Închide

VERSIUNEA BETA A PORTALULUI ESTE ACUM DISPONIBILĂ!

Accesați versiunea BETA a portalului european e-justiție și spuneți-ne cum vi se pare!

 
 

Cale de navigare

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Dreptul statului membru - Slovacia

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini slovacă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

 

Pentru această versiune lingvistică nu există o traducere oficială.
Puteți accesa aici versiunea realizată cu ajutorul instrumentului de traducere automată. Vă reamintim că traducerea automată servește numai la înțelegerea contextului. Proprietarul acestei pagini nu își asumă nicio răspundere cu privire la calitatea traducerii.

Această pagină vă oferă informații despre sistemul juridic slovac. A se consulta, de asemenea, pagina „Ordinea juridică – Slovacia” de pe site-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăRețelei Judiciare Europene: ordinea juridică în justiția civilă.


Izvoare de drept

Tipuri de instrumente juridice – descriere

Termenul „izvoare de drept” este utilizat cu trei înțelesuri:

  1. izvoare de drept în sens material – izvoare de drept materiale;
  2. izvoare de drept în sens epistemologic – izvoare de cunoaștere a dreptului;
  3. izvoare de drept în sens formal – izvoare de drept formale.

Pe baza modalității în care au luat naștere normele juridice și de forma pe care o îmbracă în raport cu obligativitatea acestora, se disting, în mod tradițional, următoarele izvoare de drept:

  • cutuma;
  • precedentul (jurisprudența);
  • legislația;
  • contractele normative;
  • principiile generale de drept;
  • bunul simț;
  • lucrări contemporane, literatură juridică și avize ale experților;
  • tratate internaționale, în cazul în care acestea sunt incluse în mod corespunzător în ordinea juridică a Republicii Slovace;

Ierarhizarea normelor de drept

Unul dintre principiile de bază ale ordinii juridice slovace este ierarhizarea normelor. Înțelegerea locului corespunzător ale acestui principiu în contextul practicii legislative și al aplicării legii este esențială. Cu toate acestea, ierarhizarea normelor nu este doar o chestiune de simplă preeminență logică sau de subordonare. Ierarhizarea este legată de întreaga noțiune a autorității legitime și include, de asemenea, imperativul categoric potrivit căruia un act legislativ poate fi elaborat doar de un organism autorizat de lege în acest sens – în limitele legii și ale propriei competențe legislative.

Legislația este clasificată în funcție de criteriul cunoscut sub denumirea de „forță juridică”. Forța juridică se referă la caracteristicile normelor de drept, un act legislativ fiind subordonat altui act legislativ (respectiv, un act legislativ cu forță juridică superioară) sau o normă de drept derivând dintr-o altă normă de drept care are o forță juridică mai mare. În situații care implică norme de drept cu forță juridică diferită, norma cu o forță juridică inferioară nu trebuie să contravină celei cu o forță juridică superioară, aceasta din urmă având preeminență asupra celei dintâi.

În funcție de forța juridică, legislația poate fi clasificată ierarhic după cum urmează:

Legislație primară (legi)

  • legi constituționale (întotdeauna primare);
  • legi (primare sau derivate din legi constituționale).

Legislație secundară (denumită și legislație subordonată)

  • reglementări guvernamentale – întotdeauna secundare;
  • norme de drept adoptate de organe guvernamentale centrale – întotdeauna secundare;
  • norme de drept ale organelor entităților autonome (autorități) – primare sau secundare;
  • norme de drept adoptate în circumstanțe excepționale de alte autorități decât organele guvernamentale – întotdeauna secundare.

În sistemul de legislație, atunci când se consideră că o lege are întâietate, aceasta înseamnă că toate celelalte norme de drept trebuie să decurgă din aceasta, să fie compatibile și să nu contravină acesteia. Aceasta înseamnă că, în practică, dacă o normă de drept aflată la un nivel inferior al ierarhiei contravine unei norme superioare, aceasta din urmă este cea care trebuie respectată.

Cadrul instituțional

Instituții responsabile de adoptarea normelor de drept

Organele și autoritățile enumerate mai jos au competența de a adopta acte legislative (organe de legiferare):

  • Consiliul Național al Republicii Slovace – Constituția, legi constituționale, legi, tratate internaționale superioare legilor, tratate internaționale cu putere de lege;
  • Guvernul Republicii Slovace – reglementări guvernamentale;
  • ministerele și alte organe guvernamentale centrale – decizii de punere în aplicare, decrete de punere în aplicare și măsuri;
  • autoritățile municipale și orășenești – reglementări cu aplicare generală;
  • cetățenii (cu drept de vot) ai Republicii Slovace – rezultatele unui referendum cu putere de lege constituțională; rezultatele unui referendum cu putere de lege;
  • locuitorii dintr-un municipiu sau dintr-un oraș – rezultatele unui referendum local cu putere de reglementare cu aplicare generală;
  • autorități municipale și orășenești și organe guvernamentale locale – reglementări cu aplicare generală.

Procesul legislativ

Etapele procesului legislativ:

  • înaintarea unei propuneri de legislație – inițiativă legislativă;
  • dezbaterea proiectului de lege;
  • votul (hotărârea privind proiectul de lege);
  • semnarea proiectului de lege adoptat;
  • promulgarea (publicarea) actului legislativ.

Procesul de luare a deciziilor

Procesul legislativ

Înaintarea unei propuneri de legislație – inițiativă legislativă

În temeiul secțiunii 87 alineatul (1) din Legea nr. 460/1992 (Constituția Republicii Slovace), proiectele de lege pot fi înaintate de:

  • comitetele Consiliului Național al Republicii Slovace;
  • membrii Consiliului Național al Republicii Slovace (denumiți, de asemenea, parlamentari);
  • Guvernul Republicii Slovace.

Proiectele de lege sunt prezentate pe secțiuni, fiind însoțite de note explicative.

Discutarea proiectului de lege

În conformitate cu regulamentul de procedură al Consiliului Național al Republicii Slovace (Legea nr. 350/1996), proiectele de lege fac obiectul a trei lecturi:

  1. Prima lectură implică o dezbatere generală pe fond sau ceea ce este cunoscută drept„filosofia” legii propuse. În această etapă nu se pot propune amendamente sau completări.
  2. În cadrul celei de a doua lecturi, proiectul de lege este discutat de comitetul (comitetele) Consiliului Național căruia (cărora) i-a (le-a) fost atribuit. De asemenea, fiecare proiect de lege trebuie să fie supus analizei Comitetului constituțional, în special pentru a asigura compatibilitatea cu Constituția Slovaciei, legile constituționale, tratatele internaționale cu caracter obligatoriu pentru Republica Slovacă, legile și dreptul Uniunii. Ulterior, se pot propune amendamente și completări, acestea fiind votate după încheierea discuțiilor în cadrul comitetului. Din acest motiv, diferitele poziții trebuie înaintate împreună, înainte ca proiectul de lege să fie discutat în cadrul Consiliului Național al Republicii Slovace. Proiectul de lege este înaintat Consiliului Național al Republicii Slovace, de îndată ce Comitetul de coordonare aprobă raportul comun al comitetelor printr-o rezoluție specială. Acest raport stă la baza dezbaterii și votului în cadrul Consiliului Național al Slovaciei privind proiectul de lege în cadrul celei de a doua lecturi.
  3. Cea de a treia lectură este rezervată doar acelor dispoziții ale proiectului de lege vizate de amendamentele și completările aprobate în cadrul celei de a doua lecturi. La cea de-a treia lectură, singurele modificări pe care le pot propune parlamentarii sunt corectarea greșelilor de redactare legislativă și greșelilor gramaticale sau de ortografie. Amendamentele și completările care urmăresc să elimine orice altă greșeală trebuie propuse de cel puțin 30 de membri ai Consiliului Național al Republicii Slovace. După dezbaterea acestora, proiectul de lege în ansamblul său este supus votului.

Votul (hotărârea privind proiectul de lege)

Pentru adoptarea unei legi, cel puțin jumătate dintre membrii prezenți trebuie să voteze în favoarea acesteia.

Constituția poate fi modificată și se pot abroga articole individuale din aceasta numai cu votul majorității calificate, ceea ce reprezintă trei cincimi dintre toți membrii Consiliului Național al Republicii Slovace (3/5 din 150).

Consiliul Național al Republicii Slovace îndeplinește condițiile de cvorum în cazul în care este prezentă cel puțin o jumătate dintre membrii săi.

Semnarea proiectului de lege adoptat

Proiectul de lege adoptat este semnat de:

  • președintele Republicii Slovace;
  • purtătorul de cuvânt al Consiliului Național al Republicii Slovace;
  • prim-ministrul Republicii Slovace.

Această etapă a procedurii implică verificarea conținutului, a corectitudinii procedurale și a formei finale a proiectului de lege adoptat. Prin semnarea acestuia, acești funcționari constituționali de cel mai înalt nivel aprobă formularea legii.

Președintele are dreptul de „veto provizoriu” și poate refuza să semneze legea adoptată, motivând conținutul necorespunzător al acesteia. În acest caz, președintele trebuie să trimită legea adoptată, împreună cu observațiile sale, Consiliului Național al Republicii Slovace în vederea unei noi dezbateri.

Proiectul de lege returnat trece apoi prin etapele celei de a doua și celei de a treia lecturi. În acest stadiu, Consiliul Național al Republicii Slovace poate, însă nu este obligat, să țină seama de observațiile președintelui. Consiliul Național al Republicii Slovace poate respinge „dreptul de veto provizoriu”, votând din nou în favoarea legii, caz în care legea trebuie promulgată, chiar fără semnătura președintelui.

Promulgarea (publicarea) legislației

Promulgarea reprezintă ultima etapă a procesului legislativ. Legislația aplicabilă pe întreg teritoriul țării este publicată oficial în Colecția actelor legislative (Zbierka zákonov) a Republicii Slovace; publicarea intră în competența Ministerului Justiției din Slovacia.

Intrarea în vigoare

Legislația intră în vigoare în momentul publicării.

Având în vedere aplicarea lor teritorială restrânsă, normele de drept locale sunt afișate pe un panou de informare oficial pentru o perioadă determinată de timp, de obicei de 15 zile.

Mijloace de soluționare a posibilelor conflicte dintre diferitele izvoare de drept

Legislația cu forță juridică inferioară nu trebuie să contravină legislației cu forță juridică superioară.

Legislația poate fi modificată sau abrogată doar de o legislație având forță juridică egală sau superioară.

În practică, regula soluționării conflictelor dintre legislații având aceeași forță juridică este aceea că actul legislativ mai recent îl abrogă sau îl modifică pe cel mai vechi sau că o normă specifică abrogă sau modifică o normă generală.

Curtea Constituțională a Republicii Slovace analizează și hotărăște dacă:

  • legile respectă Constituția;
  • reglementările guvernamentale și normele de drept cu aplicare generală adoptate de ministere și de alte organe publice centrale respectă Constituția, legile constituționale și legile;
  • reglementările cu aplicare generală emise de organele entităților autonome respectă Constituția și legile;
  • normele de drept cu aplicare generală emise de organe locale ale administrației centrale respectă Constituția și alte acte legislative cu aplicare generală;
  • legislația cu aplicare generală respectă tratatele internaționale promulgate conform dispozițiilor legii privind promulgarea legislativă.

În cazul în care Curtea Constituțională constată că există un conflict între actele legislative, aceste acte – sau părți ori dispoziții ale acestora – încetează să mai fie în vigoare. În cazul în care organele care au elaborat un astfel de act nu îl armonizează cu legislația aplicabilă care are o forță juridică superioară în termenul legal de la emiterea hotărârii, actul – sau părți ori dispoziții ale acestuia –este/sunt declarate nule.

Baze de date juridice

Baza de date JASPI a Ministerului Justiției din Republica Slovacă

Linkul se deschide într-o fereastră nouăBaza de date JASPI a Ministerului Justiției din Slovacia vă oferă acces la:

  • legi și alte acte legislative;
  • versiunile consolidate ale acestora după fiecare modificare;
  • tratate internaționale și alte izvoare de drept (publicate în Colecția actelor legislative a Republicii Slovace);
  • hotărâri judecătorești și avize ale instanțelor (publicate în Rapoartele (Zbierka súdnych rozhodnutí) Curții Supreme a Republicii Slovace);
  • hotărârile, avizele și concluziile Curții Constituționale a Republicii Slovace;
  • o selecție de hotărâri ale instanțelor regionale și districtuale;
  • informații privind experți judiciari, traducătorii și interpreții.

Alte informații disponibile în baza de date JASPI includ:

  • legi și alte acte legislative publicate în Colecția actelor legislative a Republicii Slovace începând cu anul 1945;
  • textele actualizate ale legilor adoptate, ale anunțurilor publice și ale altor acte legislative;
  • textele avizelor și ale hotărârilor Curții Supreme a Republicii Slovace începând cu anul 1961;
  • documentele Curții Constituționale a Republicii Slovace de la proclamarea independenței Republicii Slovace (1 ianuarie 1993);
  • o selecție de hotărâri ale instanțelor regionale și districtuale;
  • informații privind experți judiciari, traducătorii și interpreții.

Baza de date JASPI este un sistem deschis, necomercial, a cărui misiune este de a oferi cetățenilor acces gratuit la informații juridice complete privind țara. Scopul proiectului este de a oferi acces rapid și transparent la informațiile juridice.

Sistemul de informații pentru „fluxul de lucru legislativ” are două aplicații funcționale.

  1. Prima dintre acestea este aplicația Editor pentru proiecte de lege, a cărei funcție principală este redactarea de proiecte de lege, de amendamente și de amendamente combinate. Editorul creează în mod automat documente juridice structurate (în format XML), în conformitate cu normele legislative ale Guvernului Republicii Slovace. În ceea ce privește amendamentele, utilizatorul poate edita direct versiunea consolidată a unui document juridic actual (legi, reglementări guvernamentale etc.), iar aplicația creează în mod automat o versiune modificată. Un utilizator poate vizualiza versiunea consolidată a documentului juridic, în care au fost evidențiate amendamentele. Rezultatul final este un document XML structurat. Apoi, proiectul de lege este publicat în diferite formate în cadrul Portalului pentru fluxul de lucru legislativ.
  2. Portalul urmărește procesele legislative ale tuturor tipurilor de documente juridice. Se acordă o atenție specială consultării dintre departamente, care implică, de asemenea, consultări publice (oricine poate prezenta observații). Utilizatorii portalului pot căuta cu ușurință documente juridice în funcție de mai multe criterii și, de asemenea, pot fi anunțați prin e-mail sau feed RSS în legătură cu modificările etapelor legislative ale publicării de noi proiecte în domeniile alese. Se urmărește astfel ca procesul legislativ să devină mai transparent și accesibil tuturor.

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăPortalul de legislație al Ministerului Justiției din Republica Slovacă


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 18/03/2019