Regulamentul privind digitalizarea – notificări din partea statelor membre

1. Portaluri IT naționale pentru comunicarea cu instanțele judecătorești sau cu alte autorități

Articolul 17 alineatul (1) litera (a) – Portaluri IT naționale pentru comunicarea cu instanțele judecătorești sau cu alte autorități

numele portalului IT național și un link către acesta;

informații dacă numai cetățenii și/sau rezidenții și/sau persoanele juridice stabilite pe teritoriul statului dumneavoastră membru au acces la portal sau dacă accesul se acordă cetățenilor străini și/sau nerezidenților și persoanelor juridice stabilite pe teritoriul altui stat membru și dacă avocaților sau reprezentanților altor state membre li se oferă, de asemenea, acces la portalurile IT naționale;

Portalul este accesibil oricărei persoane care dispune de un instrument de identificare electronică estonian (carte de identitate, carte de identitate mobilă, carte de identitate electronică). Resortisanții străini pot solicita permisul electronic de ședere, ceea ce oferă, de asemenea, posibilitatea de a utiliza instrumente de identificare electronică.

în ce scop este utilizat portalul;

Portalul este utilizat pentru a depune documente, a primi documente și a accesa dosarul în cadrul procedurilor judiciare. În plus, portalul oferă posibilitatea de a obține calendarul, termenele și atenționările legate de procedurile judiciare. Prin intermediul portalului se pot depune documente la poliție și la parchet și se poate accesa un dosar penal. Utilizatorii portalului pot iniția proceduri de asigurare a respectării legii și pot accesa cazierele judiciare.

ce metode de identificare a utilizatorilor sunt folosite;

Carte de identitate, identificare mobilă, identificare inteligentă (smart-ID) și, în cazul deținuților, recunoașterea facială (necesită identificare electronică).

care sunt cerințele speciale pentru utilizarea portalului, dacă există.

Avocații și funcționarii publici de la nivel local și național trebuie să utilizeze doar portalul e-File pentru a comunica cu instanța. În cazul în care utilizatorul portalului nu a acceptat documentele care i-au fost trimise de instanță în termen de 20 de zile, dreptul utilizatorului de a utiliza portalul va fi restricționat.

2. Legislația națională privind folosirea videoconferințelor în materie civilă și comercială

Articolul 17 alineatul (1) litera (b) – legislația națională privind folosirea videoconferințelor în materie civilă și comercială.

Informațiile prevăzute la acest articol ar trebui să ofere suficiente informații persoanelor care vor participa la videoconferințe cu privire la legislația și procedurile naționale care le-ar permite să participe la audierea la distanță. Informațiile ar trebui să conțină următoarele:

informații cu privire la legislația și procedurile naționale aplicabile, inclusiv drepturile și garanțiile procedurale aplicabile, pentru desfășurarea examinării prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță;

Participarea la o audiere în cadrul unei proceduri civile este reglementată de articolul 350 din Codul de procedură civilă.

Articolul 350. Audiere cu participare de la distanță

(1) Instanța poate organiza o audiere cu participare de la distanță, astfel încât o parte la procedură sau reprezentantul sau consilierul acesteia să se afle în afara locului de desfășurare a audierii pe durata acesteia și să efectueze operațiuni procedurale în timp real de la locul de desfășurare a audierii.

(2) Un martor sau un expert poate fi, de asemenea, audiat prin metoda specificată la alineatul (1) din prezentul articol, iar partea la procedură care nu se află în locul de desfășurare a procedurii îi poate adresa întrebări.

(3) În cadrul unei audieri cu participare de la distanță, dreptul fiecărei părți la procedură de a prezenta observații, propuneri și cereri și de a formula o opinie cu privire la observațiile, propunerile și cererile altor părți la procedură trebuie să fie garantat într-un mod sigur din punct de vedere tehnic, precum și orice alte condiții aplicabile în cadrul audierii atunci când sunt transmise în timp real, atât sub formă vizuală, cât și sonoră, de către partea care nu se află la locul de desfășurare a procedurii către instanță și viceversa. Cu acordul părților principale și al martorului și, în cadrul procedurilor care implică acțiuni în justiție, cu consimțământul exclusiv al martorului, martorul poate fi audiat, de asemenea, prin telefon, în conformitate cu normele privind audierile cu participare de la distanță.

informații din care să reiasă dacă articolul 5 din Regulamentul privind digitalizarea permite desfășurarea videoconferințelor numai pentru instanțe sau dacă această posibilitate există și pentru alte autorități. În cazul în care și alte autorități au un temei juridic pentru desfășurarea videoconferințelor, vă rugăm să precizați ce autorități și pentru ce proceduri;

În conformitate cu codul menționat mai sus, audierile prin videoconferință pot fi desfășurate, în primul rând, de instanțe.

informații din care să reiasă dacă dreptul intern din țara dumneavoastră permite instanței sau autorității competente să programeze o audiere din oficiu;

Este la latitudinea instanței să decidă dacă este posibilă și necesară desfășurarea unei audieri prin videoconferință. Instanța va stabili, printre altele, dacă părțile la procedură pot participa la audierea prin videoconferință.

informații despre tehnologia de videoconferință disponibilă în statul dumneavoastră membru sau cea mai comună platformă/soluție de videoconferință utilizată;

Se utilizează Skype (cel mai frecvent), Cisco [care este soluția informatică internă („on premises”) și cea mai sigură] și Microsoft Teams, cea mai comună fiind Cisco, care este compatibilă cu echipamentele și sistemele informatice utilizate în prezent în instanță.

informații despre cerințele procedurale pentru ca o parte să prezinte un aviz privind utilizarea videoconferințelor sau a altei tehnologii de comunicare la distanță pentru audiere;

Se aplică normele privind audierile prevăzute în Codul de procedură civilă.

informații din care să reiasă dacă legislația națională din țara dumneavoastră prevede înregistrarea unei examinări și, în caz afirmativ, informații privind stocarea și difuzarea înregistrării;

Instanțele utilizează software-ul SALME (tehnologia conversiei vorbirii în text). În Estonia, toate audierile sunt înregistrate. Este la latitudinea instanței să aleagă dacă transcrie înregistrarea sau dacă produce o înregistrare care conține textul și o parte a înregistrării audio. SALME este un software dezvoltat pentru ca instanțele să înregistreze audierile și să transcrie înregistrările. Pentru a utiliza înregistrarea și transcrierea întocmite de SALME, părțile la procedură nu au nevoie de niciun software special.

informații privind modul în care este asigurată confidențialitatea comunicării dintre un avocat și un client înainte și în timpul videoconferinței;

Nu există norme speciale care să asigure confidențialitatea comunicării dintre un avocat și un client pe durata videoconferinței. Avocații fie apelează telefonic clientul, fie folosesc alte canale de comunicare.

informații despre modalitățile practice de organizare și desfășurare a audierii, inclusiv informații dacă sunt utilizate tehnologii de conversie a vorbirii în text;

Participanții la o audiere prin videoconferință primesc informațiile necesare împreună cu citația în vederea prezentării la audiere. Tehnologia de conversie a vorbirii în text este utilizată pentru înregistrarea audierilor. Textul nu este afișat participanților în timp real, ci este utilizat pentru a înregistra audierea.

informații despre accesul la videoconferință pentru părți și pentru reprezentanții acestora, inclusiv pentru persoanele cu handicap;

Toate informațiile necesare sunt furnizate în citația în vederea prezentării la audiere. Printre altele, instanța va analiza dacă este posibil ca persoanele să participe la audiere prin videoconferință (de exemplu, persoanele cu deficiențe de auz și persoanele care nu au acces la mijloace electronice). Estonia oferă posibilitatea de a participa la o audiere prin videoconferință în instanță sau în clădirea instituției de stat cea mai apropiată de locul de reședință al persoanei.

modul în care părțile sunt identificate și autentificate;

Instanțele nu utilizează în prezent o soluție separată de identificare electronică. Instanța poate solicita unei părți la procedură să își prezinte cartea de identitate pe ecran; avocatul apărării poate confirma că persoana în cauză este persoana corectă; instanța poate solicita ca detaliile actului să fie trimise și/sau ca partea la procedură să trimită o confirmare semnată electronic etc.

modul în care părțile pot adresa întrebări și, în caz contrar, pot participa în mod semnificativ;

Acest lucru depinde de situația și de soluția tehnică pe care o utilizează persoana pentru a participa. Majoritatea soluțiilor pentru videoconferință oferă funcționalitatea de a lua cuvântul sau posibilitatea de a se angaja în conversații. Instanța conduce procedura și, dacă este necesar, oferă posibilitatea de a adresa întrebări etc.

modul în care părțile își pot exercita dreptul la interpretare;

Se aplică normele generale de interpretare. Interpretul poate participa prin videoconferință.

Articolele 32-36 din Codul de procedură civilă:

Articolul 32. Limba de lucru a instanței

(1) Procedura judiciară și activitățile administrative din cadrul instanței se desfășoară în limba estonă.

(2) Înregistrarea procedurii în cadrul audierii și al oricărei alte operațiuni procedurale este păstrată în limba estonă. Instanța poate, în cazul în care acest lucru este necesar pentru redarea exactă a mărturiei sau a declarației date în cadrul audierii într-o limbă străină, pe lângă traducerea acestora în estonă, să le includă în dosar în limba în care au fost date.
[RT I 2008, 59, 330 – intrare în vigoare la 1.1.2009]

Articolul 33. Documente în limba străină în cadrul procedurilor judiciare

(1) În cazul în care cererea de chemare în judecată, petiția, moțiunea, cererea, recursul sau obiecția pe care o parte la procedură le-a depus la instanță nu sunt în limba estonă, instanța solicită persoanei care a depus documentul să furnizeze traducerea acestuia în limba estonă până la termenul stabilit de instanță. În cazul în care un document justificativ care a fost prezentat instanței de către o parte la procedură nu este în limba estonă, instanța solicită persoanei care a prezentat documentul justificativ să furnizeze traducerea sa în limba estonă până la termenul stabilit de instanță, cu excepția cazului în care traducerea documentului justificativ nu este rezonabilă având în vedere fondul sau volumul acestuia, iar celelalte părți la procedură nu se opun acceptării probelor într-o altă limbă decât estona.

(2) Instanța poate solicita autorizarea traducerii de către un traducător autorizat sau de către un notar sau poate avertiza traducătorul cu privire la răspunderea care decurge din traducerea incorectă cu bună știință.

(3) În cazul în care traducerea nu este depusă până la termenul stabilit, instanța poate să nu ia în considerare cererea de chemare în judecată, petiția, moțiunea, cererea, recursul, obiecția sau documentul justificativ.

(4) Instanța organizează traducerea unei dispoziții judiciare într-o limbă străină pentru o parte la procedură în mod strict la cererea părții și cu condiția ca partea să nu aibă un reprezentant în cadrul procedurii și să i se acorde ajutor financiar pentru suportarea costurilor de traducere. Instanța organizează traducerea dispoziției judiciare pentru o persoană menționată la articolul 34 alineatul (4) din prezentul cod în numele Republicii Estonia, indiferent dacă persoana în cauză are un reprezentant sau i s-a acordat ajutor financiar.
[RT I 2008, 59, 330 – intrare în vigoare la 1.1.2009]

Articolul 34. Participarea interpretului sau a traducătorului la proceduri

(1) În cazul în care o parte la procedură nu stăpânește limba estonă și nu are un reprezentant în cadrul procedurii, instanța, în cazul în care acest lucru este posibil, solicită asistența unui interpret sau a unui traducător în cadrul procedurii, la cererea părții sau din oficiu. Înregistrarea unei astfel de asistențe nu este necesară în cazul în care declarațiile părții la procedură sunt ușor de înțeles pentru instanță și pentru celelalte părți la procedură.
[RT I 2008, 59, 330 – intrare în vigoare la 1.1.2009]

(2) În cazul în care instanța nu poate solicita fără întârziere asistența unui interpret sau a unui traducător, instanța pronunță o ordonanță prin care direcționează partea la procedură care are nevoie de interpret sau de traducător pentru a obține, în termenul stabilit de instanță, asistența unui interpret sau a unui traducător sau a unui reprezentant care stăpânește limba estonă. Nerespectarea cerinței instanței nu împiedică instanța să soluționeze cauza. În cazul în care persoana care nu se conformează este reclamantul, instanța poate respinge cererea de chemare în judecată.

(3) Înainte ca interpretul sau traducătorul să continue să interpreteze sau să traducă în cadrul procedurii, acesta este avertizat cu privire la răspunderea care decurge din interpretarea sau traducerea incorectă, iar interpretul sau traducătorul semnează confirmarea corespunzătoare. Avertizarea nu este necesară în cazul în care interpretul sau traducătorul a fost autorizat să efectueze o astfel de interpretare sau traducere în conformitate cu normele prevăzute în Legea privind traducătorii autorizați.

(4) Asistența unui interpret sau traducător trebuie asigurată în procedurile de plasare a unei persoane într-o instituție sigură și în procedurile de stabilire a tutelei legale pentru o persoană.
[RT I 2008, 59, 330 – intrare în vigoare la 1.1.2009]

(5) În cadrul procedurii nu este înscris niciun interpret sau traducător pentru un reprezentant contractual sau un consilier al unei părți la procedură.
[RT I 2008, 59, 330 – intrare în vigoare la 1.1.2009]

Articolul 35. Solicitarea asistenței unui interpret sau a unui traducător pentru o parte la procedură care este o persoană surdă, mută sau surdo-mută

În cazul în care o parte la procedură este o persoană surdă, mută sau surdo-mută, desfășurarea procedurii îi este transmisă în scris sau este solicitată asistența unui interpret sau a unui traducător în cadrul procedurii.

Articolul 36. Jurământ și confirmare de primire semnată de o persoană care nu stăpânește limba estonă

(1) O persoană care nu stăpânește limba estonă pronunță jurământul sau confirmă prin semnătură că a fost avertizată cu privire la răspunderea sa, într-o limbă pe care o stăpânește.

(2) Confirmarea prin semnătură este furnizată pe textul în limba estonă al jurământului sau al avertismentului care este tradus persoanei la fața locului înainte de semnare.

modul în care este asigurată posibilitatea de a examina sau de a prezenta elemente de probă fizice în timpul videoconferinței;

Părțile la procedură sunt în măsură să prezinte elemente de probă fizice utilizând toate canalele electronice de comunicare și este posibil ca acestea să fie partajate cu participanții în timpul audierii prin punerea la dispoziție a documentelor necesare pe ecran (în funcție de posibilitățile soluției tehnice specifice utilizate).

3. Legislația națională privind folosirea videoconferințelor în materie penală

Articolul 17 alineatul (1) litera (b) – legislația națională privind folosirea videoconferințelor în materie penală.

Examinarea la distanță în cadrul procedurilor penale este reglementată la articolul 69 din Codul de procedură penală.

Articolul 69. Examinarea la distanță

(1) Autoritatea responsabilă cu soluționarea procedurii poate organiza o examinare la distanță a unei persoane în cazul în care examinarea directă a persoanei este complicată sau nejustificat de împovărătoare sau în cazul în care examinarea la distanță este necesară pentru protejarea intereselor persoanei.
[RT I, 6.5.2020, 1 – intrare în vigoare la 7.5.2020]

(2) În sensul prezentului cod, examinare la distanță înseamnă o examinare:
1) în cadrul căreia utilizarea unei soluții tehnice, prin intermediul căreia declarația sau mărturia persoanei audiate este văzută și ascultată direct prin streaming în direct, iar persoanei respective i se pot adresa întrebări;
2) prin telefon, în urma căreia declarația sau mărturia persoanei examinate este ascultată direct și pot fi adresate întrebări persoanei respective.
[RT I, 6.5.2020, 1 – intrare în vigoare la 7.5.2020]

(3) [Abrogat - RT I, 6.5.2020, 1 – intrare în vigoare la 7.5.2020]

(4) În raportul de examinare la distanță se consemnează o notă privind avertizarea martorului împotriva refuzului de a da o declarație sau o mărturie fără un temei legal și împotriva declarației sau mărturiei false date cu bună știință.
[RT I 2004, 46, 329 – intrare în vigoare la 1.7.2004]

(5) În cazul în care audierea unei persoane care se află într-un stat străin necesită asistența unei autorități judiciare a statului respectiv, se respectă dispozițiile articolului 489⁴¹ din prezentul cod în cazul în care audierea are loc în temeiul unui acord de cooperare între statele membre ale Uniunii Europene și dispozițiile articolului 468 din prezentul cod în alte situații.
[RT I, 11.3.2023, 2 – intrare în vigoare la 1.5.2023]

(6) Ministrul responsabil cu sectorul de politică poate stabili cerințe mai specifice pentru organizarea audierii la distanță.

informații cu privire la cerințele procedurale pe baza cărora se acordă consimțământul pentru utilizarea videoconferinței sau a altei tehnologii de comunicare la distanță pentru audiere;

Audierea la distanță a martorilor face obiectul cerințelor generale stabilite pentru audierea martorilor și nu este necesar un consimțământ separat pentru audierea la distanță a martorilor.

În cadrul procedurii judiciare, examinarea la distanță prin telefon este permisă numai cu consimțământul martorului.

Codul de procedură penală, articolul 287. Examinarea martorilor

(4) Martorul căruia i-a fost atribuit un pseudonim este audiat telefonic în conformitate cu normele prevăzute la articolul 67 alineatul (5) și la articolul 69 alineatul (2) punctul 2 din prezentul cod. Părțile la procedură adresează întrebări unui astfel de martor prin intermediul judecătorului.

(5) La cererea unei părți sau din oficiu, instanța poate permite o audiere la distanță în conformitate cu normele prevăzute la articolul 69 din prezentul cod sau poate utiliza un perete despărțitor care îl împiedică pe pârât să îl vadă pe martor. Cu excepția situației prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol, examinarea la distanță prin telefon este permisă numai cu consimțământul pârâtului.

informații despre modul în care este asigurat accesul la infrastructura necesară pentru videoconferință pentru persoana suspectă, pârâtă sau condamnată, ori persoana afectată, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2018/1805, inclusiv pentru persoanele cu handicap;

Toate informațiile necesare sunt furnizate în citația în vederea prezentării la audiere. Printre altele, instanța va analiza dacă este posibil ca persoanele să participe la audiere prin videoconferință (de exemplu, persoanele cu deficiențe de auz și persoanele care nu au acces la mijloace electronice). Estonia oferă posibilitatea de a participa în instanță sau în clădirea instituției de stat cea mai apropiată de locul de reședință al persoanei.

informații cu privire la modul în care este asigurată confidențialitatea comunicării dintre un avocat și un client înainte și în timpul unei examinări desfășurate prin videoconferință;

Nu există norme speciale care să asigure confidențialitatea comunicării dintre un avocat și un client pe durata videoconferinței. În practică, avocații fie apelează telefonic clientul, fie utilizează orice alte canale de comunicare în cadrul procedurilor.

informații despre modul în care titularii răspunderii părintești sau alte persoane adulte relevante sunt informate cu privire la audierea unui copil prin videoconferință sau altă tehnologie de comunicare la distanță – cum este luat în considerare interesul superior al copilului?

Examinarea la distanță a unui copil face obiectul cerințelor generale privind luarea în considerare a interesului superior al copilului. Persoana care efectuează operațiunea procedurală, funcționarul responsabil cu protecția copilului, asistentul social, profesorul sau psihologul implicat evaluează, printre altele, caracterul adecvat al examinării la distanță a copilului.

Articolul 70. Norme speciale pentru audierea unui martor minor

(1) Autoritatea responsabilă cu soluționarea procedurii poate solicita prezența unui funcționar responsabil cu protecția copilului, a unui asistent social, a unui profesor sau a unui psiholog atunci când audiază un martor minor.
[RT I, 11.7.2013, 1 – intrare în vigoare la 1.9.2013]

(2) În cazul în care autoritatea responsabilă cu soluționarea procedurii nu a beneficiat de o formare adecvată, este obligatorie înregistrarea asistenței unui funcționar responsabil cu protecția copilului, a unui asistent social, a unui profesor sau a unui psiholog pentru examinarea unui minor, în cazul în care:
[RT I, 11.7.2013, 1 – intrare în vigoare la 1.9.2013]

martorul nu a împlinit vârsta de zece ani, iar examinarea repetată poate avea un efect dăunător asupra bunăstării psihice a minorului;
martorul nu a împlinit vârsta de paisprezece ani, iar examinarea se referă la violență domestică sau abuz sexual;
martorul are o deficiență de vorbire sau senzorială sau un handicap intelectual sau suferă de tulburări mintale.
(a) informații din care să reiasă dacă legislația națională din țara dumneavoastră prevede înregistrarea unei examinări și, în caz afirmativ, informații privind stocarea și difuzarea înregistrării; informații din care să reiasă dacă se utilizează tehnologia de conversie a vorbirii în text;

Nu există nicio obligație de înregistrare a examinărilor în cadrul procedurilor precontencioase. Persoana care efectuează operațiunea procedurală decide dacă aceasta este necesară și justificată. În cazul în care examinarea este înregistrată, înregistrarea se păstrează împreună cu materialele cauzei penale.

Instanțele utilizează software-ul SALME (tehnologia conversiei vorbirii în text).

Articolul 148. Anexă la raportul unei operațiuni de anchetă sau al unei alte operațiuni procedurale

(1) În cazul în care acest lucru este necesar, pe lângă prezentarea de informații probatorii în raportul unei operațiuni de investigație sau al unei alte operațiuni procedurale, aceste informații pot fi înregistrate sub forma unei fotografii, a unei filmări, a unei înregistrări audio sau video, a unui desen sau în orice alt mod ilustrativ.

(2) O fotografie, un desen sau orice alt material ilustrativ este inclus în dosarul penal împreună cu procesul-verbal, în timp ce înregistrările și înregistrările audio sau video sunt împachetate și păstrate împreună cu materialele cauzei penale.

Audierile sunt înregistrate audio, instanța poate decide, de asemenea, să înregistreze video o audiere sau oricare dintre etapele acesteia. Excepțiile de la obligațiile de înregistrare au fost stabilite la articolul 156 alineatul (4) din Codul de procedură penală.

Articolul 156. Înregistrarea audio și video a unei audieri

(1) Audierile sunt înregistrate audio. Instanța poate, de asemenea, să înregistreze video o audiere sau oricare dintre etapele acesteia.
[RT I, 31.5.2018, 2 – intrare în vigoare la 1.1.2019]

(2) În cazul în care o audiere sau o operațiune efectuată de instanță este înregistrată audio sau video, instanța poate utiliza înregistrarea în scopul completării și specificării înregistrării procedurii corespunzătoare în fața instanței.

(3) Rectificarea unei înregistrări audio sau video nu este permisă.

(4) Se poate lua o decizie de a nu înregistra o audiere în cazul în care:

înainte de ședință sau în cursul acesteia se constată că înregistrarea este imposibilă din punct de vedere tehnic și în cazul în care instanța este convinsă că organizarea audierii fără înregistrare este oportună și în conformitate cu interesele părților la procedura judiciară;
audierea are loc în afara sediului instanței;
audierea are loc pentru a pronunța dispoziția instanței într-o cauză;
este vorba despre o audiere la Curtea Supremă.

[RT I, 31.5.2018, 2 – intrare în vigoare la 1.1.2019]

(5) Audierile sunt înregistrate audio sau video în format digital.
[RT I, 23.2.2011, 1 – intrare în vigoare la 1.9.2011]

informații despre căile de atac disponibile în temeiul legislației naționale pe care un suspect, o persoana acuzată sau condamnată sau o persoană afectată ar putea solicita în cazul unei încălcări a cerințelor sau garanțiilor prevăzute la articolul 6 din Regulament;

O parte la procedura judiciară poate formula o cerere de exercitare a drepturilor prevăzute la articolul 6 în cursul procedurii, dar, în cazul în care instanța nu o aprobă, nu se poate depune nicio plângere în acest sens în cursul procedurii judiciare. Împotriva acesteia se poate introduce o cale de atac în temeiul articolului 318 din Codul de procedură penală.

informații despre tehnologia de videoconferință disponibilă în statul dumneavoastră membru sau cea mai comună platformă/soluție de videoconferință utilizată;

Se utilizează Skype (cel mai frecvent), Cisco [care este soluția informatică internă („on premises”) și cea mai sigură] și Microsoft Teams.

informații despre modalitățile practice de organizare și desfășurare a audierii. Ce autoritate ar trebui contactată? Există cerințe speciale (de exemplu, informații necesare care trebuie furnizate) pentru contactarea autorității respective?

În cazul în care audierea are loc în contextul procedurilor judiciare, aceasta se desfășoară pe baza ordinului european de anchetă (organizată de parchet și de instanță).

dacă tehnologiile de conversie a vorbirii în text sunt utilizate în cadrul audierilor;

modul în care este identificată și autentificată persoana suspectă, acuzată, condamnată sau afectată;

modul în care suspectul, persoana acuzată, condamnată sau afectată poate adresa întrebări și poate participa în alt mod semnificativ;

Acest lucru depinde de situație și de soluția tehnică prin intermediul căreia participă persoana. Majoritatea soluțiilor pentru videoconferință oferă funcționalitatea de a lua cuvântul sau posibilitatea de a se angaja în conversații. În cazul în care instanța conduce procedura, aceasta oferă posibilitatea de a adresa întrebări etc.

modul în care persoana suspectată, acuzată sau condamnată sau persoana afectată are dreptul la interpretare

Se aplică normele generale de interpretare.

Articolul 10. Limba în care se comunică în cadrul procedurii penale

(1) Limba în care se comunică în cadrul procedurii penale este estona. Cu acordul autorității responsabile cu soluționarea procedurii, al părților la procedură și al părților principale la procedura judiciară, procedura penală se poate desfășura și într-o altă limbă, cu condiția ca autoritatea și părțile în cauză să stăpânească limba respectivă.

(2) Persoanele suspectate, acuzate, victimele, inculpații civili și părțile terțe care nu stăpânesc limba estonă beneficiază de asistență din partea unui interpret sau a unui traducător. În cazul în care există îndoieli, autoritatea responsabilă cu soluționarea procedurii constată că persoana în cauză are cunoștințe de limba estonă. În cazul în care nu este posibil să se determine cunoștințele de limba estonă ale unei persoane sau în cazul în care aceste cunoștințe se dovedesc a fi insuficiente, persoana în cauză este asistată de un interpret sau de un traducător.
[RT I, 6.1.2016, 5 – intrare în vigoare la 16.1.2016]

(8) Persoanei suspectate sau acuzate i se furnizează fără întârziere servicii de interpretare, în timp ce traducerile scrise ale documentelor îi sunt furnizate într-un termen rezonabil, astfel încât acest lucru să nu aibă un impact negativ asupra exercitării dreptului său la apărare.
[RT I, 4.10.2013, 3 – intrare în vigoare la 27.10.2013]

(9) O persoană poate contesta refuzul de a furniza o traducere sau o traducere parțială în temeiul prezentului articol, în conformitate cu dispozițiile articolului 228 sau 229 sau în temeiul capitolului 15 din prezentul cod.
[RT I, 6.1.2016, 5 – intrare în vigoare la 16.1.2016]

cum este prevenit accesul neautorizat la date sensibile sau la fluxurile de date către entități necunoscute.

Documentele referitoare la procedură pot fi consultate de persoanele care sunt părți la procedură. Documentele pot fi accesate prin intermediul portalului public e-File, utilizând soluții de autentificare securizate (carte de identitate, carte de identitate mobilă și carte de identitate electronică). O citație unică și un link le sunt trimise părților în vederea prezentării la audiere. În majoritatea cazurilor, audierile sunt deschise publicului; prin urmare, nu este necesar să se introducă măsuri de securitate suplimentare. Software-ul utilizat permite să se monitorizeze faptul că participă doar persoanele citate. În cazul în care cauza este confidențială sau este important să se asigure că o persoană participă singură prin mijloace video, instanța poate dispune ca cealaltă parte să poată participa prin mijloace video numai în sala de judecată (cea mai apropiată de locul în care se află persoana respectivă).

4. Taxe judiciare în materie civilă și comercială

Articolul 17 alineatul (1) litera (c) – taxe pentru procedurile în materie civilă și comercială.

procedurile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1896/2006, (CE) nr. 861/2007, (UE) nr. 655/2014 și (CE) nr. 805/2004;
procedurile de recunoaștere, o hotărâre de încuviințare a executării sau refuzarea recunoașterii prevăzute în Regulamentele (UE) nr. 650/2012, (UE) nr. 1215/2012 și (UE) nr. 606/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului și în Regulamentele (CE) nr. 4/2009, (UE) 2016/1103, (UE) 2016/1104 și (UE) 2019/1111 ale Consiliului;

Atunci când se depune o cerere de somație europeană de plată la o instanță estoniană, trebuie plătită o taxă de stat având o valoare egală cu cea a taxei de depunere a unei cereri naționale. Atunci când se depune o cerere de somație europeană de plată la o instanță estoniană, taxa de stat are o valoare egală cu cea a taxei de depunere a unei cereri naționale, și anume 3 % din valoarea totală a creanței (din suma de bani solicitată, adică din suma creanțelor principale și colaterale), dar nu mai mică de 65 EUR.

Atunci când procedura accelerată de somație de plată este transformată în procedură judiciară ordinară (procedură care vizează o acțiune în revendicare), se plătește o taxă de stat suplimentară pentru cererea de chemare în judecată cu condiția ca aceasta să nu fie acoperită de taxa de stat plătită la depunerea cererii de procedură accelerată de somație de plată. În procedurile care vizează o acțiune în revendicare, valoarea taxei de stat depinde de suma de bani revendicată. De exemplu, valoarea taxei de stat plătibile în cadrul unei proceduri care vizează o acțiune în revendicare pentru o creanță de până la 350 EUR este de 100 EUR, pentru o creanță de 351-500 EUR este de 140 EUR, pentru o creanță de 501–750 EUR este de 175 EUR etc.

Atunci când se depune o cerere pentru o procedură europeană cu privire la cererile cu valoare redusă la o instanță estoniană, taxa de stat are o valoare egală cu cea a taxei de depunere a unei cereri naționale. Valoarea taxei de stat depinde de suma de bani revendicată. De exemplu, valoarea taxei de stat datorate pentru o creanță de 500 EUR este de 140 EUR, pentru o creanță de 1 000 EUR este de 245 EUR, pentru o creanță de 1 500 EUR este de 280 EUR, iar pentru o creanță de 2 000 EUR este de 315 EUR.

Procedurile de recunoaștere, de încuviințare a executării sau de refuz al recunoașterii sunt scutite de taxa de stat.

proceduri legate de emiterea, rectificarea și retragerea extraselor furnizate pentru Regulamentul (CE) nr. 4/2009, certificatul european de moștenitor și atestări prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 650/2012, certificate prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1215/2012, certificatele prevăzute în Regulamentul (UE) nr 606/2013, atestări prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1103, atestări prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1104 și certificatele prevăzute la Regulamentul (UE) 2019/1111;

În cadrul acestor proceduri, nu trebuie plătită nicio taxă de stat atunci când instanța este sesizată.

procedurile inițiate de o cerere de admitere a unei creanțe în cadrul procedurii de insolvență în temeiul articolului 53 din Regulamentul (UE) 2015/848;

În cadrul acestor proceduri, nu trebuie plătită nicio taxă de stat atunci când instanța este sesizată.

comunicarea dintre persoanele fizice sau juridice ori reprezentanții acestora și autoritățile centrale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 4/2009 al Consiliului și al Regulamentului (UE) 2019/1111 al Consiliului sau dintre acestea și autoritățile competente în temeiul capitolului IV din Directiva 2003/8/CE.

În cadrul acestor proceduri, nu trebuie plătită nicio taxă de stat atunci când instanța este sesizată.

5. Metode de plată electronică

Articolul 17 alineatul (1) litera (d) – Metodele de plată electronică.

Informațiile prevăzute la acest articol ar trebui să conțină informații cu privire la mijloacele de plată electronică disponibile în statul dumneavoastră membru, cum ar fi cardurile de credit, cardurile de debit, portofelul electronic și transferurile bancare. Informațiile ar trebui să includă, de asemenea, măsurile pe care statul dumneavoastră membru le-a luat pentru ca aceste mijloace de plată electronică să devină accesibile. În cazul în care un transfer bancar se numără printre mijloacele de plată din statul dumneavoastră membru și în cazul în care există un cont bancar unic pentru toate autoritățile în care ar trebui efectuată plata, trebuie furnizate, de asemenea, coordonatele acestui cont bancar. Informațiile ar trebui să includă, de asemenea, detalii cu privire la posibila limitare a metodelor de plată electronică numai la anumite proceduri (și să precizeze care sunt aceste proceduri, dacă există), precum și cu privire la posibilitatea de a utiliza metode de plată electronică în alte scopuri, cum ar fi plata amenzilor impuse de instanță, cheltuielile cu experții sau martorii.

Taxele de stat pot fi plătite numai prin virament bancar. Cardurile de credit nu sunt acceptate. În cazul tuturor plăților care trebuie efectuate către instanțe, beneficiarul este Ministerul Finanțelor. Ordinul de plată trebuie să indice Ministerul Finanțelor ca beneficiar al sumei care urmează să fie transferată autorităților de stat și fundațiilor înființate de stat, precum și numărul contului bancar. Fiecare autoritate are propriul număr de referință, pe baza căruia Trezoreria Statului transferă suma primită în contul autorității competente în mediul online al Trezoreriei Statului.

Taxele de stat pentru operațiunile efectuate în cauze judiciare, depozitele de capital social, garanțiile reale și recapitalizarea internă sunt plătite în conturile Ministerului Finanțelor:

SEB Pank – a/c EE571010220229377229 (SWIFT: EEUHEE2X);
Swedbank – a/c EE062200221059223099 (SWIFT: HABAEE2X);
Luminor Bank – a/c EE221700017003510302 (SWIFT: RIKOEE22);
LHV Pank – a/c EE567700771003819792 (BIC/SWIFT: LHVBEE22).

Ca regulă generală, taxele de stat trebuie plătite utilizând numărul de referință unic obținut de la instanță. În cazul în care nu vi s-a atribuit un număr de referință unic în hotărârea judecătorească sau în sistemul procedural pentru plata unei anumite cereri de plată a taxei de stat, numărul de referință nu este utilizat, iar denumirea exactă a operațiunii pentru care se plătește taxa de stat trebuie specificată pe documentul de plată atunci când plătiți taxa de stat. De asemenea, numărul de referință nu este utilizat în cazul în care taxa de stat este plătită înainte de solicitarea efectuării unei operațiuni.

Atunci când se depune un document prin sistemul e-File, este posibil, de asemenea, să se plătească imediat cheltuielile de judecată aferente prin intermediul unui link bancar, să se anexeze un ordin de plată pentru cheltuielile deja achitate sau să se obțină numărul de referință unic necesar pentru efectuarea plății și să se efectueze plata fără a utiliza sistemul e-File. Plățile efectuate în sistemul e-File prin intermediul unui link bancar sunt corelate imediat cu numărul de referință unic. Toate cererile de plată a cheltuielilor de judecată specificate în sistemul public e-File sunt, de asemenea, înregistrate în contul de taxe de stat și garanții reale al persoanei în mediul de servicii electronice e-Tax Board/e-Customs al Consiliului fiscal și vamal estonian.

6. Notificare privind utilizarea timpurie a sistemului informatic descentralizat

Articolul 17 alineatul (2) – Notificare privind folosirea timpurie a videoconferințelor în materie civilă, comercială și penală.

Estonia este în măsură să aplice articolele 5 și 6 din Regulamentul privind digitalizarea înainte de 1 mai 2025.

7. Notificare privind folosirea timpurie videoconferințelor în materie civilă și comercială

Articolul 17 alineatul (2) – Notificare privind utilizarea timpurie a sistemului informatic descentralizat

În acest moment, sistemul informatic descentralizat nu poate fi utilizat înainte de data aplicării stabilită în conformitate cu articolul 26 alineatul (3).

8. Notificare privind folosirea timpurie videoconferințelor în materie penală

Autoritățile menționate la articolul 17 alineatul (1) litera (e)

Scrisoarea solicită specificarea autorităților competente în temeiul actelor juridice enumerate în anexele I și II la Regulamentul (UE) 2023/2844, în cazul în care acestea nu au fost deja notificate Comisiei în conformitate cu actele juridice respective;

Autoritățile sunt informate dacă lucrările preliminare necesare (soluțiile tehnice sunt pregătite în măsura în care este necesar) permit acest lucru. Vom trimite lista autorităților cu întârziere.

Ultima actualizare: 12/05/2026