Cod ECLI ECLI:RO:CACTA:2016:015.xxxxxx
Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL C________
SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia civilă nr. 336
Şedinţa publică din 13 iunie 2016
Completul constituit din:
PREŞEDINTE A_____ - B_____ A_____
Judecător M_____ C_____
Grefier L______ B____
S-a luat în examinare apelul privind litigii cu profesioniştii formulat de reclamanta R____ A_______ ADMINISTRAŢIA R_____ A S__________ DE T_____ AERIAN ROMATSA, cu sediul în _____________________ la B___, CP 18-19, nr. 10, sector 1, cod poştal xxxxxx, Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 2919/04.12.2015, pronunţată de Tribunalul C________ - Secţia a II-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-pârât _____________________, cu sediul în C________, ___________________, ___________, ___________, judeţ C________, având ca obiect pretenţii.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 30 mai 2016, şi au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 6 iunie 2016, 13 iunie 2016, când a pronunţat următoarea hotărâre.
C U R T E A ,
Asupra apelului de faţă, deliberând constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului C________ la data de 06.04.2015 sub nr.XXXXXXXX/015, reclamanta R____ A_______ ADMINISTRAŢIA R_____ A S__________ DE T_____ AERIAN ROMATSA (numită în continuare ROMATSA ) a solicitat în contradictoriu cu pârâta _____________________ să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 7.433.624,00 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor neprestate de către pârâtă, dar achitate de către reclamantă conform constatărilor Raportului de Control al Corpului de Control al Primului Ministru înregistrat sub nr. 80/29.09.2014 şi la ROMATSA sub nr. xxxxx/01.10.2014 („Raportul de Control din data de 01.10.2014”) şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate de soluţionarea prezentului litigiu, conform dispoziţiilor art.451 din Codul de procedură civilă.
Prin sentinţa civilă nr.2919/04.12.2015, Tribunalul C________ a respins ca nefondată cererea reclamantei.
Împotriva acestei soluţii, în termen legal, a formulat apel reclamanta R____ A_______ ADMINISTRAŢIA R_____ A S__________ DE T_____ AERIAN ROMATSA, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate sub următoarele aspecte:
Instanţa de fond a constatat că raporturilor juridice dintre părţi le sunt aplicabile dispoziţiile privind răspunderea civilă contractuală, stabilind că mecanismul prin intermediul căruia s-au desfăşurat relaţiile contractuale este stipulaţia pentru altul.
Stipulaţia pentru altul reprezintă un contract prin care o persoană, numită promitent (în cauza de faţă intimata) se obligă faţă de o altă persoană , numită stipulant (ROMATSA), să efectueze o anumită prestaţie faţă de o altă persoană, străină de contract, numită beneficiar (salariaţii ROMATSA).
Dreptul născut în favoarea terţului beneficiar este opera exclusivă a acordului de voinţă realizat între stipulant şi promitent.
Răspunderea civilă contractuală rezultă din nerespectarea întocmai a obligaţiilor asumate prin contract, prejudiciul fiind consecinţa neexecutării, executării cu întârziere sau necorespunzătore.
Prin cererea introductivă reclamanta a invocat neexecutarea de către intimata C_____ H______ a obligaţiei de a presta întocmai serviciile comandate şi achitate de către ROMATSA conform comenzilor transmise.
Potrivit art.1284 alin. (2) Cod civil „ prin efectul stipulaţiei, beneficiarul dobândeşte dreptul de a cere direct promitentului executarea prestaţiei”.
Regula generală este că beneficiarul (salariaţii ROMATSA) are posibilitatea să ceară direct promitentului (intimatei) executarea întocmai a prestaţiei la care s-a obligat prin contractul încheiat cu stipulantul (ROMATSA) respectiv gratuitatea concediilor de recuperare psihologică şi de odihnă suplimentar.
Între ROMATSA şi C_____ H______ nu există nici un acord în sensul acceptării de către ROMATSA ca prestaţia la care s-a obligat C_____ H______ să fie executată şi prin echivalent (restituirea către salariaţi a sumelor neutilizate de către agenţiile de turism).
Sumele achitate de către ROMATSA şi care nu au fost utilizate de către C_____ H______ pentru achiziţionarea serviciilor turistice pentru salariaţii ROMATSA, trebuiau restituite ROMATSA.
Intimata nu a prestat serviciile destinate efectuării concediilor de recuperare psihologică şi a concediilor suplimentare de odihnă pentru care ROMATSA a efectuat plăţile, ci a procedat la stornarea facturilor iniţial emise şi restituirea contravalorii serviciilor neprestate către alte persoane, şi nu către ROMATSA.
Instanţa de fond în mod total neîntemeiat a reţinut că din moment ce reclamanta a solicitat rezoluţiunea contractului, nu a fost îndreptăţită să solicite obligarea intimatei la plata sumei de 7.433.624 lei.
Potrivit dispoziţiilor art.1516 din Codul civil „(1)Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală exactă şi la timp a obligaţiei. (2)Atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune interese, dacă i se cuvin: 1. să ceară sau, după caz să treacă la executarea silită a obligaţiei; 2. să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligaţii corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său”.
Din dispoziţiile legale pre-citate rezultă că există mai multe opţiuni la care creditorul poate apela în vederea apărării drepturilor sale, prima fiind executarea silită a obligaţiei.
Executarea silită a obligaţiei poate fi făcută în natură sau prin echivalent în situaţia în care executarea în natură nu mai este posibilă.
În doctrină s-a reţinut că nu întotdeauna creditorul poate obţine executarea silită în natură, fie pentru că este vorba despre obligaţii contractuale a căror executare silită în natură nu poate fi obţinută prin constrângerea debitorului, fie din cauza faptului că executarea în natură este definitiv compromisă (astfel cum este cazul în speţa de faţă) sau pur şi simplu executarea în natură, chiar silită nu mai prezintă nici un interes pentru creditor.
În toate aceste situaţii, creditorul poate suferi un prejudiciu, ceea ce înseamnă că el este îndreptăţit să pretindă o satisfacţie pentru echivalent bănesc.
Creanţa contractuală iniţială este înlocuită cu o altă creanţă, şi anume cea în despăgubire, care are ca obiect suma de bani ce reprezintă prejudiciul suferit de către creditor, fără însă a fi vorba de o transformare propriu-zisă a obligaţiei iniţiale, deoarece despăgubirile constituie obiectul subsidiar, cu titlu de sancţiune, al executării obligaţiei asumate de către debitor.
Obligaţia asumată prin contract şi obligaţia de reparare a prejudiciului cauzat prin neexecutarea sau executarea necorespunzătore ori cu întârziere sunt obligaţii succesive şi distincte, chiar dacă una este urmarea celeilalte şi nu poate exista fără aceasta.
Neexecutarea obligaţiei de către debitor unită cu imposibilitatea constrângerii debitorului să execute în natură obligaţia dă dreptul creditorului la repararea prejudiciului suferit în acest mod, dacă face dovada că a suferit un prejudiciu şi că acest prejudiciu este efectul neîndeplinirii obligaţiei debitorului.
Faţă de apelul formulat intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare.
Curtea, procedând la rejudecarea fondului în limitele stabilite de către apelant, conform art. 477 Cod procedură civilă, reţine că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din înscrisurile cauzei rezultă că, în executarea obligaţiei impuse de art. 2 din Decretul-lege nr. 125/1990 privind reglementarea unor drepturi ale personalului de dirijare, control şi informare a traficului aerian civil, potrivit căruia personalul operativ de dirijare şi control al traficului aerian civil beneficiază, potrivit recomandării medicale a organelor competente, de un concediu de recuperare psihologică, obligatoriu şi gratuit, de 12/10 zile calendaristice anual într-o staţiune balneoclimaterică, ROMATSA a angajat serviciile de intermediere turistică ale C_____ H______ .
Mecanismul de lucru descris de părţi şi confirmat de probele administrate - Raportul de Control al Corpului de Control al Primului Ministru din data de 01.10.2014 , este următorul:
ROMATSA emitea către pârâtă o comandă pentru prestarea unor servicii, pentru fiecare salariat care beneficia de concediul pentru recuperarea psihologică şi de concediul suplimentar de odihnă, menţionând şi durata în care aceste concedii vor fi efectuate. Ulterior, pârâta emitea facturi fiscale corespunzătoare acestor servicii, iar ROMATSA achita contravaloarea facturilor fiscale aferente comenzilor emise.
Examinându-se aceste comenzi, se constată că acestea au cele mai multe următorul conţinut:
„ Ca urmare a faptului că am luat cunoştinţă că urmează să intraţi într-o relaţie de afaceri cu salariatul nostru ------------- privind asigurarea de prestări de servicii turistice/tratament în staţiunea balneoclimaterică ----------- pe perioada concediului său de recuperare psihologică ----------------, vă rugăm să ne eliberaţi o factură însoţită de documentele legale care atestă prestarea serviciilor turistice.
În acest sens vă rugăm să procedaţi la întocmirea Facturii cu respectarea informaţiilor obligatorii stabilite de art. 155 pct.(19) în Codul fiscal, drept pentru care vă comunicăm datele noastre de identificare :
(…)
Avem rugămintea ca factura fiscală să fie transmisă prin salariatul nostru, cu minim 7 zile înainte de plecarea acestuia în C.R.P. pentru a ne permite efectuarea plăţii facturii înainte de începerea prestării efective a serviciilor turistice.
(…)”
Există comenzi care au alt conţinut, dar foarte puţin diferit, diferenţele fiind fără semnificaţie din punct de vedere juridic.
Nu există în cuprinsul acestor note de comandă nici o prevedere cu privire la obligaţia de restituire către ROMATSA a sumelor achitate în ipoteza în care salariatul reenunţa la pachetul turistic plătit de către ROMATSA.
Potrivit O.G. nr. 107/1999 Republicată ORDONANŢĂ Nr. 107 din 30 iulie 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice :
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe, prin următorii termeni se înţelege:
1. pachet de servicii turistice - combinaţia prestabilită a cel puţin două dintre următoarele trei grupe de servicii, cu condiţia ca durata neîntreruptă a acestora să depăşească 24 de ore sau să cuprindă o înnoptare, şi anume:
a) transport;
b) cazare;
c) alte servicii, fără legătură cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora şi care reprezintă o parte semnificativă a pachetului de servicii turistice, cum ar fi: alimentaţie, tratament balnear, agrement şi altele asemenea;
2. contract de comercializare a pachetului de servicii turistice, denumit în continuare contract - acordul de voinţă dintre agenţia de turism şi turist, care are ca obiect cumpărarea unui pachet de servicii turistice de către turist şi eliberarea documentelor de plată şi a documentelor de călătorie de către agenţia de turism;
3. agenţia de turism - orice unitate specializată, persoană juridică, care organizează, oferă şi vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora.
Agenţiile de turism pot fi de următoarele tipuri:
a) agenţie de turism touroperatoare, având ca obiect de activitate organizarea şi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii turistice sau a componentelor acestora, direct sau prin intermediari;
b) agenţie de turism detailistă, care vinde sau oferă spre vânzare, în contul unei agenţii de turism touroperatoare, pachete de servicii turistice sau componente ale acestora contractate cu aceasta;
4. consumator - orice persoană sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii care cumpără sau se angajează să cumpere pachetul de servicii turistice - contractant principal - sau orice persoană în numele căreia contractantul principal se angajează să cumpere pachetul de servicii turistice - alţi beneficiari - sau orice persoană în favoarea căreia contractantul principal ori alţi beneficiari cedează pachetul de servicii turistice - cesionarul.
ART. 3
În sensul prezentelor prevederi, turistul este persoana definită ca beneficiar la art. 2 pct. 4 sau care a cumpărat pachetul de servicii turistice ori componente ale acestuia de la agenţia de turism.
ART. 4
Facturarea separată a diferitelor prestaţii ale aceluiaşi pachet de servicii nu exonerează agenţia de turism touroperatoare sau detailistă de obligaţiile ce decurg din prezenta ordonanţă.
ART. 5
Dacă o agenţie de turism acţionează în calitate de intermediar pentru o agenţie de turism touroperatoare care nu este stabilită în România, aceasta este considerată organizator de călătorii turistice în raporturile cu turistul.
(…)
ART. 11
(1) Agenţia de turism touroperatoare sau detailistă este obligată să furnizeze turistului un bon de comandă numai în cazul solicitării unor pachete de servicii turistice care nu fac parte din oferta agenţiei de turism.
(2) Contractul ia naştere în momentul în care turistul primeşte confirmarea scrisă a rezervării, ce se transmite de organizatorul sau detailistul călătoriei turistice, care acţionează în numele organizatorului, în cel mult 60 de zile calendaristice de la data semnării bonului de comandă.
(3) În cazul în care conţinutul bonului de comandă diferă de conţinutul confirmării călătoriei turistice sau dacă această confirmare nu s-a făcut în termenul de 60 de zile calendaristice de la data semnării bonului de comandă, turistul poate considera că voiajul nu a fost rezervat şi are dreptul la rambursarea imediată a tuturor sumelor deja plătite.
(4) Nerespectarea dispoziţiilor cuprinse la alin. (1) - (3) nu împiedică încheierea cu întârziere a contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, indiferent de perioada rămasă până la plecare, dacă părţile sunt de acord.
ART. 12
(1) Bonul de comandă cuprinde următoarele elemente:
a) destinaţia/destinaţiile călătoriei turistice, durata şi datele de sosire şi de plecare;
b) mijlocul/mijloacele de transport şi categoria acestuia/acestora;
c) tipul şi categoria structurilor de primire;
d) serviciile de masă (pensiune completă/demipensiune/mic dejun);
e) programul turistic solicitat;
f) numărul de persoane pentru care se comandă pachetul de servicii turistice, numărul de copii, vârsta şi actele de identificare a acestora;
g) alte solicitări speciale.
(2) Contractul cuprinde cel puţin următoarele clauze:
a) destinaţia/destinaţiile călătoriei turistice şi, în cazul perioadelor de sejur, durata şi datele de sosire şi de plecare;
b) mijlocul/mijloacele de transport utilizat/utilizate, caracteristicile şi categoriile de clasificare a acestuia/acestora, datele, orele şi locurile de plecare/sosire, la ducere şi la întoarcere;
c) în cazul în care pachetul de servicii turistice include şi cazarea, adresa şi categoria de clasificare ale structurilor de primire turistice, în conformitate cu reglementările ţărilor de primire;
d) serviciile de masă furnizate: pensiune completă, demipensiune, mic dejun;
e) dacă realizarea pachetului de servicii turistice necesită un număr minim de persoane, data limită de informare a turistului privind anularea călătoriei turistice comandate;
f) ruta;
g) vizitele, excursiile sau alte servicii care sunt incluse în preţul total convenit al pachetului de servicii turistice;
h) denumirea şi sediul/adresa agenţiei/agenţiilor de turism organizatoare şi, după caz, ale agenţiei de turism detailiste şi ale societăţii de asigurări;
i) preţul pachetului de servicii, cu indicarea cazurilor în care acesta poate fi modificat, şi tarifele pentru anumite servicii: taxe de aterizare, îmbarcare/debarcare în porturi şi pe aeroporturi, taxe de turist, dacă acestea nu sunt incluse în preţul pachetului de servicii turistice;
j) termenele şi modalitatea de plată;
k) solicitările speciale ale turistului făcute cunoscute agenţiei de turism organizatoare sau celei detailiste în momentul efectuării comenzii şi acceptate de cele două părţi;
l) termenele în care turistul trebuie să transmită o eventuală reclamaţie pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului de călătorie turistică;
m) condiţiile de modificare şi de reziliere a contractului;
n) obligaţiile agenţiei/agenţiilor de turism în cazul anulării călătoriei, al înlocuirii sau al neasigurării unor servicii;
o) posibilitatea de transfer al contractului de către turist unei terţe persoane şi modul de realizare a acestuia;
p) eventualele modificări pe care agenţia de turism le poate aduce serviciilor cumpărate;
r) răspunderea agenţiei şi despăgubirea turistului în cazul nerespectării clauzelor contractuale.
(3) În toate cazurile agenţia de turism are obligaţia să înmâneze turistului un exemplar din contract.
(4) Contractul poate fi prezentat şi sub forma unui catalog, pliant sau alt înscris, dacă turistul este informat despre aceasta şi dacă documentul conţine informaţiile prevăzute la alin. (2).
ART. 13
(1) În cazul în care turistul nu poate să participe la călătoria turistică, acesta poate să cesioneze contractul unei terţe persoane care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în pachetul de servicii turistice contractat.
(2) Cesionarea poate fi realizată numai cu anunţarea agenţiei de turism semnatare a contractului.
(3) Turistul care cedează pachetul său de servicii, precum şi cesionarul sunt responsabili în mod solidar la plata preţului călătoriei şi a eventualelor costuri suplimentare apărute cu ocazia acestei cedări.
ART. 17
Turistul poate să rezilieze în orice moment, în totalitate sau în parte, contractul. În cazul în care turistul reziliază contractul pentru un motiv care îi este imputabil, el va despăgubi agenţia de turism pentru prejudiciul creat acesteia ca urmare a rezilierii. Despăgubirea se poate ridica la maximum preţul călătoriei turistice.
Trebuie subliniat în primul rând intimata-pârâtă nu are calitatea de operator economic proprietar şi/sau administrator al unei structuri de primire turistice pentru a fi asigurat ea însăşi servicii turistice de transport şi cazare, ci este o agenţie de turism detailistă, care vinde sau oferă spre vânzare, în contul unei agenţii de turism touroperatoare, pachete de servicii turistice sau componente ale acestora contractate cu aceasta.
Obligaţia principală a acesteia născută din contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice nu poate fi decât aceea prevăzută de O.G. nr. 107/1999 - vânzarea de către agenţie a pachetului de servicii turistice înscris în voucher – transport/ cazare/ alte servicii, fără legătură cu transportul sau cazarea sau care nu sunt accesorii ale acestora şi care reprezintă o parte semnificativă a pachetului de servicii turistice, cum ar fi: alimentaţie, tratament balnear, agrement şi altele asemenea, şi eliberarea documentelor de călătorie.
Prin chiar cererea de chemare în judecată reclamanta a arătat că în temeiul comenzii, agenţia de turism emitea către ROMATSA factura în cuprinsul căreia se specifică la rubrica "Denumirea produselor sau serviciilor" că valoarea acesteia reprezintă "contravaloarea voucher" cu precizarea numelui clientului, numărul comenzii şi a destinaţiei şi că factura este însoţită de un voucher emis de operatorul de turism.
De asemenea, în raport de definiţiile oferite de art. 4 din O.G. nr. 107/1999 , rezultă că turist nu poate fi decât persoana fizică care/pentru care s-a cumpărat pachetul de servicii turistice sau căreia i s-a cesionat acest pachet.
Astfel, este corect a se afirma că turist era salariatul ROMATSA pe numele căruia se emitea voucherul urmare a plăţii de către ROMATSA a pachetului de servicii turistice.
Potrivit însă O.G. nr. 107/1999 turistului îi este recunoscut dreptul nu numai de a cesiona contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice (art. 13), dar şi de a rezilia, adică de a renunţa la acest contract , caz în care el va despăgubi agenţia de turism pentru prejudiciul creat acesteia ca urmare a rezilierii.
Este firesc ca acest drept să fie recunoscut turistului, întrucât destinatarul final al serviciului de transport/cazare/ alimentaţie, tratament balnear, agrement şi altele asemenea nu poate fi decât persoana fizică care/pentru care a fost cumpărat pachetul de servicii, iar acestea nu îi pot fi prestate în lipsa sau împotriva acordului său.
În mod corect a reţinut instanţa de fond că în cauză este aplicabil mecanismul stipulaţiei pentru altul iar creditor al serviciilor turistice contractate era salariatul ROMATSA şi nu ROMATSA însăşi.
Intimata-pârâtă şi-a executat obligaţia care rezulta din notele de comandă, şi anume de a angaja serviciile turistice, fiind recunoscută de către reclamantă împrejurarea că i se comunica voucherul individualizat cu numele salariatului, destinaţie, număr de zile de cazare etc.
Potrivit contractului-cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice aprobat prin Ordinul nr. 516 din 12 aprilie 2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în cazul în care turistul renunţă din vina sa la pachetul de servicii turistice care face obiectul contractului, penalizările (despăgubirea) sunt percepute ca procent din preţul pachetului de servicii, procent care variază în funcţie de momentul renunţării în raport de data plecării. Rezultă implicit din aceste dispoziţii că turistului i se restituie preţul pachetului de servicii turistice contractat, mai puţin suma ce reprezintă penalizările (despăgubirea) pentru rezilierea contractului. Mai mult, se arată în cuprinsul contractului-cadru că Pentru biletele de odihnă şi/sau de tratament cumpărate prin organizaţii sindicale, Agenţia va face restituiri numai în baza cererilor de renunţare contrasemnate şi ştampilate de reprezentantul organizaţiei sindicale, prevedere de unde rezultă încă o dată că în caz de reziliere turistului i se restituie preţul pachetului.
Reprezintă o chestiune necontestată în cauză împrejurarea că , urmare a renunţării de către unii turişti - salariaţi ai ROMATSA la pachetul de servicii turistice plătit pentru ei de către ROMATSA, intimata-pârâtă a eliberat turiştilor preţul acestor pachete, mai puţin o sumă reţinută cu titlul de comision.
Or, în raport de dispoziţiile O.G. nr. 107/1999 , care nu prevăd obligaţia agenţiei de a restitui preţul pachetului de servicii contractat altei persoane decât turistul, indiferent de persoana care a plătit pachetul, nu se poate reţine încălcarea de către intimata-pârâtă încălcarea vreunei obligaţii legale sau contractuale.
Aşa cum s-a arătat mai sus, nici una din comenzile în baza cărora au fost achiziţionate pachetele de servicii turistice nu prevăd vreo dispoziţie pentru agenţia de turism de a restitui preţul pachetului către plătitor, respectiv către ROMATSA, şi nu există nici vreun alt contract-cadru sau vreun protocol încheiat între părţile cauzei în acest sens. De asemenea, nu există vreo interdicţie de cesionare a contractului, dat fiind că în temeiul dispoziţiilor legale precitate, salariaţii săi ar fi putut chiar şi să cesioneze contractul.
Rezultă din Raportul de Control al Corpului de Control al Primului Ministru din data de 01.10.2014 ( filele 11-12) că o procedură de alocare a fondurilor şi de efectuare a acestor concedii a fost stabilită prin Contractele de muncă aferente perioadei 2010-2013 .
Se arată în raport următoarele:
„ În cazul comandării serviciilor printr-un prestator de servicii de servicii destinate efectuării concediilor de recuperare psihologică şi a concediilor suplimentare de odihnă ( agenţie de turism) , în baza cererii angajatului ROMATSA transmite prestatorului o comandă prin care solicită eliberarea unei facturi „ însoţită de însoţită de documentul legal de servicii turistice (…) într-o staţiune balneoclimaterică, în ţară sau străinătate (…). Comanda conţine numele angajatului,tipul de concediu, perioada efectuării acesteia şi serviciul ce urmează a fi facturat.
(…)
În cazul în care ar fi revenit asupra comenzii iniţiale, angajaţii trebuiau să depună la angajator, în termen de 5 zile, documentele justificative emise de unitatea prestatoare de servicii destinate efectuării concediilor de recuperare psihologică şi a concediilor suplimentare de odihnă.
Din documentele justificative şi de evidenţă contabilă transmise Corpului de control al primului-ministru de ROMATSA cu adresa nr.15.667/18.07.2014, nu s-au constatat situaţii în care angajaţii au revenit asupra comenzii iniţiale, în sensul schimbării/modificării destinaţiei.”( sublinierea aparţine redactorilor Raportului).
Rezultă astfel că exista o procedură de lucru instituită la nivelul ROMATSA şi că exista obligaţia salariaţilor ROMATSA să anunţe despre renunţarea la pachetul de servicii turistice plătit pentru ei, urmând, probabil, ca după ce ar fi luat la cunoştinţă despre această renunţare, ROMATSA să fi luat măsurile care se impuneau pentru recuperarea preţului acestuia.
Nu se poate reţine o neexecutare a obligaţiilor contractuale de către intimata-pârâtă întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, aceasta şi-a îndeplinit obligaţiile care rezultau din notele de comandă lansate de către ROMATSA şi anume de a intermedia servicii de transport/cazare/ alimentaţie, tratament balnear, agrement şi altele asemenea . Efectuarea efectivă a concediului de recuperare psihologică nu se putea realiza însă fără concursul salariatului iar prestarea efectivă a serviciilor de transport/cazare/ alimentaţie, tratament balnear, agrement şi altele asemenea nu se realiza de intimata-pârâtă ci de către operatorii turistici, interni sau externi, ale căror servicii erau intermediate.
Într-adevăr, între ROMATSA şi C_____ H______ nu există nici un acord în sensul acceptării de către ROMATSA ca prestaţia la care s-a obligat C_____ H______ să fie executată prin echivalent (restituirea către salariaţi a sumelor neutilizate de către agenţiile de turism).
Restituirea către salariaţii ROMATSA a preţului pachetelor turistice nu a reprezentat însă o modalitate de executare alternativă a obligaţiilor contractuale născute din contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice, ci a reprezentat consecinţa tocmai a denunţării acelui contract prin renunţarea de către salariaţi la pachetul de servicii plătit.
Contrar susţinerilor apelantei, nu există nici o prevedere contractuală potrivit căreia intimata era obligată să îi restituie preţul pachetelor de servicii plătite în cazul intervenirii vreunei modificări a comenzii.
Dimpotrivă, aşa cum s-a arătat mai sus, exista obligaţia salariaţilor de a anunţa ROMATSA în cazul în care ar fi revenit asupra comenzii iniţiale, revenire care putea însemna reenunţarea totală, schimbarea destinaţiei sau reducerea zilelor de cazare. Probabil că în situaţia în care angajaţii şi-ar fi îndeplinit această obligaţie, ROMATSA ar fi luat de la acel moment măsuri fie în sensul anunţării intimatei-pârâte de a fi restituit către ROMATSA preţul pachetului de servicii plătit, fie direct de la salariaţi, în cazul în care preţul le-ar fi fost deja restituit acestora.
Nu poate fi reţinută nici omisiunea intenţionată a intimatei de informa ROMATSA despre neprestarea în fapt a serviciilor turistice, cu scopul de a asigura plata contravalorii acestor concedii şi a comisionului de agenţie. Nu există obligaţia legală sau contractuală a intimatei de a fi informat ROMATSA despre împrejurarea că turiştii au renunţat la efectuarea concediilor, ci, aşa cum s-a arătat, această obligaţie aparţinea salariaţilor săi, iar comisionul de agenţie era realizat şi în ipoteza efectuării concediilor în destinaţiile angajate. Cât despre intenţia directă a intimatei de a angaja fondurile ROMATSA într-un alt scop decât au fost avansate, nu era în obligaţia intimatei-pârâte a cunoaşte titlul cu care se realiza plata voucherelor de către ROMATSA, nici că salariaţii acesteia erau obligaţi a efectua în mod efectiv concediul pentru recuperarea psihologică şi că acest concediu nu putea fi compensat prin plata drepturilor băneşti echivalente. Dimpotrivă, cuantumul extrem de mare al sumelor restituite salariaţilor ( 83,73% din sumele plătite pentru efectuarea concediul pentru recuperarea psihologică pe parcursul anilor 2010-2103) arată faptul că majoritatea salariaţilor au optat pentru a le fi restituit preţul pachetelor turistice. Or, această situaţie sugerează faptul că aceasta a constituit o practică quasigenerală la nivelul salariaţilor ROMATSA în scopul sporirii veniturilor, care prin dimensiunea ei este greu de crezut că a fost necunoscută apelantei-reclamate. Mai mult, examinând prin sondaj înscrisurile depuse în probaţiune, se constată că salariaţi ai ROMATSA cărora apelanta afirmă că li s-a restituit de către intimată preţul pachetelor turistice (care au renunţat deci la efectuarea concediului pentru recuperarea psihologică/suplimentar ) au decontat totuşi contravaloarea transportului până la destinaţia anterior contractată ( cu titlu de exemplu – C____ M_____, Anexa 34,vol.VI) , astfel că poate s-ar fi impus ca apelanta-reclamantă să verifice buna-credinţă a propriilor angajaţi şi măsura în care putea fi angajată răspunderea civilă a acestora, date fiind că aceştia, înaintea intimatei-pârâte, erau cei care cunoşteau condiţiile de efectuare şi decontare a concediilor pentru recuperarea psihologică.
În concluzie , faţă de motivele de apel formulate de către apelanta-reclamantă, obligarea intimatei-pârâte la plata sumei de 7.433.624,00 lei nu poate fi dispusă nici ca modalitate de executare prin echivalent contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, nici a contractului realizat în formă simplificată prin lansarea/acceptarea comenzilor, întrucât beneficiarul acestui contract nu era ea însăşi, ci salariatul pentru care se achiziţiona pachetul de servicii turistice, dar nici ca despăgubire pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, nici a contractului realizat în formă simplificată prin lansarea/acceptarea comenzilor, întrucât contractul de comercializare a pachetului de servicii turistice a fost executat prin emiterea documentelor de călătorie iar neefectuarea efectivă a serviciilor turistice nu îi este imputabilă.
D____ care urmează a respinge apelul formulat ca nefondat, cu obligarea apelantei-reclamante, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, la plata către intimată cheltuielilor de judecată în sumă de 3000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge apelul formulat de reclamanta R____ A_______ ADMINISTRAŢIA R_____ A S__________ DE T_____ AERIAN ROMATSA, cu sediul în _____________________ la B___, CP 18-19, nr. 10, sector 1, cod poştal xxxxxx, Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 2919/04.12.2015, pronunţată de Tribunalul C________ - Secţia a II-a Civilă în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul-pârât _____________________, cu sediul în C________, ___________________, ___________, ___________, judeţ C________, ca nefondat.
Obligă apelanta la plata către intimată a cheltuielilor de judecată în sumă de 3.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 13 iunie 2016.
L.B. 24 iunie 2016
jud.fond. O.D_____
red.dec.jud.A.A.B.
4ex/11.07.2016
Acest document este preluat şi procesat de o aplicaţie realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conţinutul său poate fi preluat şi utilizat cu citarea sursei: http://www.rolii.ro/
Preşedinte,
A_____ - B_____ A_____
Judecător,
M_____ C_____
Grefier,
L______ B____