacă acțiunea/cererea are șanse de succes, dacă aceasta nu este rău intenționată și dacă nevoia financiară există sau nu. În cazul în care instanța acordă asistență judiciară, partea care introduce acțiunea nu trebuie să achite niciun avans din cheltuielile de judecată.
Cererea trebuie să fie însoțită de o declarație în care este descrisă situația personală și financiară a solicitantului. În acest scop trebuie utilizat un formular oficial [„Erklärung über die persönlichen und wirtschaftlichen Verhältnisse bei Prozess- oder Verfahrenskostenhilfe” (Declarație privind situația personală și financiară în vederea obținerii asistenței judiciare)], la care trebuie anexate dovezi corespunzătoare (de exemplu, o dovadă a veniturilor, extrase de cont etc.).
În cazul în care se acordă asistență judiciară, costurile judiciare și, după caz, onorariile avocatului părții sunt suportate din fonduri publice. În funcție de posibilitățile dumneavoastră financiare, instanța vă poate acorda asistență judiciară cu condiția ca dumneavoastră să contribuiți la cheltuieli prin plata unor rate lunare. Cu toate acestea, dacă sunteți parte căzută în pretenții, sunteți, în general, obligat să suportați cheltuielile părții căreia i s-a dat câștig de cauză (articolul 123 din Codul de procedură civilă).
12 Din ce moment se consideră că acţiunea mea este introdusă în mod oficial? Voi primi informaţii din partea autorităţilor cu privire la introducerea corectă a acţiunii?
Dacă cererea de introducere a acțiunii este completă și a fost depusă la instanță în forma corespunzătoare, iar avansul - adesea obligatoriu - a fost achitat, instanța va dispune ca cererea să fie notificată sau comunicată părții chemate în judecată. Se consideră că acțiunea a fost demarată la data notificării sau comunicării acesteia către partea chemată în judecată.
Dacă cererea de introducere a acțiunii este incompletă sau conține erori, instanța va acorda, în general, părții care a introdus cererea, posibilitatea să o corecteze. Dacă nu sunt efectuate corecțiile cerute, cererea poate fi respinsă pe motivul inadmisibilității.
13 Voi obţine informaţii detaliate referitor la succesiunea evenimentelor ulterioare (cum ar fi intervalul de timp permis pentru înfăţişare)?
După notificarea sau comunicarea cererii, instanța va informa părțile cu privire la procedura ulterioară și va dispune măsuri procedurale. Instanța poate fie să stabilească o dată apropriată pentru o primă audiere, fie să dispună desfășurarea mai întâi a procedurii scrise.
În cazul procedurii scrise, se va stabili un termen în care partea chemată în judecată să comunice instanței dacă dorește sau nu depună un memoriu în apărare. Ulterior, pot fi stabilite alte termene pentru prezentarea de declarații sau depunerea de documente suplimentare.
În vederea pregătirii audierii, instanța poate cere părților să clarifice în mai mare detaliu anumite aspecte sau să înainteze documente. De asemenea, poate dispune înfățișarea părților. Părțile vor fi informate cu privire la toate hotărârile pronunțate și toate termenele stabilite de instanță.