Judecători
Descriere generală
Începând din 2017, în Finlanda există posturi de judecător-asistent pe durată determinată (și anume pentru o perioadă de trei ani) în cadrul curților de apel, al instanțelor administrative, al Tribunalului pentru litigii de muncă, al Tribunalului pentru asigurări și al Tribunalului pentru Litigii Economice în scopuri de formare. În condiții speciale, termenul poate fi prelungit cu maximum doi ani. O persoană care a exercitat funcția de judecător-asistent timp de doi ani poate, pentru restul mandatului său, să ocupe și o altă funcție de judecător sau de arbitru la Curtea Supremă sau la Curtea Supremă Administrativă.
Link: Capitolul 1 secțiunea 18 din Legea privind instanțele.
Consiliul pentru formare judiciară decide cu privire la anunțarea unui post vacant de judecător-asistent, la reanunțarea unui post vacant, la prelungirea perioadei de depunere a candidaturilor și la anularea anunțului privind un post vacant. Administrația Națională a Instanțelor se va ocupa de modalitățile practice de declarare a unui post, precum și de pregătirea și prezentarea unui rezumat al meritelor candidaților la Consiliul pentru formare judiciară.
Numărul judecătorilor-asistenți este în prezent de 58.
Accesul la formarea inițială
Pentru a fi numit judecător-asistent, candidatul trebuie să fie cetățean finlandez cu integritate, care să dețină o diplomă de master în drept, alta decât o diplomă de master în drept internațional și comparat, și să aibă cel puțin trei ani de experiență în calitate de judecător, de arbitru judiciar sau raportor, de procuror, de avocat sau de consilier juridic sau o altă funcție juridică corespunzătoare care poate fi considerată că oferă persoanei respective calificările necesare ocuparea funcției de judecător. O altă calificare este aceea că persoana a promovat cu succes un examen care demonstrează cunoașterea legislației esențiale și a principiilor generale privind atribuțiile unui judecător. Conform depozițiilor prevăzute la capitolul 10 articolul 9 din Legea privind instanțele, un judecător-asistent trebuie să cunoască limbile finlandeză și suedeză.
Link: Capitolul 2 secțiunea 18 din Legea privind instanțele.
Consiliul pentru formare judiciară stabilește criteriile de selecție a judecătorilor-asistenți la nivel național, care cuprind criteriile de selecție și de numire prevăzute de lege. Conform lucrărilor legislative pregătitoare [HE 7/2016 vp. s. 119 (HE = propuneri ale guvernului, numai în limba finlandeză)], documentele de candidatură sunt notate pe baza rezultatelor școlare, a experienței profesionale și a altor calificări ale candidatului.
Consiliul pentru formare judiciară organizează un examen de preselecție o dată pe an în luna ianuarie. Toți candidații susțin examenul. În cadrul examenului, candidatul trebuie să demonstreze cunoașterea dispozițiilor-cheie și a principiilor generale privind exercitarea atribuțiilor unui judecător. Materialul pentru examenul de preselecție constă, de obicei, în articole juridice și studii de caz. La finalul examenului, se acordă calificatul „Admis” sau „Respins”.
Succesul academic, experiența profesională și alte calificări ale candidaților care au promovat examenul de preselecție vor fi notate pe baza criteriilor stabilite de Consiliul pentru formare judiciară. Preselecția judecătorilor-asistenți va fi confirmată de Consiliul pentru formare judiciară, după care instanțele în cadrul cărora sunt disponibile posturile de judecători-asistenți vor evalua, de asemenea, candidații prin intermediul unor interviuri. Instanțele fac o nominalizare la Curtea Supremă și la Curtea Supremă Administrativă pe baza preselecției și a propriei evaluări. Judecătorii-asistenți sunt numiți de Curtea Supremă și de Curtea Supremă Administrativă.
Formatul și conținutul formării inițiale
Scopul formării judecătorilor-asistenți este de a le aprofunda cunoștințele de drept și competențele judiciare și de a le oferi o bună capacitate de a lua decizii judiciare independente, chiar și în cazuri ample și complexe. În cursul mandatului lor, judecătorii-asistenți participă, la locul lor de formare, la programul de formare elaborat de Consiliul pentru formare judiciară în conformitate cu planurile personale de formare elaborate pentru aceștia.
Link: Capitolul 4 secțiunea 18 din Legea privind instanțele.
Consiliul pentru formare judiciară este responsabil de planificarea programului de formare pentru judecătorii-asistenți, iar Administrația Națională a Instanțelor este responsabilă de organizarea sesiunilor de formare incluse în programul de formare.
Link: Capitolul 2 secțiunea 19 subsecțiunea 2 al patrulea paragraf din Legea privind instanțele.
Programul de formare de trei ani constă în sesiuni de învățare și formare la locul de muncă cu sarcini, precum și feedback și evaluare. Pentru judecătorul-asistent va fi desemnat un judecător-mentor pentru a-i oferi îndrumare în procesul de învățare la locul de muncă și pentru a acționa în calitate de asistent și interlocutor. Una dintre metodele de evaluare pentru programul pentru obținerea atestatului de judecător-asistent este și un jurnal de învățare care trebuie ținut pe parcursul întregului program.
Judecătorii-asistenți sunt împărțiți în două grupuri. Grupul de apel al Curții de Apel este format din judecători-asistenți care își desfășoară activitatea la curțile de apel, iar celălalt grup de apel este format din judecători-asistenți care își desfășoară activitatea în cadrul instanțelor administrative și al instanțelor speciale.
Ghidul programului pentru obținerea atestatului de judecător-asistent include informații privind structura programului pentru obținerea diplomelor, sesiuni de formare pentru judecătorii-asistenți și sarcini preliminare conexe.
Sesiunile de formare organizate de Administrația Națională a Instanțelor pentru toți judecătorii-asistenți sau pentru toate grupurile de judecătorii-asistenți se axează pe primii doi ani de exercitare a funcției de judecător-asistent. Studiile obligatorii din primul an includ, de exemplu, o zi de formare în domeniul dreptului european și o zi de formare în domeniul metodelor Curții Europene a Drepturilor Omului. Studiile obligatoriii din al doilea an includ o zi de formare avansată în domeniul dreptului european. Formarea opțională din al doilea și al treilea an include nouă zile de studii specificate în planul personal de formare a judecătorului-asistent ca formare opțională, în funcție de nevoile individuale ale acestuia. Formarea opțională poate fi finalizată prin participarea la cursurile de formare organizate la nivel național de Administrația Națională a Instanțelor. Participarea la concursul THEMIS organizat de EJTN va fi, de asemenea, acceptată ca parte a studiilor opționale. Formarea opțională poate include până la cinci zile de studii opționale, și anume formarea asigurată de EJTN și ERA (cu excepția cursurilor de limbă și a schimburilor de magistrați).
Finalizarea formării inițiale și obținerea calificării
Un judecător-asistent care și-a exercitat atribuțiile pe parcursul unei perioade de minimum trei ani prezintă o lucrare de dizertație sau promovează un examen final care să îi ateste competențele și cunoștințele necesare în exercitarea atribuțiilor judiciare. Consiliul de formare judiciară organizează examinarea. Unui judecător-asistent care a încheiat cu succes programul de formare și a cărui lucrare de dizertație a fost acceptată sau care a promovat examenul final i se poate acorda dreptul de a utiliza titlul de „absolvent al cursurilor de formare judiciară”. Acest drept este acordat de Consiliul pentru formare judiciară la cerere.
Link: Capitolul 6 secțiunea 18 subsecțiunea 2 din Legea privind instanțele.
Ca teză finală prevăzut în Legea privind instanțele, judecătorii-asistenți elaborează un portofoliu menit să demonstreze dezvoltarea competențelor lor dobândite în timpul programului de formare de trei ani. Portofoliile nu sunt evaluate. Acestea sunt verificate pentru a se asigura că includ performanțele necesare, și anume o judecată de valoare cu privire la mandatul judecătorului-asistent, o hotărâre redactată de judecătorul-asistent și o motivare a acesteia, precum și exemple de sarcini scrise pentru anumite zile de formare. Judecătorul-asistent va prezenta un rezumat al portofoliului său în cadrul seminarului final la încheierea celui de al treilea an al programului de studii pentru obținerea atestatului. Nu se va organiza niciun examen final efectiv, acesta fiind înlocuit cu prezentarea portofoliului menționat mai sus.
La sfârșitul mandatului său, judecătorul-asistent poate candida pentru alte posturi prin procedurile normale de depunere a candidaturilor. Gradul de inserție în cadrul sistemului judiciar al primilor absolvenți ai programului de formare a judecătorilor-asistenți este unul foarte ridicat. Numărul judecătorilor-asistenți este atât de mic încât, în Finlanda, atribuțiile unui judecător sunt încă, în general, calificate prin activitățile desfășurate în cadrul unei instanțe sau în altă profesie juridică.
Informații suplimentare: oikeus.fi (și în limba engleză), oferă informații generale cu privire la activitățile desfășurate de autoritățile judiciare.
Procurori
Descriere generală
Echipa de formare din cadrul Parchetului General este responsabilă de formarea procurorilor. Echipa planifică și desfășoară cursuri de formare în colaborare cu procurorii de stat, procurorii specializați, universități și alte părți interesate. Majoritatea cursurilor de formare sunt oferite de procurori de stat și procurori specializați din cadrul Autoritatea Națională de Urmărire Penală. Formarea procurorilor constă în studii de bază, generale, avansate și de specializare.
Studiile de bază ale unui procuror constau într-un program de formare inițială și un curs de bază pentru procurori. Programul de formare inițială este un program de orientare pentru noii procurori, în timp ce cursul de bază aprofundează competențele și cunoștințele procurorilor. Studiile de bază fac parte din formarea fiecărui procuror.
Accesul la formarea inițială
Un procuror nou este recrutat pentru postul temporar de procuror debutant. În această perioadă, procurorii se vor familiariza cu Autoritatea Națională de Urmărire Penală și cu operațiunile acesteia, cu activitatea desfășurată de procurori și cu rolul lor în cadrul procedurilor penale și vor finaliza programul de formare inițială.
Perioada de exercitare a funcției de procuror debutant este o perioadă care permite atât angajatorului, cât procurorului să analizeze capacitatea procurorului de a acționa în această funcție. Ea reprezintă și o oportunitate pentru procuror de a se asigura că este într-adevăr interesat de această profesie. După perioada de exercitare a funcției de procuror debutant, are loc o discuție de evaluare între angajator și procurorul debutant înainte de a se decide dacă persoana în cauză își va continua activitatea în calitate de procuror districtual.
Formatul și conținutul formării inițiale
Programul de formare inițială a procurorului constă într-un curs online care acoperă toate subiectele esențiale pentru un procuror nou, inclusiv materialele de studiu și exercițiile necesare. Programul acoperă subiecte precum rolul procurorului în cadrul procedurilor penale, procesul decizional și opțiunile aflate la dispoziția unui procuror, limitarea unei anchete preliminare și renunțarea la acuzații, rolul unui procuror în cadrul unei instanțe districtuale, precum și aspecte care implică publicitatea.
De asemenea, programul de formare include Zilele noilor procurori, și anume evenimente de formare organizate sub formă de predare în sala de curs, precum și o varietate de cursuri online. Orientarea este sprijinită și ghidată de un mentor personal, care este un procuror de grad mai înalt, activând de regulă în cadrul aceluiași birou, însă îndrumarea de la distanță devine și ea din ce în ce mai frecventă.
Cursul de bază pentru procurori constă în patru cursuri separate, care includ un total de 11 zile de predare în sala de curs. Printre obiectivele cursului se numără înțelegerea rolului procurorului în cadrul unei anchete preliminare și a importanței cooperării, cunoașterea opțiunilor disponibile în etapa anchetei preliminare, cunoașterea elementelor de bază ale examinării acuzațiilor, înțelegerea semnificației și a conținutului unei cereri pentru emiterea unei citații, posibilitatea de a utiliza celelalte instrumente aflate la dispoziția unui procuror, înțelegerea modului de desfășurare a unui proces, a etapelor conexe și a procedurii de apel, precum și o bună familiarizare cu principiile generale de drept penal.
Finalizarea formării inițiale și obținerea calificării
De obicei, finalizarea studiilor de bază durează aproximativ doi ani, moment în care persoana este considerată aptă să exercite funcția de procuror. Nu există examinări. După finalizarea acestor etape, persoana va continua să urmeze studiile generale și avansate.