Regulamentul privind digitalizarea – notificări din partea statelor membre

1. Portaluri IT naționale pentru comunicarea cu instanțele judecătorești sau cu alte autorități

Portalul IT național pentru sistemul judiciar se numește „portalul e-justiție” (portalul e-Sodstvo).

Link către portal: https://evlozisce.sodisce.si/esodstvo/index.html

Portalul oferă acces pentru diferite niveluri de utilizatori:

utilizatori înregistrați: oricine poate depune o cerere (este necesară numai o adresă de e-mail pentru înregistrare), iar acest nivel de utilizator oferă acces la anumite informații publice (de exemplu, cartea funciară);
utilizatori calificați: pentru înregistrare este necesar un certificat digital calificat emis de un furnizor din Slovenia, deși nu este necesară cetățenia slovenă.

Portalul este utilizat în scopuri diferite, în funcție de tipul de utilizator. În cadrul procedurilor de executare silită, de cadastru și de insolvență cererile pot fi depuse pe cale electronică. Cererile pot fi depuse, de asemenea, pe cale electronică în cadrul unor proceduri familiale nelitigioase, dar numai între centrele de servicii sociale și instanțele competente.

Atunci când utilizează portalul e-justiție, utilizatorii înregistrați se identifică introducând un nume de utilizator (adresă de e-mail) și o parolă. Utilizatorii înregistrați nu au nevoie de un certificat digital calificat sau de o căsuță poștală electronică securizată.

Utilizatorii înregistrați pot utiliza portalul e-justiție pentru a efectua următoarele operațiuni:

operațiuni legate de registrul funciar electronic (e-ZK), și anume extrase și notificări din cartea funciară publică. Pentru a efectua alte operațiuni pe cale electronică, utilizatorul trebuie să aibă statutul de utilizator calificat;
operațiuni de executare electronică (e-Izvršba), și anume depunerea unei cereri de executare silită pe baza unui act autentic, completarea unei cereri de executare silită pe baza unui act autentic (posibilă numai dacă cererea a fost depusă pe cale electronică, iar solicitantul a primit un ordin judecătoresc de completare a acesteia). Pentru a efectua alte operațiuni pe cale electronică, utilizatorul trebuie să aibă statutul de utilizator calificat.

Utilizatorii externi calificați sunt împărțiți în utilizatori externi calificați independenți și persoane autorizate să acționeze în numele unor utilizatori externi independenți.

Utilizatorii externi calificați independenți sunt împărțiți, de asemenea, în utilizatori profesioniști, utilizatori și administratori externi.

Un utilizator poate avea statutul de utilizator calificat extern dacă deține un certificat calificat și o căsuță poștală electronică securizată. Un utilizator angajat să acționeze în numele unui utilizator independent (persoană autorizată prin numire) nu este obligat să aibă o căsuță poștală electronică securizată. Tipul de operațiune pe care un utilizator o poate efectua pe cale electronică în cadrul unei proceduri electronice specifice depinde de grupul de utilizatori în care utilizatorul este înscris în sistemul de securitate.

Utilizatorii profesioniști sunt utilizatori care au statutul de reprezentant (profesional) sau de autoritate judiciară în cadrul procedurilor judiciare civile. Printre aceștia se numără notarii, avocații, executorii judecătorești, administratorii, parchetul specializat din Slovenia, procurorii, societățile imobiliare și avocații autorităților locale.

Utilizatorii sunt părți care au calitatea de parte la o procedură judiciară civilă. Aceștia pot fi persoane juridice, persoane fizice, autorități de stat și autorități locale.

Administratorii externi sunt utilizatori care gestionează utilizatori din grupuri de utilizatori profesioniști în cadrul sistemului de securitate.

O persoană autorizată să reprezinte un utilizator extern calificat independent (persoană autorizată prin numire) este o persoană fizică care, în cazul unui utilizator extern calificat independent, organizat sub forma juridică organizatorică a unei entități juridice sau a unui avocat înregistrat, este autorizată, pe baza numirii sale, să efectueze operațiuni electronice în cadrul procedurilor judiciare civile în numele utilizatorului respectiv sau care îndeplinește, în cazul unui utilizator independent calificat care este o administrație centrală sau o autoritate locală, o funcție sau sarcini care îi conferă dreptul de a efectua operațiuni electronice în cadrul procedurilor judiciare civile în numele autorității respective.

Persoana autorizată de un utilizator independent efectuează operațiuni electronice în numele utilizatorului extern calificat independent pe care îl reprezintă. O persoană fizică poate fi inclusă într-un sistem de securitate ca persoană autorizată pentru un singur utilizator extern calificat independent din cadrul unui anumit grup de utilizatori.

Subportalul pentru executare electronică e-Izvršba (e-Izvršba)

Vă puteți înregistra pe subportalul pentru executare electronică în calitate de:

utilizator înregistrat, în cazul în care puteți depune o cerere de executare silită pe baza unui document autentic și a unei cereri de executare silită completate pe baza unui document autentic;
utilizator extern calificat, caz în care puteți depune cereri electronice (în conformitate cu grupul dumneavoastră de utilizatori): cereri, căi de atac, cereri de suspendare a executării silite, retrageri ale cererilor și alte cereri.

Subportalul e-ZK (registrul electronic funciar)

Vă puteți înregistra pe subportalul pentru registrul electronic funciar în calitate de:

utilizator înregistrat, caz în care puteți consulta cartea funciară și obține extrase din cartea funciară;
utilizator extern calificat, caz în care puteți, pe lângă consultarea și obținerea de extrase din cartea funciară, să formulați cereri de înregistrare în cartea funciară în format electronic, notificări și alte cereri electronice în cadrul procedurilor de carte funciară electronică.

În cadrul procedurilor de carte funciară, toate actele judiciare sunt trimise într-o căsuță poștală electronică securizată.

Subportalul e-INS (insolvență electronică)

Operațiunile electronice din cadrul procedurilor de insolvență (operațiuni eINS) pot fi îndeplinite de următoarele grupuri de utilizatori calificați:

Utilizatori profesionali:

avocați (în calitate de reprezentanți ai părților);
administratori;
procurori (parchetul specializat în calitate de reprezentant al statului);
procurori (Parchetul general).

Părțile:

entități juridice (o entitate juridică ce acționează în nume propriu în calitate de parte la procedura de insolvență);
persoane fizice (consumatori, întreprinderi și persoane fizice în nume propriu, în calitate de părți la procedura de insolvență).

Avocații, procurorii și părțile (persoane juridice și fizice) efectuează următoarele operațiuni eINS:

depunerea următoarelor cereri electronice:

depunerea unei cereri electronice de inițiere a procedurii de insolvență;
depunerea unei cereri electronice în cadrul unei proceduri de insolvență;
depunerea altor cereri electronice depuse de părțile la procedura de insolvență (cereri în cadrul procedurilor preliminare și principale de insolvență și căi de atac ordinare și extraordinare);
depunerea unei cereri de acces la un dosar, și anume în vederea examinării documentelor electronice în cadrul unei proceduri eINS specifice;
examinarea cererilor depuse.

Administratorii pot depune o cerere electronică și pot efectua cercetări, inclusiv:

realizarea unei imagini de ansamblu a tuturor domeniilor în care își exercită atribuțiile de administrator și
examinarea documentelor electronice în cadrul unei proceduri eINS specifice în cadrul căreia își exercită atribuțiile de administrator.

Procurorii pot depune o cerere electronică sau o cale de atac extraordinară și pot efectua o examinare a documentelor electronice în cadrul unei proceduri eINS specifice.

Administratorii și avocații trebuie să depună toate cererile în cadrul procedurilor de insolvență pe cale electronică. Procurorii și părțile (persoane juridice și persoane fizice) pot depune cereri în cadrul procedurii de insolvență pe cale electronică, dar nu sunt obligate să facă acest lucru.

Documentele din cadrul procedurilor de insolvență sunt transmise electronic în căsuțe poștale electronice securizate pentru administratori și avocați. Pentru alte grupuri de utilizatori, documentele sunt transmise și prin poștă dacă utilizatorii nu dispun de o căsuță poștală electronică securizată înregistrată în sistemul de securitate judiciară.

Subportalul de proceduri civile e-Vloga (e-Cerere)

Subportalul e-Cerere în cadrul procedurilor civile este utilizat pentru depunerea electronică a cererilor în cadrul procedurilor de regularizare a relațiilor de familie și a situațiilor personale desfășurate în fața instanțelor districtuale (okrožna sodišča), precum și a procedurilor succesorale desfășurate în fața instanțelor locale (okrajna sodišča) și pentru depunerea unei cereri electronice de autorizare a exercitării unei căi de atac în conformitate cu dispozițiile Legii privind procedura civilă (Zakon o pravdnem postopku).

2. Legislația națională privind folosirea videoconferințelor în materie civilă și comercială

Articolul 114a din Legea privind procedura civilă [Uradni list RS (UL RS; Monitorul Oficial al Republicii Slovenia)] nr. 26/99, astfel cum a fost modificat] prevede că o instanță poate, cu acordul părților, să permită părților și reprezentanților acestora să se afle într-un alt loc în timpul audierii și să desfășoare acte de procedură în acel loc în cazul în care se asigură transmisia audio și video de la locul în care are loc audierea către locul sau locurile în care părțile și/sau reprezentanții sunt prezenți și viceversa (videoconferință). În aceleași condiții, o instanță poate decide să administreze probe prin efectuarea unei inspecții, examinarea documentelor, audierea părților și a martorilor și administrarea de probe de la martori experți. Nu se poate introduce nicio cale de atac împotriva hotărârii instanței în această privință.

Audierile pot fi înregistrate. Temeiul juridic în acest sens este articolul 125a din Codul de procedură civilă, care prevede că președintele de ședință poate dispune înregistrarea audio sau audiovizuală a întregii audieri sau a unei părți a acesteia. Acesta informează părțile și ceilalți participanți cu privire la decizia sa în cadrul audierii. Înregistrarea trebuie să conțină următoarele informații: adresa și compunerea instanței, locul, data și ora audierii, litigiul în cauză, precum și numele părților sau al altor persoane prezente, precum și al reprezentanților legali sau al persoanelor autorizate ale acestora. În plus, înregistrarea conține informații de identificare a persoanei a cărei declarație este înregistrată și a calității în care aceasta face declarația. În cazul în care declarațiile mai multor persoane sunt înregistrate, înregistrarea trebuie să identifice în mod clar cine a făcut declarația. Procesul-verbal al ședinței ar trebui să menționeze că audierea a fost înregistrată cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare audio sau audio și video și să indice cine a dispus înregistrarea, să precizeze că părțile și ceilalți participanți au fost informați cu privire la înregistrare în cadrul audierii și să indice locul în care este stocată înregistrarea și modul în care aceasta poate fi accesată. O transcriere a înregistrării sonore trebuie realizată în termen de cinci zile de la crearea acesteia. Părțile au dreptul de a accesa înregistrarea și de a formula obiecții cu privire la inexactități din transcriere în termen de cinci zile de la primirea copiei. Președintele de ședință decide asupra obiecțiilor în cameră de consiliu. Înregistrarea este introdusă și stocată automat în sistemul informatic pentru aceeași perioadă ca și dosarul din care face parte.

Legea privind procedura civilă stabilește cerința de a se asigura că înregistrările audierilor sunt păstrate în siguranță și nu sunt accesibile publicului. Articolul 125a prevede că înregistrarea unei audieri se introduce și se stochează automat în sistemul informatic al instanței pentru aceeași perioadă ca și dosarul din care face parte. Aceasta înseamnă că înregistrările audierilor sunt stocate într-un mod care să le asigure securitatea și să restricționeze accesul la acestea, împiedicând astfel punerea lor la dispoziția publicului. Articolul 332c reglementează tratarea cererilor, a probelor și a deciziilor care conțin informații clasificate și prevede că instanța trebuie să stocheze informațiile respective într-un mod care să le asigure securitatea, accesul fiind permis numai în incintele instanței care îndeplinesc cerințele de securitate. Acest lucru confirmă, de asemenea, faptul că înregistrările audierilor care pot conține informații sensibile sau clasificate sunt păstrate într-un mod care să asigure securitatea acestora și să limiteze disponibilitatea acestora pentru public.

Instanțele utilizează un sistem de videoconferință Polycom cu licențe suplimentare de extensie pentru sistemul Pexip. Sistemul este utilizat pe infrastructura națională din cadrul rețelei autorităților naționale.

Accesul la sistemul de videoconferință este extins și mai mult de sistemul Pexip, care permite, de asemenea, accesul dispozitivelor mobile deținute de participanți și nu necesită hardware specific (dedicat) pentru participarea la o videoconferință.

Informațiile referitoare la punerea în aplicare tehnică a videoconferinței sunt schimbate între părțile la procedură în cadrul procedurilor judiciare în cauză. Instanța în fața căreia se desfășoară procedurile este responsabilă de asigurarea punerii în aplicare efective (inclusiv testarea prealabilă, dacă este necesar).

Legea privind procedura civilă este disponibilă la următoarea adresă: https://pisrs.si/pregledPredpisa?id=ZAKO1212

Link către traducerile legilor în limba engleză: https://pisrs.si/aktualno/zakonodaja-v-anglescini

3. Legislația națională privind folosirea videoconferințelor în materie penală

Legea privind procedura penală (Zakon o kazenskem postopku) (UL RS nr. 63/94, cu modificările ulterioare) reglementează și, în anumite condiții, permite ca audierile preliminare, audierile principale, mărturiile, audierile și alte acte procedurale să aibă loc prin videoconferință. Videoconferința poate fi utilizată în cazul în care părțile la procedură convin astfel sau în cazul în care acest lucru este necesar pentru a se asigura că procedurile penale se desfășoară în mod corespunzător, având în vedere circumstanțele cauzei. Instanța decide cu privire la utilizarea videoconferinței prin decizie motivată. Decizia este transmisă părților și celorlalți participanți, împreună cu o invitație la audiere, care conține instrucțiuni privind utilizarea sistemului de videoconferință și metoda prin care se confirmă identitatea unui participant. Această decizie nu poate face obiectul unei căi de atac specifice.

O audiere poate avea loc, de asemenea, prin videoconferință în cauzele în care sunt implicați martori protejați sau anonimi, în cazul în care prezența acestora în fața organismului care efectuează audierea ar prezenta un pericol grav pentru viața sau persoana lor sau dacă autoritatea competentă a solicitat acest lucru din altă țară. Persoana care urmează să fie audiată trebuie să fie însoțită de o persoană competentă a organismului care efectuează audierea sau de o altă persoană autorizată, pentru a se asigura că persoana audiată este identificată în mod corespunzător. În anumite condiții, videoconferința poate fi utilizată, de asemenea, atunci când sunt audiați martorii experți.

Temeiul juridic pentru folosirea videoconferințelor în cadrul procedurilor penale este prevăzut la articolele 244, 304a și 84a din Legea privind procedura penală, care stabilesc condițiile și procedura de desfășurare a acestor audieri, inclusiv metoda prin care identitatea participanților este confirmată și comunicarea securizată este asigurată. Folosirea videoconferințelor contribuie la desfășurarea rapidă a procedurilor judiciare, reduce costurile și sporește siguranța martorilor.

Dispozițiile Legii privind procedura penală asigură accesul suspecților la infrastructura de videoconferință pentru desfășurarea unei audieri prin videoconferință. Echipamentele de videoconferință care permit comunicarea interactivă prin transmiterea simultană de imagini și sunete pot face parte din echipamentul de ședință sau pot fi furnizate sub formă de echipament portabil pentru videoconferințe. Locul cu care se face legătura pentru instanță sau judecător poate fi o altă sală de judecată, o cameră securizată, o închisoare, un loc în străinătate etc. Audierile prin videoconferință permit ascultarea persoanelor acuzate, a martorilor și (în anumite condiții) a experților, asigurând în același timp un sentiment mai mare de securitate pentru martori prin prevenirea contactului direct cu persoana acuzată.

Confidențialitatea comunicării dintre suspect, persoana acuzată, condamnată sau vizată și avocatul acesteia înainte și în timpul audierii prin videoconferință este asigurată în conformitate cu dispozițiile Legii privind procedura penală. Articolul 74 din Codul de procedură penală prevede că, în cazul în care persoana acuzată se află în detenție, avocatul apărării poate să îi scrie și să îi vorbească liber și fără supraveghere. Aceasta înseamnă că trebuie garantată confidențialitatea comunicării dintre persoana acuzată și avocatul său, inclusiv în timpul comunicării prin videoconferință. Articolul 244a prevede de asemenea că, în anumite condiții, audierea unei persoane acuzate sau a unui martor poate fi efectuată și prin videoconferință, cu condiția ca persoana audiată să fie identificată în mod corespunzător. În cazul unei persoane acuzate, al unui martor sau al unui expert audiat prin videoconferință în cursul procedurilor penale naționale pe teritoriul unei alte țări, autoritatea competentă trebuie să se asigure că persoana acuzată, martorul sau expertul este însoțit de o persoană competentă a autorității competente din țara respectivă, pentru a se asigura că persoana audiată este identificată. Avocatul apărării poate fi, de asemenea, prezent la audiere, ceea ce contribuie, de asemenea, la asigurarea confidențialității comunicării dintre acuzat și avocatul său. Acest acord asigură protecția și confidențialitatea comunicării dintre acuzat și avocatul său, chiar dacă are loc prin videoconferință.

Părinții trebuie să fie informați fără întârzieri nejustificate cu privire la audierea copilului lor prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță imediat după ce minorul a fost informat cu privire la drepturile lui. Autoritatea competentă trebuie să notifice imediat părinților sau tutorelui drepturile copilului, inclusiv dreptul de a fi însoțit de părinți sau tutore în cursul procedurilor. Această notificare trebuie efectuată într-un mod inteligibil, verbal și în scris și confirmată prin semnătura minorului. Interesul superior al copilului trebuie luat în considerare atunci când se asigură înregistrarea copilului prin mijloace audiovizuale, în cazul în care acest lucru este proporțional cu circumstanțele cazului. În cazul în care există motive pentru care părinții sau tutorele copilului nu sunt în măsură să îl însoțească în cadrul procedurilor penale, minorul poate alege un alt adult în care are încredere sau, în caz contrar, autoritatea competentă sau centrul de servicii sociale competent poate numi imediat un alt adult, ținând seama în mod corespunzător de interesul superior al copilului. Temeiul juridic pentru acest lucru este Legea privind procedura penală, în special articolele 452c, 84a, 304a și 452c.

În conformitate cu Legea privind protecția copiilor în procedurile penale și tratamentul cuprinzător al acestora în cadrul „Casei de copii” (Zakon o zaščiti otrok v kazenskem postopku in njihovi celostni obravnavi v hiši za otroke) (UL RS nr. 54/21, ZZOKPOHO), părinții sau alți adulți corespunzători sunt informați cu privire la audierea copilului prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță, într-un mod care să asigure luarea în considerare a interesului superior al copilului. În temeiul articolului 24 din ZZOKPOHO, instanța poate permite ca reprezentantul legal al copilului, avocatul unei persoane minore vătămate, un membru al personalului profesional al unui centru de asistență socială, avocatul copilului, personalul tehnic al instituției și alte persoane a căror prezență este autorizată de instanță să fie prezente la audiere, pe lângă copilul însuși și expertul care asistă la desfășurarea audierii. Prezența acestor persoane trebuie securizată în spații separate conectate cu echipamente audio și video care permit părinților sau altor adulți corespunzători să fie informați și să urmărească audierea, fără ca acest lucru să aibă un efect negativ asupra copilului. Instanța poate dispune ca o persoană să părăsească temporar sala în cazul în care prezența sa ar fi contrară bunei desfășurări a procedurii preliminare sau penale și pentru a se asigura că interesul superior al copilului este întotdeauna luat în considerare în timpul audierii.

Temeiul juridic pentru înregistrarea audierilor în cadrul procedurilor penale este prevăzut la articolul 314 din Codul de procedură penală, care prevede că președintele instanței poate dispune ca toate părțile sau anumite părți la unui proces să fie înregistrate utilizând aparatura tehnică de înregistrare audio sau audio-video corespunzătoare. Înregistrarea se efectuează în conformitate cu dispozițiile articolului 84 din Codul de procedură penală. Părțile pot obține redarea și o copie a înregistrării din sistemul informatic e-justiție (e-Sodstvo) de îndată ce acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic. Procesele-verbale ale ședințelor de judecată pot fi reproduse integral sau parțial la cererea părților sau prin decizia judecătorului.

Legea privind procedura penală este disponibilă la următoarea adresă: https://pisrs.si/pregledPredpisa?id=ZAKO362

Legea privind protecția copiilor în procedurile penale și tratamentul cuprinzător al acestora în cadrul „Casei de copii” este disponibilă la următoarea adresă: https://pisrs.si/pregledPredpisa?id=ZAKO8216

Link către traducerile legilor în limba engleză: https://pisrs.si/aktualno/zakonodaja-v-anglescini

4. Taxe judiciare în materie civilă și comercială

Taxele judiciare aplicabile în cadrul unei proceduri europene de somație de plată sunt prevăzute în Legea privind taxele judiciare (Zakon o sodnih taksah) (UL RS nr. 37/08, cu modificările ulterioare, ZST-1), care este legea de bază ce reglementează taxele judiciare.

Se percepe o taxă judiciară unică pentru întreaga procedură europeană de somație de plată. Plata trebuie efectuată în momentul depunerii cererii la instanță.

În cadrul procedurii europene de somație de plată, cuantumul taxelor judiciare care trebuie plătite de solicitant la depunerea cererii în instanță depinde de valoarea obiectului litigiului. Taxa se calculează în conformitate cu tabelul prevăzut la articolul 16 din ZST-1. Taxa judiciară pentru o valoare a cererii de până la 300 EUR este stabilită la 18 EUR, după care este majorată în funcție de valoarea cererii. Cuantumurile majorării sunt prevăzute la articolul 16 din ZST-1, care este disponibil la următoarea adresă: https://pisrs.si/pregledPredpisa?id=ZAKO4729.

Se plătește o taxă judiciară de 16 EUR pentru procedurile privind cererea de recunoaștere a unei hotărâri a unei instanțe străine, pentru procedurile privind o cerere de încuviințare a executării unei hotărâri pronunțate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, pentru procedurile referitoare la o opoziție la o hotărâre privind încuviințarea executării unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, pentru procedurile privind o cerere de titlu executoriu european sau pentru eliberarea unui certificat de inopozabilitate sau pentru limitarea forței executorii sau pentru procedurile privind o cerere de rectificare sau de retragere a unui titlu executoriu european.

Există taxe judiciare legale pentru procedurile naționale de insolvență, defalcate în taxe pentru procedurile împotriva întreprinderilor și a persoanelor juridice și taxe pentru procedurile împotriva consumatorilor:

Procedura de faliment împotriva unei entități juridice, procedura de soluționară obligatorie și procedura de lichidare forțată:

procedura privind cererea de deschidere a procedurii de faliment: 246 EUR;
procedura privind o cerere de deschidere a unei proceduri de soluționare obligatorie: 164 EUR;
procedura privind o cerere de deschidere a unei proceduri de lichidare forțată: 82 EUR;
contestație la procedura de soluționare obligatorie: 50 EUR;
procedura de recurs împotriva unei decizii de distribuire pronunțată în primă instanță: 410 EUR;
procedura de recurs împotriva unei alte decizii: 82 EUR.

Taxa pentru cererea de deschidere a procedurii falimentului nu se plătește în cazul în care cererea este depusă de angajați împotriva unui angajator care întârzie cu mai mult de două luni plata salariilor până la salariul minim sau plata impozitelor și a contribuțiilor pe care plătitorul este obligat să le calculeze sau să le plătească în același timp cu plata salariilor către angajați, situație care persistă în ziua anterioară depunerii cererii de deschidere a procedurii falimentului.

Procedura de faliment personal și lichidarea de active:

Procedură privind contestația la exonerarea răspunderii în caz de faliment personal: 20 EUR.

În procedurile de faliment personal și lichidare de active, se plătesc onorarii egale cu un sfert din onorariile stabilite pentru procedurile de faliment al unei persoane juridice, pentru procedurile de soluționare obligatorie și pentru procedurile de lichidare forțată (punctul 1 de mai sus).

Taxa pentru cererea de inițiere a procedurii falimentului nu se plătește în cazul în care cererea este depusă de un debitor sau de un moștenitor al defunctului. Taxa cu numărul de tarif 5201 nu se plătește în cazul în care administratorul depune o contestație.

ZST-1 nu prevede nicio taxă judiciară pentru comunicarea dintre persoanele fizice sau juridice sau reprezentanții acestora și autoritățile centrale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 4/2009 al Consiliului și al Regulamentului (UE) 2019/1111 al Consiliului sau cu autoritățile competente în conformitate cu capitolul IV din Directiva 2003/8/CE a Consiliului.

Legea privind taxele judiciare este disponibilă la următoarea adresă: https://pisrs.si/pregledPredpisa?id=ZAKO4729

Link către traducerile legilor în limba engleză: https://pisrs.si/aktualno/zakonodaja-v-anglescini

5. Metode de plată electronică

Legea privind taxele judiciare prevede că taxele judiciare se plătesc în numerar, monedă electronică sau alt mijloc de plată valabil.

Ca regulă generală, plata electronică a unei taxe judiciare sub forma unui transfer (SEPA) este posibilă în toate procedurile judiciare. Aceasta se efectuează pe baza unei somații de plată emise în cadrul unei proceduri specifice sau în contul curent al instanței relevante, astfel cum a fost publicat online.

Taxele judiciare pot fi plătite pe cale electronică prin intermediul serviciilor bancare online (bancă online), direct prin intermediul prestatorilor de servicii de plată (de exemplu Petrol, Pošta Slovenije) și prin intermediul cardului de plată la ghișeul de numerar al unei instanțe.

6. Notificare privind utilizarea timpurie a sistemului informatic descentralizat

Nu este cazul

7. Notificare privind folosirea timpurie a videoconferințelor în materie civilă și comercială

Nu este cazul

8. Notificare privind folosirea timpurie a videoconferințelor în materie penală

Nu este cazul

Ultima actualizare: 03/04/2026