Regulamentul privind digitalizarea – notificări din partea statelor membre

Articolul 17 alineatul (1) litera (a) detaliile referitoare la portalurile informatice naționale, când este cazul;

(a) numele portalului IT național și un link către acesta;

(b) informații dacă numai cetățenii și/sau rezidenții și/sau persoanele juridice stabilite pe teritoriul României au acces la portal sau accesul se acordă cetățenilor străini și/sau nerezidenților și persoanelor juridice stabilite pe teritoriul altui stat membru și dacă avocaților sau reprezentanților altor state membre li se oferă, de asemenea, acces la portalurile IT naționale;

1. Este un portal de informare, prin urmare oricine are acces în portal cu precizarea că informația este afișată exclusiv în limba română

2. Având în vedere că elementul de identificare pentru accesul în portal este CNP-ul, au acces doar cetățenii români sau reprezentanții acestora (avocați) cu condiția depunerii mandatului de reprezentare la instanță

(c) în ce scop ar putea fi utilizat portalul;

1. Pentru aflarea informațiilor despre dosarele aflate pe rolul instanțelor judecătorești (nr. dosar, obiect dosar, părți, termene , stadiu procesual, soluții pe scurt) precum și date despre toate instanțele judecătorești

2. Pentru consultarea dosarului in format electronic, comunicarea actelor de procedură, depunerea actelor la dosar

(d) ce metode de identificare a utilizatorilor sunt utilizate;

1. Utilizatorii nu trebuie sa se autentifice

2. Se utilizează o autentificare în doi pași prin intermediul CNP-ului, telefonului și e-mail-ului

(e) ce cerințe speciale sunt pentru utilizarea portalului, dacă există.

1. Nu este cazul

2. Nu există

Articolul 17 alineatul (1) litera (b) – Legile naționale privind videoconferințele în domeniul civil și comercial

(a) informații despre legile și procedurile naționale aplicabile, inclusiv drepturile și garanțiile procedurale aplicabile, pentru desfășurarea audierii videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță;

Nu există legislaţie internă privind desfăşurarea audierii prin videoconferinţă sau altă tehnologie de comunicare la distanţă.

(b) informații dacă numai instanțele au permisiunea de a organiza videoconferințe în conformitate cu articolul 5 din Regulament sau dacă această posibilitate există și pentru alte autoritati. În cazul în care alte autorități ar putea folosi de asemenea articolul 5 ca temei juridic pentru a organiza videoconferințe, vă rugăm să specificați care sunt aceste autorități și pentru care proceduri;

Nu există legislaţie internă privind desfăşurarea procedurii prin videoconferinţă sau altă tehnologie de comunicare la distanţă. Conform art. 212 din c.pr.civ. Locul judecării procesului, judecarea procesului are loc la sediul instanţei, dacă prin lege nu se dispune altfel.

(c) informații dacă legislația națională permite instanței sau persoanei competente autoritatea de a programa o audiere din oficiu;

Proba testimonială sau interogatoriul se pot dispune din oficiu, însă legislaţia naţională nu prevede posibilitatea administrării acestor probe prin videconferinţă sau altă tehnologie de comunicare la instanţă.

(d) informații despre tehnologia de videoconferință disponibilă în România sau cea mai comună platformă/soluție de videoconferință utilizată;

Tehnologia disponibilă este „Custom in-house developed IT solutions” soluții IT personalizate dezvoltate intern / Zoom, Teams etc. care integrează, printr-un conector, mai multe platforme pentru videoconferințe. La nivelul instanțelor, pentru programarea si derularea videoconferințelor se folosește o platforma/soluţie informatică pentru programarea si desfășurarea videoconferințelor care, printr-un conector, integrează mai multe platforme specifice (Zoom, Teams etc.).

(e) informații despre cerințele procedurale pentru ca partea să prezinte un aviz privind utilizarea videoconferințelor sau a altor tehnologii de comunicare la distanță pentru audiere;

Nu există legislaţie internă privind posibilitatea ca partea să îşi exprime opinia cu privire la utilizarea videoconferinţei sau altei tehnologii de comunicare la distanţă.

(f) informații dacă legislația națională prevede înregistrarea audierii și dacă prevede, informații privind stocarea și difuzarea înregistrării;

Legislaţia naţională – art. 231 alin. 4-6 din c.pr.civ. Notele de şedinţă. Înregistrarea şedinţei – prevede înregistrarea, stocarea şi difuzarea înregistrării audio, nu video.

Art. 15 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară prevede posibilitatea înregistrării audio sau video.

ART. 15

(1) Şedinţele de judecată se înregistrează de către instanţă prin mijloace tehnice video sau audio.

(2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte.

(3) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.

(4) Transcrierile susţinerilor verbale din timpul procesului efectuate în mod automat prin intermediul tehnologiei informaţiei, dacă o astfel de tehnologie a fost implementată la nivelul instanţei, vor fi înmânate părţilor la cerere, prin grija grefei, în condiţiile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

(5) Dosarele cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti se întocmesc şi se arhivează în format hârtie.

(6) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (5), la nivelul instanţelor judecătoreşti se implementează, în condiţiile stabilite prin regulament adoptat prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Dosarul Electronic Naţional, de natură să permită, cu respectarea legii, accesul părţilor, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum şi posibilitatea depunerii, în aceeaşi modalitate, a unor acte la dosarul cauzei.

(g) informații despre modul în care este asigurată confidențialitatea comunicării avocat - client înainte și în timpul videoconferinței;

Este posibilă comunicarea cu apărătorul, în condiții de confidențialitate.

(h) informații despre modalitățile practice de organizare și desfășurare a audierii, inclusiv informații dacă sunt utilizate tehnologii de conversie a vocii în text;

În ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de conversie a vocii în text, menționăm că în prezent Ministerul Justiției, prin Direcția Tehnologia informației, derulează un proiect de dezvoltare a unei soluții de transcriere voce-text, aplicabilă și procedurii judiciare de audiere a martorilor

(i) informații despre accesul la videoconferință pentru părți și pentru reprezentanții acesteia, inclusiv persoanele cu dizabilități;

Nu există legislaţie internă privind accesul la videoconferinţă pentru părţi şi pentru reprezentanţii acesteia, inclusiv persoanele cu dizabilităţi.

(j) modul în care părțile sunt identificate și autentificate;

În conformitate cu art. 219: Verificări privind prezentarea părţilor din Codul de Procedură Civilă, instanţa verifică identitatea părţilor, iar dacă ele sunt reprezentate ori asistate, verifică şi împuternicirea sau calitatea celor care le reprezintă ori le asistă. În cazul în care părţile nu răspund la apel, instanţa va verifica dacă procedura de citare a fost îndeplinită şi, după caz, va proceda, în condiţiile legii, la amânarea, suspendarea ori la judecarea procesului.

În conformitate cu art. 318 Identificarea martorului din Codul de Procedură Civilă, preşedintele, înainte de a lua declaraţia, va cere martorului să arate numele, prenumele, profesia, domiciliul şi vârsta; dacă este rudă sau afin cu una dintre părţişi în ce grad; dacă se află în serviciul uneia dintre părţi. Preşedintele va pune apoi în vedere martorului îndatorirea de a jura şi semnificaţia jurământului.

Nu există legislaţie internă privind modalitatea în care părţile sunt identificate şi autentificate atunci când audierea se face prin videoconferinţă sau altă tehnologie de comunicare la distanţă.

(k) cum ar putea părțile să pună întrebări și să participe în mod semnificativ în alt mod;

Modalitatea în care părţile pot pune întrebări este reglementată în art. 321 şi în art. 352 din c.pr.civ.

Nu există legislaţie internă privind modalitatea în care părţile ar putea pune întrebări şi ar putea participa semnificativ în altă modalitate atunci când se folosește videoconferinţa sau altă tehnologie de comunicare la distanţă.

ART. 321 Ascultarea martorului

(1) Fiecare martor va fi ascultat separat, cei neascultaţi încă neputând fi de faţă.

(2) Ordinea ascultării martorilor va fi fixată de preşedinte, ţinând seama şi de cererea părţilor.

(3) Martorul va răspunde mai întâi la întrebările puse de preşedinte, iar apoi şi la întrebările puse, cu încuviinţarea acestuia, de către partea care l-a propus, precum şi de către partea adversă.

(4) După ascultare, martorul rămâne în sala de şedinţă până la sfârşitul cercetării, afară numai dacă instanţa hotărăşte altfel.

(5) Cu ocazia audierii, martorul va fi lăsat să-şi facă liber depoziţia, fără să aibă voie să citească un răspuns scris de mai înainte; el se poate servi însă de însemnări, cu încuviinţarea preşedintelui, dar numai pentru a preciza cifre sau denumiri.

(6) Dacă instanţa găseşte că întrebarea pusă de parte nu poate să ducă la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a cărui dovedire este oprită de lege, nu o va încuviinţa. În această situaţie, instanţa va trece în încheierea de şedinţă atât numele părţii şi întrebarea formulată, cât şi motivul pentru care nu a fost încuviinţată.

(7) Dacă întrebarea este încuviinţată, întrebarea, împreună cu numele părţii care a formulat-o, urmată de răspunsul martorului, se vor consemna literal*) în declaraţia martorului conform dispoziţiilor art. 323 alin. (1).

ART. 352 Luarea interogatoriului persoanelor fizice

(1) Cel chemat în persoană va fi întrebat de către preşedinte asupra fiecărui fapt în parte.

(2) Cu încuviinţarea preşedintelui, fiecare dintre judecători, procurorul, când participă la judecată, precum şi partea adversă pot pune direct întrebări celui chemat la interogatoriu.

(3) Partea va răspunde fără să poată citi un proiect de răspuns scris în prealabil. Ea se poate folosi însă de însemnări, cu încuviinţarea preşedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

(4) Dacă partea declară că pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, registre sau dosare, se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu.

(5) Când ambele părţi sunt de faţă la luarea interogatoriului, ele pot fi confruntate.

(l) modul în care părțile beneficiază de dreptul la interpretare;

Nu există legislaţie naţională specifică. Aceleași norme privind dreptul la interpretare asigurat in cadrul procedurilor față în față se pot aplica atunci când se foloseşte videoconferinţa sau altă tehlogie de comunicare la distanţă.

(m) modul în care posibilitatea de a examina sau prezenta probe fizic în timpul videoconferinţei este asigurată;

Nu există legislaţie internă privind asigurarea posibilităţii de a examina sau prezenta probe fizic atunci când se foloseşte videoconferinţa sau altă tehlogie de comunicare la distanţă.

(n) cum este prevenit accesul neautorizat la date sensibile sau la fluxurile de date către entități necunoscute.

Linkul de conectare este comunicat părții prin citație, iar sistemul de comunicație este izolat la nivelul rețelei WAN a sistemului judiciar.

Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate are dispoziții privind standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate şi dispoziții privind prevenirea accesului la date sensibile.

Capitolul IV din Noul Cod Penal este dedicat fraudelor comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.

Articolul 17 alineatul (1) litera (b) - Legea națională privind videoconferința în materie penală

(a) informații despre legile și procedurile naționale aplicabile, inclusiv cele aplicabile drepturilor procedurale și garanțiilor, pentru desfășurarea audierii prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță;

Dispoziţiile relevante privind audierea prin videoconferinţă în diferite etape ale procesului penal şi privind diferite categorii de participanţi (suspecţi, inculpaţi, arestaţi, condamnaţi, martori, martori protejaţi, martori vulnerabili, participanţi autori la diferite activităţi, minori, minori victime, victime persoane bolnave etc.) sunt cele menţionate la art. 106 alin. 2, art. 111 alin. 6 din Codul de procedură penală, precum şi art. 345 din Codul de procedură penală, raportat la art. 235 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.

Codul de procedură penală

ART. 106 Reguli speciale privind ascultarea

(2) Persoana aflată în detenţie poate fi audiată la locul de deţinere prin videoconferinţă, în cazuri excepţionale și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.

ART. 110 alin. 3 Procedura prelungirii arestării preventive în cursul urmăririi penale

(3) Ascultarea inculpatului se poate face cu acordul acestuia şi în prezenţa unui apărător ales sau numit din oficiu şi, după caz, şi a unui interpret, şi prin videoconferinţă, la locul de deţinere.

ART. 111 Modul de audiere a persoanei vătămate

(6) În cazul persoanelor vătămate pentru care a fost stabilită în condiţiile legii existenţa unor nevoi specifice de protecţie, organul judiciar dispune una sau mai multe dintre următoarele măsuri, fără a aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor:

a) audierea acestora în incinte concepute sau adaptate acestui scop;

b) audierea acestora prin intermediul sau în prezenţa unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor;

c) audierea acestora, cât şi eventuala lor reaudiere se realizează de aceeaşi persoană, dacă acest lucru este posibil şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor;

d) audierea acestora prin videoconferinţă sau alte mijloace tehnice de comunicare la locul unde beneficiază de măsura de protecţie a cazării temporare.

(7) Audierea şi, după caz, reaudierea de către organele de cercetare penală a persoanelor vătămate care au fost victime ale infracţiunilor prevăzute la art. 197, 199, 209 - 216^1, 218, 218^1, 219, 219^1, 221, 222, 223 şi 374 din Codul penal, precum şi în alte cazuri în care, din cauza împrejurărilor comiterii faptei, acest lucru se apreciază ca fiind necesar se efectuează numai de către o persoană de acelaşi sex cu persoana vătămată. Dacă acest lucru nu este posibil, fără a aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor, audierea acestor persoane vătămate şi, după caz, reaudierea lor poate fi realizată de o persoană care nu este de acelaşi sex cu persoana vătămată, cu acordul avocatului şi al unui psiholog sau al altui specialist în consilierea victimelor.

(8) Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea video nu este posibilă, înregistrarea se realizează în toate cazurile prin mijloace tehnice audio.

(8^1) Audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani are loc în prezenţa unuia dintre părinţi, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituţiei căreia îi este încredinţat minorul spre creştere şi educare, precum şi în prezenţa unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.

(8^2) Dacă persoanele prevăzute la alin. (8^1) nu pot fi prezente sau au calitatea de suspect, inculpat, persoană vătămată, parte civilă, parte responsabilă civilmente ori martor în cauză ori există suspiciunea rezonabilă că pot influenţa declaraţia minorului, audierea acestuia are loc în prezenţa unui reprezentant al autorităţii tutelare sau a unei rude cu capacitate deplină de exerciţiu, precum şi în prezenţa unui psiholog, stabiliţi de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.

(8^3) În cazul în care audierea persoanei vătămate minor vizează activitatea instituţiei căreia îi este încredinţat spre creştereşi educare, se înlocuieşte reprezentantul acestei instituţii cu reprezentantul autorităţii tutelare sau cu o rudă cu capacitate deplină de exerciţiu, precum şi cu un psiholog, stabiliţi de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.

ART. 364 alin. 1 și 4 Participarea inculpatului la judecată şi drepturile acestuia

(1) Judecata cauzei are loc în prezenţa inculpatului. Aducerea inculpatului aflat în stare de deţinere la judecată este obligatorie. Se consideră că este prezent şi inculpatul privat de libertate care, cu acordul său şi în prezenţa apărătorului ales sau numit din oficiu şi, după caz, şi a interpretului, participă la judecată prin videoconferinţă, la locul de deţinere. (…)

(4) Pe tot parcursul judecăţii, inculpatul, inclusiv în cazul în care este privat de libertate, poate cere, în scris, să fie judecat în lipsă, fiind reprezentat de avocatul său ales sau din oficiu. În cazulîn care inculpatul aflat în stare de deţinere a solicitat să fie judecat în lipsă, instanţa poate dispune, la cerere sau din oficiu, ca acesta să poată pună concluzii în cadrul dezbaterilor şi să i se dea cuvântul prin intermediul videoconferinţei, în prezenţa apărătorului ales sau din oficiu.

ART. 597 alin. 2^1 Cod procedură penală

Procedura la instanţa de executare

(2^1) Condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ poate participa la judecată în vederea rezolvării situaţiilor reglementate în prezentul titlu şi prin intermediul videoconferinţei, la locul de deţinere, cu acordul său şi în prezenţa apărătorului ales sau numit din oficiu şi, după caz, şi a interpretului.

Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată

ART. 235 Audierile prin videoconferinţă

(1) În cazul în care o persoană care se află pe teritoriul României trebuie să fie audiată ca martor sau expert de către autorităţile judiciare ale unui stat străin şi este inoportun sau imposibil pentru acea persoană să se înfăţişeze personal pe teritoriul acelui stat, statul străin poate solicita ca audierea să aibă loc prin videoconferinţă, potrivit alineatelor următoare.

(2) O asemenea cerere poate fi acceptată de statul român dacă nu contravine principiilor sale fundamentale de drept şi cu condiţia să dispună de mijloacele tehnice care să permită efectuarea audierii prin videoconferinţă.

(3) În cererea de audiere prin videoconferinţă trebuie să se precizeze, în afară de informaţiile prevăzute la art. 229, motivul pentru care nu este oportun sau este imposibil ca martorul sau expertul să fie prezent personal la audiere, precum şi denumirea autorităţii judiciare şi numele persoanelor care vor proceda la audiere.

(4) Martorul sau expertul va fi citat potrivit legii române.

(5) Cererile formulate de autorităţile altor state sunt de competenţa parchetelor, în cursul urmăririi penale, sau a instanţelor, în cursul judecăţii, competente material şi după calitatea persoanei, potrivit legii române. Competenţa teritorială este determinată de locul unde domiciliază sau locuieşte persoana care urmează să fie audiată prin videoconferinţă.

(5^1) Cererile care privesc fapte care, potrivit legii române, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau a Direcţiei Naţionale Anticorupţie se execută de către acestea.

(6) Audierea prin videoconferinţă se desfăşoară potrivit următoarelor reguli:

a) audierea are loc în prezenţa judecătorului sau procurorului român competent, după caz, asistat, după caz, de un interpret; acesta verifică identitatea persoanei audiate şi este obligat să asigure respectarea principiilor fundamentale ale legii române. În cazul în care constată că sunt încălcate principiile fundamentale ale dreptului român, judecătorul sau procurorul ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura desfăşurarea audierii în conformitate cu legea română;

(b) informații despre cerințele procedurale pentru acordarea consimțământului pentru utilizarea videoconferinței sau altei tehnologii de comunicare la distanță pentru audiere;

Art. 235 alin. 3 din Codul de procedură penală prevede consimțământul pentru audiere, fără a se deosebi mijlocul tehnic folosit pentru audiere. Dispozițiile se completează cu prevederile din art. 106 alin. 2 din din Codul de procedură penală.

(c) informații despre modul în care este asigurat accesul la infrastructura necesară pentru videoconferința pentru suspect sau persoana acuzată sau condamnat, ori persoana afectată, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (10) din Regulamentul (UE) 2018/1805, inclusiv cu pentru persoanele cu dizabilități;

Nu există legislație internă care să reglementeze expres accesul la infrastructura necesară pentru videoconferința pentru persoanele sus-menţionate.

Audierea în sistem de videoconferință era posibilă în procesele penale și numai pentru cei arestați la poliție sau deținuți în penitenciare, dacă își exprimă acordul.

(d) informații despre modul în care este asigurată confidențialitatea comunicării avocat-client înainte și în timpul audierii prin videoconferință;

Este posibilă comunicarea cu apărătorul, în condiții de confidențialitate.

(e) informații despre modul în care titularii răspunderii părintești sau alte persoane adulte sunt informate cu privire la audierea unui copil prin videoconferință sau altă tehnologie a comunicațiilor la distanță - cum este luat în considerare interesul superior al copilului?

Art. 111 din din Codul de procedură penală

Alin.(8) Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea video nu este posibilă, înregistrarea se realizează în toate cazurile prin mijloace tehnice audio.

Alin. (8^1) Audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este încredințat minorul spre creștere și educare, precum și în prezența unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.

Alin. (8^3) În cazul în care audierea persoanei vătămate minor vizează activitatea instituției căreia îi este încredințat spre creștere și educare, se înlocuiește reprezentantul acestei instituții cu reprezentantul autorității tutelare sau cu o rudă cu capacitate deplină de exercițiu, precum și cu un psiholog, stabiliți de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare.

(f) informații dacă legislația națională prevede înregistrarea audierii; și, dacă este prevăzut, informații privind stocarea și diseminarea înregistrării; informații dacă sunt utilizate tehnologii de conversie a vocii în text;

Art. 15 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară prevede posibilitatea înregistrării audio sau video.

ART. 15

(1) Şedinţele de judecată se înregistrează de către instanţă prin mijloace tehnice video sau audio.

(2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte.

(3) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.

(5) Dosarele cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti se întocmesc şi se arhivează în format hârtie.

(6) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (5), la nivelul instanţelorjudecătoreşti se implementează, în condiţiile stabilite prin regulament adoptat prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Dosarul Electronic Naţional, de natură să permită, cu respectarea legii, accesul părţilor, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum şi posibilitatea depunerii, în aceeaşi modalitate, a unor acte la dosarul cauzei.

Cu titlu special, există următoarele prevederi procedurale în materie penală:

ART. 110 alin. 5 din Codul procedură penală

Consemnarea declaraţiilor

(5) În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.

În prezent, este în curs de dezvoltare un instrument de transformare a vorbirii în text.

(g) informații despre căile de atac disponibile în temeiul legislației naționale pe care un suspect, o persoana acuzată sau condamnată sau o persoană afectată ar putea solicita în cazul unei încălcări a cerințelor sau garanțiilor prevăzute la articolul 6 din Regulament;

Articolul 342 Obiectul procedurii în camera preliminară din Codul de procedură penală

Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Întotdeauna când probaţiunea din faza de urmărire penală va fi contestată potrivit dispoziţiilor art. 374 C. proc. pen., instanţa este obligată să readministreze cel puţin probele contestate.

(h) informații despre tehnologia de videoconferință disponibilă în România sau cea mai comună platformă/soluție de videoconferință utilizată;

Tehnologia disponibilă este „Custom in-house developed IT solutions” soluții IT personalizate dezvoltate intern / Zoom, Teams etc. care integrează, printr-un conector, mai multe platforme pentru videoconferințe. La nivelul instanțelor, pentru programarea si derularea videoconferințelor se folosește o platforma/soluţie informatica pentru programarea si desfășurarea videoconferințelor care, printr-un conector, integrează mai multe platforme specifice (Zoom, Teams etc.)

(i) informații despre modalitățile practice de organizare și desfășurare a audierii. În special, ce autoritate ar trebui contactată? Sunt speciale cerințele (de exemplu, informațiile necesare care trebuie furnizate) pentru contactarea acestei autorităţi?

Solicitările de organizare şidesfăşurare a audierii trebuie să conțină datele tehnice ale link-ului de conectare, ale echipamentelor din dotare ale autorități solicitante, informații privind termenul de judecată stabilit (data şi ora GMT), care trebuie comunicate autorităților solicitate. În plus, cererea trebuie să conțină data şi ora propusă de instanța solicitantă pentru efectuarea testului, care se face, de regulă cu 2-3 zile înainte de data fixată pentru audiere etc.

(j) dacă tehnologiile de conversie a vocii în text sunt utilizate în contextul audierilor;

În prezent, este în curs de dezvoltare un instrument de transformare a vorbirii în text.

(k) modul în care este identificată şi autentificată persoana suspectă, acuzată, condamnată sau afectată;

Articolul 107 Întrebările privind persoana suspectului sau a inculpatului din din Codul de procedură penală

(1) La începutul primei audieri, organul judiciar adresează întrebări suspectului sau inculpatului cu privire la nume, prenume, poreclă, data și locul nașterii, codul numeric personal, numele și prenumele părinților, cetățenia, starea civilă, situația militară, studiile, profesia ori ocupația, locul de muncă, domiciliul și adresa unde locuiește efectiv și adresa la care dorește să îi fie comunicate actele de procedură, antecedentele penale sau dacă împotriva sa se desfășoară un alt proces penal, dacă solicită un interpret în cazul în care nu vorbește sau nu înțelege limba română ori nu se poate exprima, precum și cu privire la orice alte date pentru stabilirea situației sale personale.

(2) Întrebările prevăzute la alin. (1) se repetă la audierile ulterioare doar atunci când organul judiciar consideră necesar.

(l) modul în care persoana suspectată, acuzată, condamnată sau afectată poate adresa întrebări și în caz contrar să participe în mod semnificativ;

În faza de judecată, articolul 122 Modul de audiere a martorului din Codul de procedură penală

(1) Fiecare martor este audiat separat și fără prezența altor martori.

(2) Martorul este lăsat să declare tot ceea ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus, apoi i se pot adresa întrebări.

(3) Martorului nu i se pot adresa întrebări privind opțiunile politice, ideologice sau religioase ori alte circumstanțe personale și de familie, cu excepția cazului în care acestea sunt strict necesare pentru aflarea adevărului în cauză sau pentru verificarea credibilității martorului.

(m) modul în care persoana suspectată, acuzată, condamnată sau afectată poate beneficia de dreptul la interpretare

Articolul 12 Limba oficială și dreptul la interpret din Codul de procedură penală

(1) Limba oficială în procesul penal este limba română.

(2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, actele procedurale întocmindu-se în limba română.

(3) Părților și subiecților procesuali care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoștință de piesele dosarului, de a vorbi, precum și de a pune concluzii în instanță, prin interpret. În cazurile în care asistența juridică este obligatorie, suspectului sau inculpatului i se asigură în mod gratuit posibilitatea de a comunica, prin interpret, cu avocatul în vederea pregătirii audierii, a introducerii unei căi de atac sau a oricărei altei cereri ce ține de soluționarea cauzei.

(4) În cadrul procedurilor judiciare se folosesc interpreți autorizați, potrivit legii. Sunt incluși în categoria interpreților și traducătorii autorizați, potrivit legii.

(n) cum este prevenit accesul neautorizat la date sensibile sau la fluxurile de date către entități necunoscute.

Capitolul IV din Noul Cod Penal este dedicat Fraudelor comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.

Linkul de conectare este comunicat părții prin citație, iar sistemul de comunicație este izolat la nivelul rețelei WAN a sistemului judiciar.

Articolul 17 alineatul (1) litera (c) - Taxe pentru procedurile în materie civilă și comercială

(a) procedurile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1896/2006, (CE) nr. 861/2007, (UE) nr. 655/2014 și Regulamentul (CE) nr. 805/2004;

Regulamentul (CE) nr. 1896/2006

Cererile privind emiterea somaţiei europene de plată - 200 lei. Opoziţia la somaţia europeană de plată - 100 lei. A se vedea art. 6 alin. 2 si alin. 2 indice 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Regulamentul (CE) nr. 861/2007

Taxa de 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei sau valoarea în euro nu depăşeşte echivalentul sumei de 2.000 lei, şi 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 lei sau a căror valoare în euro depăşeşte echivalentul sumei de 2.000 lei.

A se vedea art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Regulamentul (UE) nr. 655/2014

Taxa de 100 lei. A se vedea art. 11 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Regulamentul (CE) nr. 805/2004

Taxa de 20 lei. A se vedea art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

(b) procedura de recunoaștere, o declarație de caracter executoriu sau refuzul recunoașterii prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 650/2012, (UE) nr. 1215/2012 și (UE) nr.606/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul Consiliului (CE) nr. 4/2009, (UE) 2016/1103, (UE) 2016/1104 și (UE) 2019/1111;

Procedura de recunoaștere, o declarație de caracter executoriu sau refuzul recunoașterii prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 650/2012, (UE) nr. 1215/2012 și (UE) nr.606/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul Consiliului (CE) nr. 4/2009 și (UE) 2019/1111

Taxa de 20 lei. A se vedea art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Regulamentul (UE) 2016/1103 – Nu se aplică de România.

Regulamentul (UE) 2016/1104 – Nu se aplică de România.

(c) proceduri legate de emiterea, rectificarea și retragerea extraselor furnizate pentru Regulamentul (CE) nr. 4/2009, certificatul european de moştenitor și atestări prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 650/2012, certificate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1215/2012, certificatele prevăzute în Regulamentul (UE) nr 606/2013, atestări prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1103, atestări prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1104 și certificatele prevăzute la Regulamentul (UE) 2019/1111;

Proceduri legate de emiterea, rectificarea și retragerea extraselor furnizate pentru Regulamentul (CE) nr. 4/2009 - Gratuit.

A se vedea art. 22 din Legea nr. 36/2012 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente şi decizii ale Consiliului Uniunii Europene, precum şi instrumente de drept internaţional privat în domeniul obligaţiilor de întreţinere

Proceduri legate de emiterea, rectificarea și retragerea extraselor furnizate pentru certificatul european de moştenitor și atestări prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 650/2012

Potrivit art. 23 din Ordinul ministrului justiţiei. 177/C/2024/19.01.2024 pentru aprobarea Normelor privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici,

„Art. 23 -(1) În cadrul procedurii succesorale, onorariile pentru eliberarea certificatului de moştenitor se stabilesc pe certificat de moştenitor, indiferent de numărul moştenitorilor, ţinând seama de tranşele valorice, de categoriile de servicii şi proceduri, şi au în vedere gradul de rudenie al moştenitorilor cu defunctul.

(2) Onorariile astfel stabilite se vor aplica numai pentru moştenitorii legali ai defunctului.

(3) Pentru moştenitorii testamentari care nu sunt soţ sau rude în grad succesibil cu defunctul, onorariile se majorează cu 25%.

(4) La succesiunile succesive, onorariul se stabileşte pentru fiecare masă succesorală în parte.

(5) Pentru eliberarea unui certificat de moştenitor suplimentar, onorariul se va calcula, conform alin. (1) şi (4), şitranşelor valorice prevăzute în anexa nr. 3, la valoarea bunurilor care fac obiectul suplimentării, aduse la masa succesorală.

(6) Pentru eliberarea unui certificat european de moştenitor, onorariul se stabileşte prin aplicarea procentului de 20% la valoarea onorariului stabilită pentru eliberarea certificatului de moştenitor în cauză, dar nu mai puţin de onorariul minimal prevăzut în anexa nr. 3 lit. a).”

ANEXA 3 la norme

PROCEDURA SUCCESORALĂ

pentru care onorariile minimale sunt graduale pe tranşeşi în cote procentuale

Valoarea masei succesorale la carese stabileşte onorariul minimal	Onorariul minimal)*
a) până la 20.000 lei	2,7%, dar nu mai puţin de 240 lei/dosar succesoral
b) de la 20.001 lei la 35.000 lei	540 lei + 1,9% pentru ceea ce depăşeşte 20.001 lei
c) de la 35.001 lei la 65.000 lei	725 lei + 1,6% pentru ceea ce depăşeşte 35.001 lei
d) peste 65.001 lei	1.205 lei + 0,85% pentru ceea ce depăşeşte 65.001 lei

Proceduri legate de emiterea certificatelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1215/2012, certificatele prevăzute în Regulamentul (UE) nr 606/2013 și certificatele prevăzute la Regulamentul (UE) 2019/1111;

Taxa de 20 lei. A se vedea art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Proceduri legate de emiterea, rectificarea și retragerea extraselor furnizate pentru Regulamentul (UE) 2016/1103, atestări prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1104 – Cele două regulamente nu se aplică de România.

(d) proceduri inițiate printr-o creanță a unui creditor străin în cadrul unei proceduri de insolvență în temeiul articolului 53 din Regulamentul (UE) 2015/848;

Taxa de 200 lei. A se vedea art. 14 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

(e) comunicarea între persoane fizice sau juridice sau reprezentanții acestora cu autoritățile centrale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 4/2009 și al Regulamentului (UE) 2019/1111 sau autoritățile competente în temeiul capitolului IV din Directiva 2003/8/CE.

Gratuit

Articolul 17 alineatul (1) litera (d) - detalii privind metodele de plată electronică disponibile pentru taxele datorate în cauzele transfrontaliere;

Taxele judiciare de timbru

Art. 40 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local "Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru", al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.

Lista conturilor trezoreriilor de la sediul instanţelor pentru plata taxei de timbru (nerezidenti) - anexa 1 (1880 Kb)

Ordonanţa de Urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru - anexa 2 (40 Kb)

Calculator taxă de timbru – anexa 3 (43 Kb)

Trezoreria Statului este participant direct în sistemul electronic de plăţi din România, prin intermundiul acesteia efectuându-se numai operaţiuni de încasări şiplăţi în lei şi numai pe teritoriul României.

În calitate de participant direct în sistemul electronic de plăţi din România, Trezoreria Statului procedează la decontarea documentelor de plată prin care instituţiile publice şi operatorii economici dispun plăţi din conturile deschise la acestea şi totodată încasează sume virate de plătitori prin intermediul entităţilor înregistrate în sistemul:

ReGIS (pentru decontarea ordinelor de plată de mare valoare-sistem gestionat de Banca Naţională a României, publicat pe site-ul https://www.bnr.ro/ ) - anexa 4 lista ReGIS (431 Kb) şi
SENT (pentru decontarea ordinelor de plată de mică valoare – sistem gestionat de TRANSFOND, publicat pe site-ul https://www.transfond.ro/ - anexa 5 lista Transfond (15 Kb) .

Dacă plătitorul efectuează o plată din contul propriu deschis la o instituţie de credit din străinătate, aceasta are o bancă corespondent în România prin intermediul căreia se efectuează decontarea sumelor respective, fiind necesară (ca de altfel şi în cazul plăţilor efectuate din conturile deschise la instituţii de credit din România), înscrierea informaţiilor referitoare la beneficiarul plăţii, obligatorii fiind codul IBAN al contului în care se efectuează plata şi codul de identificare fiscală al beneficiarului plăţii.

Expertizele şi cauţiunile

Onorariile de expertiză se încasează în numerar în lei in conturile colectoare deschise la nivel de sucursală judeţeană/sucursalele municipiului Bucuresti pe numele Birourilor Locale de Expertize de pe lângă tribunalele teritoriale/Tribunalul Bucuresti. Colectarea sumelor stabilite de instanţă cu titlu de onorariu de expertiză se efectuează prin unităţile CEC BANK SA, în zilele lucrătoare, în cadrul programului de lucru stabilit pentru acestea. Această modalitate de încasare este stabilită prin Convenţia de cont colector nr. RU15/17.08.2006 (nr. MJ 78627), prelungită prin actele adiţionale nr. 441/09.07.2014 şi 838/05.11.2015. Lista conturilor cec bank sa pentru plata expertizelor - anexa 6 (390 Kb)

În ceea ce priveştecauţiunile depuse pe seama şi la dispoziţiainstanţelor de judecată, acestea pot fi achitate fie la ghişeulunităţilor băncii, fie prin virament, cu indicarea in ordinul de plată a tuturor elementelor necesare identificării instanâei (beneficiara sumei), precum şi a cauzei pentru a cărei soluţionare este necesară depunerea cauţiunii. Lista conturilor cec bank sa pentru plata cauţiunilor - anexa 7 (568 Kb)

Conform art. 671. din Codul de procedură Civilă, depunerea sau consemnarea oricărei sume în scopul participării la desfăşurarea, potrivit legii, a executării silite ori al obţinerii suspendării executării silite, depunerea sumelor cu afectaţiune specială, precum şi depunerea sau consemnarea sumelor reprezentând veniturile bunurilor urmărite ori preţul rezultat din vânzarea acestor bunuri se fac la CEC Bank - S.A., Trezoreria Statului sau la orice altă instituţie de credit care are în obiectul de activitate operaţiuni de consemnare la dispoziţiainstanţei de executare sau a executorului judecătoresc.

Dovada depunerii sau consemnării acestor sume se poate face cu recipisa de consemnare sau cu orice alt înscris admis de lege.

Eliberarea acestor sume se face persoanelor îndreptăţite sau reprezentanţilor acestora numai pe baza dispoziţiei executorului judecătoresc ori a instanţei de executare, după caz.

Dispoziţiile art. 1.057 şi următoarele privitoare la cauţiunea judiciară se aplică în mod corespunzător.

Totodată, potrivit art. 1.057 alin.1 din acelaşi act normativ, când legea prevede darea unei cauţiuni, suma datorată de parte cu acest titlu se stabileşte de către instanţă în condiţiile legii şi se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice altă instituţie de credit care efectuează astfel de operaţiuni, pe numele părţii respective, la dispoziţiainstanţei sau, după caz, a executorului judecătoresc.

Calculator cauţiune - anexa 8 (47 Kb)

La nivelul fiecărei sucursale județene si pentru municipiul Bucuresti există un cont al CEC BANK SA in care se depun onorariile de expertiza, având drept titular Biroul Local de Expertiză (corespunzător tribunalului teritorial căruia îi este arondat) şi un cont de consemnare pentru sumele stabilite cu titlu de cauţiune.

Cheltuielile judiciare avansate de stat, precum şi amenzile judiciare, penale, administrative

Sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiţieişi Ministerului Public pentru desfăşurarea proceselor penale, care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia.

Acestea se pot achita la Agenţiile de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor fiscale.

Obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanţă fiscală. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligaţia de plată către stat a sumelor avansate din bugetul statului, constituie titlu executoriu şi se comunică de îndată organelor competente.

Potrivit art. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

(1) În cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin domiciliu fiscal se înţelege:

a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;

b) pentru persoanele fizice care desfăşoarăactivităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală;

c) pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat;

d) pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, sediul acestora sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.”

Informaţiamenţionată la art. 17 alin. 1 lit. e) din Regulament

Nu este cazul

Ultima actualizare: 06/03/2025