Text integral

Decizie nr. 209/2021 din 26-apr-2021, Curtea de Apel Constanta, pretentii (Litigii cu profesionistii)

Decizie din 26 aprilie 2021

Decizie

din 26 aprilie 2021 An

209/2021

Text speţă

Societate comercială, Societate comercială vs Persoană fizică

Cod ECLI ECLI:RO:CACTA:2021:013.______

Operator de date cu caracter personal 3170

Dosar nr. _____________

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C________

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.209

Şedinţa publică de la 26 Aprilie 2021

Completul compus din:

PREŞEDINTE O___ D_____

Judecător A_____ - B_____ A_____

Judecător E________ C______

Grefier M______ N___

Pe rol judecarea recursului - litigii cu profesioniştii - formulat de recurenta pârâtă societatea EVOLUTION PREST SYSTEM SRL, cu sediul social în Bucureşti, sector 3, ______________________ nr.20, ______________________________ sediul procesual ales în Bucureşti, sector 3, Splaiul Unirii nr.257-259, împotriva deciziei civile nr.413 din 24.09.2020 pronunţată de Tribunalul Tulcea, în dosar nr._____________, în contradictoriu cu intimata reclamantă B_____ B_____, cu domiciliul în Tulcea, _________________, _____________________________________, având ca obiect pretenţii.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 12.04.2021 şi consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 26.04.2021.

CURTEA

Asupra recursului - litigii cu profesioniştii de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de 11.04.2019, sub nr. de dosar _____________, reclamanta B_____ B_____ a formulat o acţiune în pretenţii în contradictoriu cu pârâta S.C. EVOLUTION PREST SYSTEMS S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 2099 lei reprezentând preţul achitat pentru produsul livrat, care prezenta neconformităţi, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr.2949 din 22 octombrie 2019 Judecătoria Tulcea a admis cererea în pretenţii formulată de reclamanta B_____ B_____ contradictoriu cu pârâta S.C. EVOLUTION PREST SYSTEMS S.R.L şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2099 lei cu titlu de contravaloare bun livrat şi la plata sumei de 152 lei cu titlu de cheltuieli judiciare constând în taxă judiciară de timbru.

Totodată, a respins ca neîntemeiată cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărârii a formulat apel pârâta C_ C________ C____ C_____ C__. solicitând admiterea apelului şi schimbarea sentinţei apelate în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiate.

Prin decizia civilă nr.413 din 24 septembrie 2020 Tribunalul Tulcea a respins excepţia tardivităţii formulării apelului; a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta pârâtă C_ C________ C____ C_____ C__, împotriva sentinţei civile nr.2949/22.10.2019 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr._____________, în contradictoriu cu intimata reclamantă B_____ B_____, având ca obiect pretenţii.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta societatea EVOLUTION PREST SYSTEM SRL care a criticat-o pentru nelegalitate cu indicarea temeiului de drept prevăzut de art.488 alin.1 pct.8 Cod pr.civilă.

I. Instanţa de apel reţine în mod surprinzător că ar fi invocat în apel nerespectarea dispoziţiilor art. 22Cod proc. Civ. cu privire la corecta stabilire a faptelor şi aplicare legii.

Apelanta nu a făcut referire la aceste prevederi procedurale, dar instanţa de apel se mulţumeşte să reia şi să confirme aproape integral aspectele reţinute de către instanţa de fond, inclusiv cu privire la aplicabilitatea prevederilor legale, ignorând raportul contractual născut între părţi, prevederile termenilor şi condiţiilor publicate pe site-ul recurentei aplicabili în cazul de faţă.

Astfel, instanţa de apel reţine că în mod corect instanţa de fond a apreciat că în cauză este aplicabil art.1690Cod civil care prin alin.2 implică o atenţie sporită din partea cumpărătorului, în sensul verificării imediate a bunului, iar prin alin. 3 impune o notificare fără întârziere a vânzătorului cu privire la lipsurile constante, în urma unei inspecţii de suprafaţă a produsului (viciul aparent nu presupune cunoştinţe de specialitate sau dezasamblarea anumitor componente sau verificări tehnice). D___ în cazul nerespectării acestor termene intervine decăderea cumpărătorului din dreptul de a se prevala de viciile aparente depistate şi de a pretinde un remediu contractual (înlocuirea sau repararea bunului, reducerea preţului ori rezoluţiunea contractului).

Atât instanţa de apel, cât şi cea de fond ignoră faptul că intimata-reclamantă avea la rândul său obligaţii conform termenilor şi condiţiilor aplicabile, respectiv acelea de a verifica integritatea coletului şi de a formula eventuale obiecţiuni la preluarea de la curier, aspect care i s-a pus în special în vedere. Faptul că produsul comandat nu era sigilat sau avea foliile de protecţie îndepărtate nu reprezintă o constatare pentru care să fie necesară o pregătire anume, punerea în funcţiune a produsului sau o testare a acestuia.

Reia instanţa de apel acelaşi aspect reţinut de instanţa de fond, anume acela că această inspecţie s-a realizat în aceeaşi zi în care bunul a intrat în stăpânirea materială a reclamantei, 29.12.2018, cu ocazia desigilării produsului şi constatării, în prezenta martorului V___ C_______, a lipsei foliilor de protecţie, a faptului că nici cutia de carton nu se afla în stare perfectă, precum şi a instalării anumitor conturi de Netflix, deşi produsul nu era resigilat sau comandat cu opţiunea second hand.

Se ignoră complet prevederile termenilor şi condiţiilor cu valoare contractuală, termeni aplicabili raportului de vânzare şi cu privire la care reclamanta nu a adus nicio critică.

Astfel, conform termenilor, obligaţia verificării coletului şi a semnalării deficientelor sesizate revenea reclamantei încă de la primire în prezenta curierului. În cauză fiind aplicabile dispoziţiile OG nr. 34/2014.

Atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel consideră că în speţă devin incidente prevederile privind "garanţia comercială". Mai mult în sentinţa recurată se face referire la incidenţa prevederilor art.22 din Legea nr.449/2003 considerând "clauzele contractuale [...] înainte ca lipsa de conformitate să fie cunoscută de consumator şi comunicată vânzătorului, care limitează sau înlătură direct ori indirect drepturile consumatorului sunt nule de drept".

Mai întâi se impune a sublinia faptul că reclamanta nu a invocat nulitatea clauzelor la care instanţa face referire, iar aceasta nu a fost investită cu o astfel de cerere.

Apoi prevederile legale mai sus menţionate nu exclud de principiu orice obligaţii de minimă diligenţă a consumatorului. Am fi practic în situaţia în care comerciantul ar rămâne fără niciun mijloc de apărare în faţa acestor drepturi care nu pot fi exercitate în mod abuziv, fiind la rândul său supus riscului unui abuz din partea clientului.

Obligaţia verificării minime a unui colet sau produs la preluare, la nivel vizual (lipsă sigilii, cutie deteriorată nu poate fi în niciun caz o clauză abuzivă, de natură a limita în vreun fel drepturile consumatorului care şi le poate exercita numai cu bună credinţă, în limitele legii. Consumatorul ar putea fi altfel complet neglijent, deteriorând produsul pentru ca oricum ar putea să se prevaleze de aceste drepturi care nu se pot transforma sub nicio motivare într-un abuz de drept.

Totodată, reclamanta cunoştea pe deplin obligaţia ce îi revenea deoarece a fost informată repetitiv de către comerciant cu privire la obligaţia verificării coletului prin mesaje, printr-un mail distinct, tocmai pentru a atrage atenţia asupra importanţei verificării coletului în cazul acestui produs.

Astfel, prin emailul transmis clientei la data de 24.12.2018 (ataşat ca înscris probatoriu în dosarul de fond) de către apelantă, se menţiona: "Insistam asupra verificării integrităţii fizice a produsului/accesoriilor, cât şi a ambalajului, in prezenţa agentului de livrare. Acceptarea produsului/produselor fără verificare se face pe răspunderea clientului."

Nu se pot primi motivările instanţei de apel fără o corectă aplicare a acestora pe situaţia de fapt, în condiţiile în care profesionistul vinde un produs la distanţă, îl livrează prin curier şi desigur că este obligat să asigure conformitatea, dar tocmai de aceea profesionistul diligent a luat toate măsurile necesare pentru a putea identifica partea răspunzătoare la un anumit moment pentru anumite deteriorări ale produsului. Profesionistul - în speţa de faţă recurentul - ia măsura de minimă diligenţă, anume aceea de a oferi serviciul de verificare colet, pentru a identifica în mod corect eventuale reclamaţii privind lipsuri, neconformităţi ce ar putea rezulta din operaţiunile de logistică şi transport.

Astfel, la livrare, pe AWB apărea menţionat explicit încă o dată faptul că acest colet trebuie verificat, respectiv „deschidere colet la livrare". Ca atare, reclamantei i s-a pus în vedere în repetate rânduri, fiind pe depun informată, necesitatea verificării coletului, diligenţă ce cădea în sarcina sa şi cu privire la care a insistat în mod deosebit.

În mod eronat, instanţa de apel reţine că nu ar fi aplicabile prevederile art. 20 din OG 34/2014.

Or, analizând punctual speţă, art.20 (transferarea riscului) este pe deplin aplicabil, astfel că: în cazul contractelor în care profesionistul livrează produsele către consumator, riscul de pierdere sau de deteriorare a produselor este transferat consumatorului în momentul în care acesta sau o parte terţă desemnată de acesta, alta decât transportatorul, _______________________ a produselor.

Ca atare, riscul a fost transferat reclamantei la momentul la care a preluat coletul pe care l-a primit fără obiecţiuni, deşi (chiar instanţa subliniază) a constatat că nici cutia de carton nu se afla în stare perfectă.

Nici instanţa de fond, dar nici cea de apel nu lămureşte aspectul pus de noi în discuţie, respectiv: cum e posibil să comanzi un TV LED Samsung, un produs de valoare, să fii atenţionat de mai multe ori (3 căi a enumerat mai sus) cu privire la necesitatea verificării coletului, a integrităţii produsului, iar tu - ca un consumator diligent, cu un minim de diligenţă - să ignori aceste aspecte, inclusiv deteriorarea cutiei. Dacă o cutie este deteriorata, iar consumatorul acceptă astfel coletul, este nu doar firesc, dar si legal (conform textului de mai sus) să suporte riscul deteriorării produselor.

Reclamanta a achiziţionat de la recurenta pârâtă un televizor TV Led Samsung UE49NU7302, diagonala de 125 cm ultra HD, SmartTV, ecran curbat conform facturii fiscale nr. ______/ 24.12.2018, iar ulterior aceasta expediază produsul prin intermediul curierului deoarece ar prezenta defecţiuni respectiv cutia nu era sigilata, nu avea folie de protecţie pe ecran, diagonala avea 123 cm şi nu 125 cm; produsul nu era unul nou ci unul resigilat.

Analizând cele reclamate de către intimată, este evident că până la a analiza setările, aceasta nu a avut un minim de diligenţă în a observa aspecte rezonabile pentru orice consumator, respectiv: curie deteriorată, nesigilată.

Cu privire la dreptul consumatorului de retragere din contract şi de retur a produsului în termenul de 14 zile (art. 9 din OG nr. 34/2014) la care instanţa face referire, trebuie precizat că acesta nu operează automat, dând dreptul consumatorului de a returna un produs neconform sau deteriorat, risc al deteriorării şi neconformităţii pe care şi l-a asumat la preluarea unui colet deteriorat şi nesigilat (conform celor susţinute de către reclamantă). Dreptul de retragere recunoscut consumatorului naşte în sarcina acestuia obligaţia de a restitui produsul nedeteriorat, după cum l-a şi primit, deoarece nu a reclamat la recepţie în prezenţa curierului, existenţa vreunui viciu, caz în care nu se aplicau prevederile legale de mai sus.

Conform art. 14 alin. 3 din OG nr. 34/2014, consumatorul este responsabil în ceea ce priveşte diminuarea valorii produselor. În urma returnării televizorului, la primire s-a constatat faptul că produsul era deteriorat. În acest sens, la desfacerea coletului primit de pârâtă unitatea proprie, rezultă neîndoielnic faptul că produsul necesita înlocuire panel. Ulterior, unitatea service autorizată ne-a comunicat constatarea privind display-ul deteriorat (fisurat, spart) şi această defecţiune nu făcea obiectul garanţiei, fiind exclusă de la acordarea garanţiei. Or, aceste deficiente nu au fost sesizate de către reclamantă ca fiind constatate la instalarea produsului, aceste deficiente nu îi sunt imputabile în calitate de comerciant.

Conform Termenilor şi condiţiilor publicaţi pe site, termeni aplicabili în speţa de faţă, coletul trimis de către expeditor trebuie să fie ambalat într-un mod care să protejeze produsul de factorii ce pot duce la deteriorarea acestuia pe toata durata transportului (se recomanda folosirea elementelor de siguranţa, ex: polistiren, carton, folie bule de aer, etc.). De asemenea, se recomanda ambalarea coletului astfel încât să corespundă greutăţii, formei şi naturii conţinutului, cât şi modului şi duratei transportului. Ambalajul trebuie să protejeze conţinutul astfel încât să nu poată fi deteriorat prin presiune sau manipulări succesive, putând fi, după caz, din cutii de carton, placai, lemn, plastic umplut cu polistiren.

In service s-a constatat ca aparatul a suferit un şoc mecanic, ceea ce a dus la defectarea/spargerea display-ului. Unitatea Service a motivat decizia sa conform Certificatului de garanţie ce a însoţit produsul (Capitolul "Pierderea garanţiei"): Garanţia se pierde la îndeplinirea oricăreia dintre condiţiile de mai jos:

Art. l Neprezentarea în momentul solicitării reparaţiei a facturii originale (...) art.2 Nerespectarea de către cumpărător a condiţiilor de (...) instalare, utilizare si întreţinere (...); art.3 Schimbarea stării originale a produsului: păstrarea in condiţii improprii: căderi: acţiunii substanţelor chimice, corozive etc., precum şi a expunerii la intemperii ce pot deteriora produsul; art.4 Încredinţarea produsului spre a fi reparat altor persoane/firme neautorizate (...).

Unitatea service a precizat în mod explicit cauzele privind excluderea garanţiei, deteriorarea display-ului si in acelaşi timp, condiţiile de garaţie acordate de către pârâtă şi menţionate pe site-ul www.evomag.ro de pe care reclamantul a şi comandat produsul, sunt foarte clare în ceea ce priveşte excluderea garanţiei în cazul unor deteriorări mecanice.

Menţionează recurenta că reclamanta a cunoscut aceste condiţii, iar situaţiile de mai jos vor duce la pierderea (anularea) garanţiei:

- defecţiuni cauzate de transportul, manipularea, depozitarea, instalarea si utilizarea echipamentelor in condiţii necorespunzătoare;.

- deteriorările termice, mecanice, plastice ale produselor, datorate incendiilor, accidentelor sau neglijentei in utilizare, prezenta urmelor de contact cu lichid sau alte substanţe, urme de oxidare datorate folosirii in locuri cu abur sau umiditate excesiva, praf in exces, urme de arsuri, crăpături, spărturi: componente calculator/server si orice alt tip de produs care au in componenţă piese electronice îndoite, deteriorate, rupte sau cu trasee electronice întrerupte; pini placa de baza, procesor, unităţi de stocare, mufe de date/audio/video îndoiţi, rupţi, arşi

- intervenţii asupra produselor executate de către persoane neautorizate de vânzător, furnizor, importator sau producător

- lipsa sau deteriorarea sigiliilor sau înscrisurilor producătorului sau vânzătorului de pe produse; lipsa sau deteriorarea seriilor de fabricaţie; desigilarea echipamentelor sau componentelor sigilate de vanzator, furnizor, importator sau producător; pierderea certificatului de garanţie sau a actului de achiziţie

- produsul nu a fost folosit in conformitate cu instrucţiunile descrise in manualul de utilizare sau pentru scopul pentru care a fost creat; produsul nu a fost folosit cu accesorii sau consumabile originale

- modificarea sau completarea datelor din certificatul de garanţie; orice modificare făcută trebuie insotita de către semnătură si stampilă.

În mod eronat instanţa de apel apreciază că la data la care s-a constatat faptul că panelul era spart, pârâta se afla deja în întârziere cu privire la obligaţia de restituire a sumei de bani. Totuşi, nu se poate ignora aspectul de fapt constând în aceea că recurenta trebuia să realizeze o evaluare/constatare cu privire la produs şi abia apoi să decidă cu privire la respectarea condiţiilor de exercitare a dreptului de retragere, pe când intimata a exercitat dreptul de retragere printr-un simplu email. Banii nu se puteau restitui automat fără o constatare, în condiţiile în care panelul televizorului era spart şi constituind de fapt motivul pentru care intimata se "retrăgea" din contract.

În fapt, dreptul de retragere a fost exercitat pentru că reclamanta intimată a încercat să găsească o "motivare" pentru a primi banii înapoi pentru un produs deteriorat ulterior expedierii acestuia de către recurentă, intrat în stăpânirea reclamantei, abuzând în fapt de drepturile conferite de lege consumatorului.

Instanţa de fond, dar şi cea de apel au ignorat în mod constant o probă esenţială în dosar, respectiv constatările autorităţii în domeniul protecţiei consumatorilor care a decis că recurenta pârâtă şi-a respectat obligaţiile de garanţie ce îi reveneau, iar produsul deteriorat nu putea fi reparat în perioada de garanţie.

Conform Procesului Verbal de constatare nr. 34/1231/14.0.2019 şi Adresei nr. 2394/ 21.01.2019 emise de Comisariatul pentru protecţia consumatorului Bucureşti rezultă că deficienţa reclamată este în sarcina petentei. Astfel, s-a reţinut că prin documentul de livrare nr. EVG43172284, însuşit de reclamantă prin semnare, "expediţia a fost recepţionată completa şi în perfecta stare"; iar conform art. 20 din OUG 34/2014, "riscul de (...) deteriorare a produselor este transferat consumatorului în momentul în care acesta (...) _______________________ a produselor".

Solicită admiterea recursului, casarea sentinţei apelate şi pe fond admiterea cererii noastre introductive astfel cum a fost formulată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată (fond, apel şi recurs).

Curtea examinând sentinţa recurată, prin prisma motivelor invocate, în raport de dispoziţiile art 488 şi 496 cod proc civ constată că cererea de recurs este nefondată, pentru următoarele considerente:

Criticile recurentei reclamante sunt subsumate motivului de casare prevăzut de art.488 pct.8 cod procedură civilă potrivit cu care casarea unei hotărâri se poate cere „când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.” Textul legal are în vedere situaţiile in care instanţa recurge la dispoziţiile legale ce sunt de natura să ducă la soluţionarea cauzei, dar fie le încalcă, în litera sau în spiritul lor, fie le aplică greşit.

Acest motiv de casare vizează încălcarea legii de drept substanţial (material), încălcare ce poate îmbrăca mai multe aspecte: aplicarea unui text de lege străin situaţiei de fapt; extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplica ori restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor acesteia (de exemplu, aplicarea unor norme de drept comun la situaţii pentru care există o norma specială, aplicarea unei norme speciale, prin analogie, la situaţii ce nu cad sub incidenţa ei etc.); textului de lege corespunzător situaţiei de fapt i s-a dat o interpretare greşită (inclusiv în cazul în care norma juridică este obscură şi, deci, susceptibilă de interpretare, dar interpretarea dată în speţă nu este justă); violarea unor principii generale de drept.

Plecând de la aceste considerente teoretice se constată de către instanţa de recurs faptul că recurenta a invocat prin mai multe argumente în cuprinsul cererii de recurs lipsa rolului activ al instanţei de judecată din fond şi modul de interpretare a probelor existente la dosar, respectiv de stabilire a situaţiei de fapt. Niciuna din aceste critici reluate de mai multe ori în cuprinsul memoriului de recurs nu se încadrează în prevederile art 488 pct 8 cod proc civ referitoare la încălcarea normelor de drept material.

Faţă de aceste precizări având în vedere constatările instanţei cu privire la neîncadrarea unor motive în disp. art 488 pct 8 cod proc civ, Curtea va analiza doar acele critici care privesc aplicarea de către instanţa de apel a dispoziţiilor de drept material.

În ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa invocării nulităţii clauzelor contractuale referitoare la obligativitatea verificării integrităţii ambalajului, produsului, accesoriilor la primirea coletului sub sancţiunea neluării în considerare a reclamaţiilor ulterioare, Curtea reţine că dispoziţiile art. 22 din legea 449/2003 au ca domeniu de reglementare aspecte privind vânzarea produselor, inclusiv a celor executate la comandă, şi garanţiile asociate acestora, în vederea asigurării protecţiei consumatorului. Or, în domeniul protecţiei consumatorului conform jurisprudenţei constante a CJUE instanţele de judecată sunt obligate să analizeze şi din oficiu caracterul abuziv al clauzelor, care pun consumatorul într-o poziţie de inferioritate şi care creează un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor contrar cerinţelor bunei credinţe.

Sistemul de protecţie pus în aplicare de Directiva 93/13, aplicabil cauzei dat fiind că legea 449/2003vizează tot domeniul protecţiei consumatorului, se întemeiază pe ideea că, în ceea ce priveşte atât puterea de negociere, cât şi nivelul de informare, consumatorul se află într-o situaţie de inferioritate faţă de vânzător sau furnizor, situaţie care îl determină să adere la condiţiile redactate în prealabil de vânzător sau furnizor, fără a putea exercita o influenţă asupra conţinutului acestora.

În materia contractelor de consum legiuitorul naţional şi cel european au urmărit în anumite ipoteze atenuarea principiului pacta sunt servanda, dând instanţei de judecată posibilitatea de a obliga la modificarea clauzelor unui contract sau de a-l anula în măsura în care reţine că acesta cuprinde clauze abuzive.

O asemenea intervenţie nu este de natură să înfrângă principiul forţei obligatorii a contractelor consacrat de art. 969 alin. 1 din vechiul Cod Civil întrucât libertatea contractuală nu este identică cu una absolută sau discreţionară de a contracta.

În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la obligaţia verificării coletului la primire se constată că instanţele de fond şi apel au reţinut că acesta a fost verificat, iar instanţa de recurs nu este investită cu stabilirea situaţiei de fapt, recursul urmărind a supune verificării legalitatea deciziei din apel, iar nu temeinicia acesteia. Toate aceste motive referitoare la situaţia de fapt exced motivului de casare prev. de art. 488 pct. 8 cod proc. civ, fiind apanajul instanţelor de fond să stabilească situaţia de fapt. În calea de atac extraordinară a recursului, partea nu poate provoca o nouă devoluţiune şi nu poate obţine o reinterpretare a probelor administrare în fond şi apel. De altfel, mare parte a motivelor de recurs nu se încadrează în cazul de casare invocat, ceea ce ar atrage sancţiunea nulităţii recursului conform art 489 alin 2 cod proc. civ.. D__ fiind însă caracterul unitar al recursului, instanţa nu va aplica sancţiunea nulităţii, soluţionând cauza doar în raport de motivele ce pot fi încadrate în drept.

În ceea ce priveşte criticile legate de aplicarea art. 9 din OUG 34/2014 referitor la dreptul consumatorului de retragere din contract prin raportare la dis part 14 din acelaşi act normativ, curtea constată că susţinerile recurentei sunt nefondate.

În vederea soluţionării acestor aspecte, curtea reţine următoarele dispoziţii legale din cuprinsul OUG 34/2014:

Art. 9 - Dreptul de retragere

(1) Cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 16, consumatorul beneficiază de o perioadă de 14 zile pentru a se retrage dintr-un contract la distanţă sau dintr-un contract în afara spaţiilor comerciale, fără a fi nevoit să justifice decizia de retragere şi fără a suporta alte costuri decât cele prevăzute la art. 13 alin. (3) şi la art. 14.

Art. 11 - Exercitarea dreptului de retragere

(1) Înainte de expirarea perioadei de retragere, consumatorul informează profesionistul cu privire la decizia sa de retragere din contract. În acest scop, consumatorul poate alege una dintre următoarele variante:

a) de a folosi modelul de formular de retragere prevăzut în partea B din anexă;

b) de a face orice altă declaraţie neechivocă în care îşi exprimă decizia de retragere din contract.

Art. 13 - Obligaţiile care revin profesionistului în cazul retragerii

(1) Profesionistul rambursează toate sumele pe care le-a primit drept plată din partea consumatorului, inclusiv, după caz, costurile livrării, fără întârziere nejustificată şi, în orice caz, nu mai târziu de 14 zile de la data la care este informat de decizia de retragere din contract a consumatorului în conformitate cu art. 11.

(2) Profesionistul rambursează sumele menţionate la alin. (1) folosind aceleaşi modalităţi de plată ca şi cele folosite de consumator pentru tranzacţia iniţială, cu excepţia cazului în care consumatorul a fost de acord cu o altă modalitate de plată şi cu condiţia de a nu cădea în sarcina consumatorului plata de comisioane în urma rambursării.

Art. 14 - Obligaţiile consumatorului în cazul retragerii

(1) Cu excepţia cazului în care profesionistul s-a oferit să recupereze el însuşi produsele, consumatorul returnează produsele sau le înmânează profesionistului sau unei persoane autorizate de profesionist să recepţioneze produsele, fără întârziere nejustificată şi în decurs de cel mult 14 zile de la data la care acesta a comunicat profesionistului decizia sa de retragere din contract în conformitate cu art. 11. Termenul este respectat dacă produsele sunt trimise înapoi de consumator înainte de expirarea perioadei de 14 zile.

(2) Consumatorul suportă doar costurile directe legate de returnarea produselor, cu excepţia cazului în care profesionistul acceptă să suporte acele costuri sau în care profesionistul nu a informat consumatorul că aceste costuri trebuie suportate de consumator. În cazul contractelor în afara spaţiilor comerciale, în cazul cărora produsele au fost livrate la domiciliul consumatorului la momentul încheierii contractului, profesionistul preia produsele pe cheltuiala sa dacă produsele, prin natura lor, nu pot fi returnate în mod normal prin poştă.

(3) Consumatorul este responsabil doar în ceea ce priveşte diminuarea valorii produselor rezultată din manipularea acestora, diferit de ceea ce este necesar pentru determinarea naturii, caracteristicilor şi funcţionării produselor. Diminuarea valorii produselor nu trebuie să fie descurajantă pentru consumator în a-şi exercita dreptul de retragere. Indiferent de situaţie, consumatorul nu este responsabil pentru diminuarea valorii produselor în cazul în care profesionistul a omis să îl informeze cu privire la dreptul de retragere în conformitate cu art. 6 alin. (1) lit. h).

(4) Profesionistul trebuie să poată face dovada diminuării valorii produselor care rezultă diferit de ceea ce este necesar pentru determinarea naturii, caracteristicilor şi funcţionării produselor.

Din analiza acestor dispoziţii reiese că dreptul consumatorului de retragere din contractul încheiat la distanţă în termen de 14 zile de la data primirii bunurilor nu este condiţionat de explicitarea deciziei sale, returnarea nefiind necesar a fi justificată. Pe de altă parte, în cazul returnării în termenul de 14 zile profesionistul este obligat ca într-un termen egal să restituie suma plătiră de consumator ca preţ al bunului. Conform prevederilor legale singurele costuri suportate de consumator sunt legate de directe legate de returnarea produselor, cu excepţia cazului în care profesionistul acceptă să suporte acele costuri sau în care profesionistul nu a informat consumatorul că aceste costuri trebuie suportate de consumator.

În cadrul reglementării dreptului de retragere art 14 alin 3 din OUG 34/2014 prevede că în cazul manifestării intenţiei de retragere, consumatorul este responsabil doar în ceea ce priveşte diminuarea valorii produselor rezultată din manipularea acestora, diferit de ceea ce este necesar pentru determinarea naturii, caracteristicilor şi funcţionării produselor. Profesionistul trebuie să poată face dovada diminuării valorii produselor care rezultă diferit de ceea ce este necesar pentru determinarea naturii, caracteristicilor şi funcţionării produselor. Se constată astfel că suntem în prezenţa a două situaţii diferite: una este dată de restituirea preţului către consumator ca urmare a exercitării dreptului de retragere din contract, iar cea de a doua de suportarea contravalorii deteriorării bunului ca urmare a manipulării de către consumator solicitată de către recurentă.

Fiind în prezenţa unui litigiu aceste cereri trebuie să îmbrace formele procedurale prescrise de codul de procedură civilă. Cu alte cuvinte, dat fiind că prin cererea introductivă de instanţă reclamanta a solicitat obligarea pârâtei, profesionist la restituirea preţului, pentru a se putea diminua valoarea acestuia era necesar ca pârâta să formuleze la rândul său o cerere reconvenţională prin care să solicite obligarea reclamantei la plata sumei reprezentând costul reparaţiei, echivalentă cu diminuarea valorii bunului, precum şi la compensarea datoriilor reciproce până la valoarea cea mai mică. Acesta este sensul considerentelor instanţei de apel referitoare la punerea în întârziere a pârâtei cu privire la restituirea preţului. Fiind în faţa instanţei de judecată cererile părţilor trebuie să respecte rigorile procedurale, nefiind posibil ca pe calea unei întâmpinări pârâta să formuleze pretenţii proprii faţă de reclamantă şi pentru existenţa acestora să solicite respingerea acţiunii, deşi faţă de temeinicia acţiunii nu sunt formulate apărări.

Toate susţinerile recurentei pârâte vizează existenţa unui drept al său propriu în contradictoriu cu reclamanta, or, instanţele de fond nu au fost investite cu o cerere de stabilire a acestui drept. Prin urmare, chiar şi în ipoteza în care recurenta ar fi îndreptăţită la plata contravalorii reparaţiilor necesare refacerii bunului, cererea principală nu ar putea fi respinsă doar pentru acest considerent, pentru că instanţa nu este legal investită. Existenţa creanţelor reciproce nu determină automat respingerea cererii, dacă aceasta este întemeiată.

Pe de altă parte, toate susţinerile legate de pierderea garanţiei sunt nefondate pentru că reclamanta nu a solicitat înlocuirea bunului sau restituirea acestuia, ci a solicitat retragerea din contract motivat de faptul că acesta nu era nou, ci resigilat.

Pentru aceste considerente, constatând că în cauză nu sunt incidente disp art 488 pct 8 cod proc civ, curtea va respinge ca nefondată cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul - litigii cu profesioniştii - declarat de recurenta pârâtă societatea EVOLUTION PREST SYSTEM SRL, cu sediul social în Bucureşti, sector 3, ______________________ nr.20, ________________, ____________ sediul procesual ales în Bucureşti, sector 3, Splaiul Unirii nr.257-259, împotriva deciziei civile nr.413 din 24.09.2020 pronunţată de Tribunalul Tulcea, în dosar nr._____________, în contradictoriu cu intimata reclamantă B_____ B_____, cu domiciliul în Tulcea, _________________, ___________, ___________,judeţ Tulcea, având ca obiect pretenţii, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei azi, 26.04.2021.

Preşedinte,

O___ D_____

Judecător,

A_____ - B_____ A_____

Judecător,

E________ C______

Grefier,

M______ N___

Jud.fond: D.N_______

Red.dec.jud.O.D_____

4 ex./9.06.2021

Gref.M.N. 29 Aprilie 2021