My e-Justice space

Portalul e-Cetățeni (e-Građani) este un loc în care toate serviciile publice posibile sunt prestate online. Dacă sunteți cetățean al UE sau cetățean al unei țări din afara UE care are credențiale ale oricărui stat membru al UE, puteți utiliza portalul e-Cetățeni precum cetățenii croați. Cetățenii străini din afara UE care nu au credențiale din nicio țară a UE nu pot utiliza serviciile din Republica Croația. Pentru a utiliza servicii în Republica Croația, trebuie să dețineți un OIB (număr personal de identificare), iar pentru cetățenii UE, un credențial care să fie recunoscut de toate statele membre ale UE pentru identificarea electronică transfrontalieră. Cetățeanul străin căruia i s-a atribuit un OIB (număr personal de identificare) în Croația poate utiliza servicii electronice în Croația.

Cum vă puteți conecta la portalul e-Cetățeni?

Vă puteți conecta la portalul e-Cetățeni utilizând credențialele dumneavoastră, și anume mijloacele prin care vă confirmați identitatea electronică. În cazul în care utilizatorul utilizează servicii bancare pe internet, este angajat al unei instituții de sănătate sau al unei instituții de învățământ superior, este student sau utilizator al unui certificat comercial, atunci acesta are deja credențiale valabile (ePASS cu nume de utilizator și parolă, mToken sau carte de identitate) și poate utiliza portalul e-Cetățeni.

Cum afectează nivelurile de securitate utilizarea portalului?

Serviciile electronice publice sunt împărțite în funcție de nivelurile de securitate.

Cheia pentru accesarea serviciilor e-Cetățeni este ca utilizatorul să aibă un OIB (număr personal de identificare) și să poată solicita credențiale pe baza respectivului OIB. Credențialele pot fi solicitate pentru primul, al doilea sau al treilea nivel (indiferent dacă se referă la credențiale ale administrației publice sau credențiale private, de exemplu ePASS, OBZ token, Zaba token, mToken, Certilia personal, certificatul personal Fina etc.)

Ce se întâmplă dacă utilizatorul nu are credențiale?

În cazul în care utilizatorul nu are credențiale, acesta trebuie să solicite emiterea acestora de la emitentul de credențiale. În Republica Croația există 27 de credențiale de diferite niveluri de securitate.

Lista credențialelor acceptate în Republica Croația este disponibilă la adresa https://gov.hr/hr/lista-prihvacenih-vjerodajnica/1792.

Sistemul e-Cetățeni este accesibil prin intermediul internetului sau al aplicației pentru iPhone sau Android.

Medierea judiciară și extrajudiciară

Medierea se poate desfășura în toate instanțele obișnuite și specializate de primul și de al doilea grad de jurisdicție (municipale, județene, comerciale și Înalta Curte Comercială) în toate etapele procedurii și, prin urmare, pe durata procedurii de apel. Medierea este realizată exclusiv de un judecător al instanței în cauză, care beneficiază de formare în domeniul medierii și care este înscris pe lista judecătorilor mediatori stabilită de președintele Curții prin intermediul unei repartizări anuale a acordurilor. Mediatorul judiciar nu efectuează niciodată medierea într-un litigiu în care este numit judecător.

Medierea extrajudiciară este realizată de mulți ani de centre de mediere din cadrul Camerei de Economie din Croația, al Camerei de Comerț și Artizanat din Croația, al Asociației Croate de Mediere, al Asociației Barourilor din Croația, al Biroului Croat de Asigurări și al Biroului pentru Parteneriat Social al Guvernului Republicii Croația. Cu toate acestea, medierea cu mediatorii selectați se poate desfășura în afara acestor centre.

În temeiul Legii privind soluționarea pașnică a litigiilor (Monitorul Oficial al Republicii Croația nr. 67/2023), al Ordonanței privind instituțiile de mediere (Monitorul Oficial nr. 100/23) și al Ordonanței privind Registrul mediatorilor (Monitorul Oficial nr. 100/23), Centrul pentru soluționarea pașnică a litigiilor menține Registrul mediatorilor și Registrul instituțiilor de mediere. Articolul 8 reglementează faptul că medierea poate fi efectuată numai de un mediator care este înscris în Registrul mediatorilor și care a obținut un certificat de la o instituție de mediere acreditată că a absolvit o formare de bază ca mediator.

Comisia de soluționare alternativă a litigiilor

Ministerul Justiției a înființat și a numit Comisia de soluționare alternativă a litigiilor, membrii acesteia incluzând reprezentanți ai instanțelor, ai Parchetului, ai Biroului pentru Parteneriat Social al Guvernului Republicii Croația, ai Camerei de Economie din Croația, ai Asociației Angajatorilor din Croația, ai Camerei de Comerț și Artizanat din Croația și ai Ministerului Justiției.

Mandatul Comisiei este de a monitoriza dezvoltarea soluționării alternative a litigiilor, de a monitoriza punerea în aplicare a programelor existente și de a propune măsuri de promovare a dezvoltării soluționării alternative a litigiilor. Mandatul Comisiei include, de asemenea, furnizarea de avize și răspunsuri la anchetele care intră în sfera sa de competență.

În cadrul reuniunii Comisiei de soluționare alternativă a litigiilor, care a avut loc la 26 noiembrie 2009, a fost adoptat un cod deontologic pentru mediatori.

Cadrul legislativ

Medierea ca mijloc de soluționare a litigiilor a fost reglementată pentru prima dată printr-o reglementare specială – Legea privind medierea (NN, nr. 163/03, care a intrat în vigoare la 24 octombrie 2003), care a integrat unele dintre principiile directoare cuprinse în Recomandarea Consiliului Europei privind medierea în materie civilă și comercială, precum și așa-numita Carte verde privind soluționarea alternativă a litigiilor în dreptul civil și comercial al Uniunii Europene. Legea a fost modificată în 2009 și, la începutul anului 2011, a fost adoptată o nouă Lege privind medierea (NN, nr. 18/11), care a intrat în vigoare pe deplin la data aderării Republicii Croația la Uniunea Europeană.

În 2023, a fost adoptată o nouă lege privind soluționarea pașnică a litigiilor (Monitorul Oficial nr. 67/2023).

Legea a fost elaborată astfel încât să se păstreze, să se mențină și, în plus, să se îmbunătățească soluțiile existente în materie de calitate, prevăzând în același timp soluții noi.

Potrivit acesteia, domeniul de aplicare al legii este prevăzut într-un nou mod, stipulând la articolul 1 alineatul (1) că legea reglementează soluționarea pașnică a litigiilor în materie civilă, comercială, de muncă, de dreptul familiei, administrativă și de altă natură cu privire la drepturile de care părțile pot dispune în mod liber. Astfel, pe lângă introducerea medierii voluntare în litigiile administrative, domeniul soluționării pașnice a litigiilor este, de asemenea, definit în sens larg, în sensul că include medierea, negocierile reglementate din punct de vedere juridic și alte modalități de soluționare alternativă a litigiilor.

Articolul 9 din lege prevede obligația de a încerca o soluționare pașnică a litigiului înainte de a introduce o acțiune în justiție în cadrul unei proceduri civile de despăgubire a prejudiciilor, cu excepția procedurilor de despăgubire pentru prejudiciile cauzate de raportul de muncă. În cazul în care părțile nu încearcă să soluționeze litigiul pe cale amiabilă, instanța va trimite părțile la o reuniune de informare privind medierea (articolul 10). În cadrul reuniunii de informare, mediatorul nu efectuează medierea. Scopul reuniunii de informare este de a familiariza părțile cu toate avantajele medierii, de a încuraja părțile să comunice ceea ce nu a avut loc în mod spontan înainte de începerea procedurii, de a le încuraja să soluționeze în mod pașnic litigiul și să participe la mediere, precum și de a restrânge aspectele în litigiu asupra cărora ar trebui să se pronunțe în cadrul unei proceduri civile în cazul în care încercarea de a soluționa litigiul în mod pașnic nu are succes. În cazul în care părțile decid în mod voluntar cu privire la mediere după reuniunea de informare, aceasta trebuie finalizată în termen de 60 de zile.

Obligația de a încerca soluționarea litigiilor în mod pașnic înainte de a iniția un litigiu civil pentru despăgubire nu împiedică părțile să își exercite dreptul de acces la instanță. Instanța nu va respinge cererea în cazul în care părțile nu au încercat să soluționeze disputa în mod pașnic înainte de a iniția litigiul.

Costurile medierii și ale reuniunii de informare sunt prevăzute la articolul 26. Astfel, la alineatul (1) se prevede că, cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel, fiecare parte suportă propriile cheltuieli, iar costurile medierii și ale reuniunii de informare sunt suportate în mod egal de părți, și anume în conformitate cu o lege specială sau cu norme ale instituțiilor de mediere. La alineatul (2), se prevede în mod expres că costurile reuniunii de informare și ale medierii care nu s-a finalizat prin încheierea unei tranzacții sunt incluse în cheltuielile de judecată.

Întrucât la articolul 3 alineatul (1) se prevede că scopul acestei legi este de a crea condiții pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor, de a evita inițierea inutilă a procedurilor judiciare și de a asigura o relație echilibrată între soluționarea pașnică a litigiilor și procedurile judiciare și, având în vedere că la alineatul (2) se prevede, de asemenea, că, pentru atingerea obiectivului acestei legi, vor fi încurajate utilizarea procedurilor de soluționare pașnică a litigiilor și formarea mediatorilor, iar informațiile cu privire la aceste proceduri, inclusiv informațiile privind instituțiile și mediatorii, vor fi publicate prin mijloace de comunicare publică, mijloace electronice și alte mijloace de informare, se instituie Centrul pentru soluționarea pașnică a litigiilor (denumit în continuare: centrul).

Legea reglementează înființarea centrului și definește sarcinile acestuia. La articolul 6 alineatul (1), se prevede că, pentru a atinge scopul acestei legi, centrul:

încurajează dezvoltarea unei culturi a soluționării pașnice a litigiilor și utilizarea procedurilor stabilite prin lege;
își dă consimțământul și revocă consimțământul pentru instituțiile de mediere;
își dă consimțământul pentru programele educaționale pentru anumite tipuri de soluționare pașnică a litigiilor;
desfășoară, în mod independent sau în cooperare cu instituțiile de mediere, formarea și perfecționarea profesională a mediatorilor;
decide cu privire la înscrierea și eliminarea mediatorilor din Registrul mediatorilor;
menține Registrul mediatorilor și Registrul instituțiilor de mediere și eliberează certificate din registre;
asigură o cooperare eficace cu autoritățile judiciare și cu instituțiile de mediere;
se implică în atribuirea cauzelor către instituțiile de mediere;
numește, la cererea părților, persoanele care conduc reuniunea de informare privind medierea și medierea;
desfășoară o reuniune de informare privind medierea și medierea atunci când o reuniune de informare privind medierea și medierea nu pot fi desfășurate de o altă instituție pentru mediere într-un termen rezonabil și cu costuri mai mici;
eliberează un certificat de încercare de mediere;
colectează în mod sistematic date privind procedurile de soluționare pașnică a litigiilor;
publică informații privind soluționarea pașnică a litigiilor, mediatori și instituții de mediere și ajută părțile să aleagă metoda adecvată de soluționare a litigiilor.

Pe lângă Legea privind soluționarea pașnică a litigiilor, există și alte legi care reglementează parțial acest subiect, precum și regulamente de punere în aplicare care asigură punerea în aplicare a legii.

Procesul de mediere

Procesul de mediere este inițiat prin intermediul unei propuneri a unei părți la un litigiu care este acceptată de cealaltă parte, prin intermediul unei propuneri comune a ambelor părți pentru soluționarea amiabilă a litigiului sau prin propunerea unei părți terțe (de exemplu, un judecător în cadrul unei proceduri judiciare).

Mediatorii sunt persoane care desfășoară medierea pe baza unui acord între părți. Mediatorii trebuie să dispună de formare (expertiza și competențele unui mediator reprezintă una dintre componentele esențiale ale medierii reușite) și să urmeze în permanență o formare profesională.

Medierea trebuie să se desfășoare în conformitate cu acordul părților. În cursul medierii, mediatorul va asigura un tratament echitabil și egal al părților. În cadrul procedurii de mediere, mediatorul se poate întâlni separat cu fiecare parte și, cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel, mediatorul poate dezvălui celeilalte părți informațiile și datele primite de la una dintre părți numai în cazul în care i s-a acordat permisiunea de a face acest lucru. Mediatorul poate participa la redactarea tranzacției și poate formula recomandări cu privire la conținutul acesteia.

O tranzacție la care s-a ajuns prin mediere este obligatorie pentru părțile care au semnat-o. În cazul în care părțile și-au asumat anumite obligații în temeiul tranzacției, acestea sunt obligate să le îndeplinească în timp util. O tranzacție încheiată prin mediere este un titlu executoriu în cazul în care conține o obligație care trebuie executată cu privire la care părțile pot ajunge la un compromis și în cazul în care conține o declarație de încuviințare directă a executării (clauză executorie).

Potrivit majorității experților în domeniul medierii, orice litigiu referitor la drepturi de care părțile pot dispune în mod liber poate face obiectul medierii, iar părțile aflate în conflict ar trebui aproape întotdeauna încurajate să soluționeze litigiul pe cale amiabilă. Medierea este adecvată în special pentru litigiile de afaceri (și anume litigiile comerciale), precum și pentru litigiile transfrontaliere (una dintre părți își are domiciliul sau reședința obișnuită într-un stat membru al Uniunii Europene) în materie civilă și comercială. Ar trebui remarcat faptul că litigiile transfrontaliere nu includ procedurile vamale, fiscale sau administrative sau litigiile referitoare la responsabilitatea statului pentru acte sau omisiuni în exercitarea competențelor.

Scopul și domeniul de aplicare: sunt disponibile două servicii:

e-Societate este un serviciu al HITRO.HR care permite înființarea electronică a unei societăți cu răspundere limitată și a unei societăți simple cu răspundere limitată cu capital în numerar de la orice birou notarial sau birou HITRO.HR din Republica Croația către oricare dintre instanțele comerciale în termen de 24 de ore;
e-Obrt – site online pentru înregistrarea unei activități comerciale desfășurate în baza unei calificări profesionale.

Autoritatea competentă:

Tribunalul comercial / Trgovački sud – constituirea unei societăți;

FINA - agenția fiscală & Registrul instanței / Sudski registar – accesul la informații.

Condiții de acces:

condiții de eligibilitate: cetățeni croați și străini;
cerințe de identificare și autentificare: carte de identitate sau pașaport pentru înregistrarea unei societăți, nu există cerințe pentru accesul la informațiile privind societățile comerciale;
documentele care trebuie furnizate:

Înregistrarea unei societăți:

Următoarele documente trebuie să fie autentificate la notar:

cerere de înscriere în registrul instanței (formularul Po);
actul de înființare – contract de societate (semnat de toți fondatorii) sau declarație privind înființarea societății (în cazul în care societatea este înființată de o singură persoană);
o declarație a asociaților autorizați să reprezinte societatea cu privire la acceptarea numirii;
decizie privind numirea membrilor consiliului de administrație;
semnătura administratorului sau semnăturile membrilor consiliului de administrație;
semnăturile membrilor consiliului de supraveghere (dacă societatea are un consiliu de supraveghere);
decizie privind numirea procuratorului societății și semnătura acestuia (în cazul în care societatea are un procurator);
decizia de stabilire a adresei societății.

Nu sunt necesare documente pentru accesul la informații.

Efectele juridice ale documentelor electronice: nu se aplică.

Posibilitatea de a finaliza procedura integral online:

înregistrarea societății

Parțial, este necesar ca un notar să pregătească și să facă un anunț public.

Este posibil să se înființeze o întreprindere denumită „obrt” online - https://e-obrt.gov.hr/

Activitatea comercială desfășurată în baza unei calificări profesionale (Obrt) implică o exercitare independentă și permanentă a activităților economice permise în conformitate cu legea. Activitatea este desfășurată de persoane fizice în scopul obținerii de profit, care este realizat prin producție, comerț sau prestare de servicii pe piață.

accesul la informații: da

Costuri:

accesul la informații este gratuit;
înregistrarea unei societăți – serviciul este gratuit, dar: 1) costul certificării depinde de valoarea capitalului social și se ridică, în medie, la 331,81 EUR. Toate documentele într-o limbă străină trebuie traduse de un traducător autorizat. 2) există numeroase agenții care vă vor ghida pe parcursul întregului proces de înregistrare a societății și care vor percepe cel puțin 100 EUR pentru serviciu. Aceasta poate fi o opțiune bună pentru străini pentru a facilita procesul.

Linkuri:

https://e-obrt.gov.hr/ - obrt (activitate comercială desfășurată în baza unei calificări profesionale)

https://sudreg.pravosudje.hr/registar/f?p=150:1:98708455565 - prima etapă, verificarea disponibilității numelui societății

https://narodne-novine.nn.hr/clanci/sluzbeni/2007_06_58_1870.html – alegerea activității pe care o va desfășura societatea

https://www.virtualni-ured.net/registracija-tvrtke/item/284-osnivanje-tvrtke.html - una dintre agențiile de înregistrare a unei societăți

https://www.fina.hr/informacije-o-racunima-poslovnih-subjekata#pristup-podacima#pristup-podacima - informații privind conturile entităților comerciale

https://www.fina.hr/documents/52450/130224/Zahtjev+za+uvid+u+JRR.pdf/6a0235f2-961d-eea7-f78f-63409f787645?t=1610693716143 – formular de cerere

https://ospd.fina.hr/ - cerere de depunere a documentației

https://sudreg.pravosudje.hr/registar/f?p=150:1 – accesul la informații pentru societățile comerciale publice (javna trgovačka društva), societățile în comandită simplă (komanditna društva), grupurile de interese economice (gospodarska interesna udruženja), societățile pe acțiuni (dionička društva), societățile cu răspundere limitată (društva s ograničenom odgovornošću), întreprinderile profesionale unipersonale (trgovci pojedinci), societățile europene (SE), grupurile europene de interes economic (EEIG), societățile cooperative europene (SCE), instituții (ustanove), comunități de instituții (zajednice ustanova), cooperative (zadruge), uniuni de cooperative (savezi zadruga), cooperative de credit (kreditne unije), societăți cu răspundere limitată simple [jednostavna društva s ograničenom odgovornošću (j.d.o.o.)] și alte persoane juridice care trebuie să fie înregistrate în conformitate cu legea.

Ultima actualizare: 01/04/2026

Posibilitatea de a depune o cerere de asistență judiciară

Despăgubiri

Introducerea online a unei acțiuni civile

Notificarea sau comunicarea actelor judiciare pe cale electronică

Participarea la licitații judiciare

Accesul la serviciile de mediere

Medierea judiciară și extrajudiciară

Comisia de soluționare alternativă a litigiilor

Cadrul legislativ

Procesul de mediere

Constituirea unei societăți comerciale și accesul la informații privind societățile

Servicii de traducere (inclusiv traducerea automată și impactul juridic al acesteia)