Luk

BETAVERSIONEN AF PORTALEN ER NU TILGÆNGELIG

Besøg betaversionen af den europæiske e-justice-portal, og giv os din feedback!

 
 

Sti

menu starting dummy link

Page navigation

menu ending dummy link

Instanţe de drept comun - Finlanda

Den originale sprogudgave af denne side finsk er blevet ændret for nylig. Den sprogudgave, du kigger på nu, er i øjeblikket ved at blive oversat af vores oversættere.

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor de drept comun din Finlanda.


Instanțele de drept comun – introducere

Curțile de Justiție din Finlanda pot fi împărțite în instanțe generale în materie civilă sau penală, instanțe administrative pentru cauzele administrative și instanțe speciale.

Termenul de „instanțe generale” se referă la instanțele ale căror jurisdicție este generală. Cu alte cuvinte, acestea tratează litigiile juridice care nu au fost introduse în aria de responsabilitate a altor instanțe. Instanțele generale sunt:

  • Tribunalele Districtuale (käräjäoikeus/tingsrätt) (în prezent 51, reducându-se la 27 în anul 2010)
  • Curțile de Apel (hovioikeus, hovrätt, 6)
  • Curtea Supremă (Korkein oikeus/ Högsta domstolen)

Instanțele generale administrative sunt instanțe administrative (hallinto-oikeus/förvaltningsdomstol, 8). Cea mai înaltă instanța administrativă este Curtea Supremă Administrativă (Korkein hallinto-oikeus/Högsta förvaltningsdomstolen).

Tribunale districtuale

Tribunalele locale sau districtuale funcționează ca prim grad de jurisdicție. Acestea tratează cauzele civile și penale și chestiunile referitoare la sarcinile fiscale (impozitele pe proprietăți) precum și dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare (ipoteci și înregistrarea de titluri de proprietate). În prezent, există 51 de astfel de instanțe în Finlanda. Acestea variază ca mărime în mod considerabil. Cele mai mari au 80 de judecători și întregul personal numără în jur de 250 de angajați, inclusiv secretari, executorii judecătorești și tinerii juriști stagiari. Cele mai mici instanțe au doi judecători permanenți și aproximativ alți zece funcționari publici.

Prevederile care reglementează funcționarea și administrarea acestor instanțe pot fi găsite în Legea privind tribunalele districtuale și în decretul anexat la aceasta, în ordine permanente și în normele și regulile mai specifice care decurg din statut. Conform legii, judecătorul principal din cadrul unui tribunal de primă instanță este și directorul administrativ a acelei instituții.

Un tribunal districtual are membrii consultanți care participă în principal la procedurile penale. Membrii consultanți sunt aleși de consiliile municipale. Ministerul Justiției confirmă numărul de membrii consultanți care urmează să fie aleși de municipalități. Remunerația acestora este plătită din fondurile statului.

Procedura în tribunalele districtuale

La tribunalele districtuale, procedura în cauzele civile cuprinde două etape: pregătirea preliminară și audierea principală. Pregătirea preliminară începe cu declarațiile scrise ale părților. În unele cazuri – cele privind colectarea datoriilor – sunt soluționate încă din această etapă. Pregătirea continuă sub formă orală cu un judecător care prezidează ședința.

În cazul în care cauza nu poate fi soluționată în această etapă, se va programa o audiere principală separată. În această etapă completul tribunalului districtual va fi alcătuit fie dintr-un judecător, fie din trei judecători, cu excepția cauzelor de dreptul familiei unde completul este alcătuit numai dintr-un singur judecător. Procedurile trebuie să fie pe cât posibil neîntrerupte.

În cauzele penale completul tribunalului districtual variază în funcția de infracțiunea în cauză. Cazurile de infracțiuni minore sunt judecate de un judecător, iar infracțiunile mai grave sunt judecate de un complet alcătuit dintr-un judecător și trei membrii consultanți.

Procedura penală respectă aceleași principii ca și în cauzele civile. Instanța poate solicita inculpatului să își susțină cauza înainte de audierea principală. Procedura este orală și sentința judecătorească se bazează pe circumstanțe de fapt pe care părțile le-au adus personal la cunoștința instanței. Toate dovezile sunt administrate în cadrul audierii principale. În mod similar, pe cât posibil, procedurile nu trebuie întrerupte. Completul instanței nu se poate modifica în timpul desfășurării audierii principale.

În cazul în care instanța nu ajunge la un consens în privința sentinței judecătorești, are loc supunerea la vot. Fiecare membru al completului are dreptul la un vot. Atunci când se ajunge la egalitate de voturi într-o cauză civilă, judecătorul va pronunța decizia finală; într-o cauză penală, va prevala alternativa cea mai indulgentă.

Sentința judecătorească a unui tribunal districtual indică modul în care cauza a fost soluționată și conține o expunere de motive. În majoritatea cazurilor, hotărârea judecătorească este transmisă părților imediat după audierea principală. Cu toate acestea, în cazurile complexe sau complicate, pronunțarea hotărârii judecătorești poate fi amânată cu maxim două săptămâni și poate fi transmisă în scris de registratura instanței.

Curțile de apel

Finlanda are șase curți de apel. În calitate de curți superioare, acestea soluționează căile de atac formulate împotriva hotărârilor tribunalelor districtuale. În anumite cazuri, curțile de apel îndeplinesc funcțiile primului grad de jurisdicție: de exemplu, pentru punerea sub acuzare a unui judecător dintr-o instanță inferioară sau a funcționarilor publici de rang înalt.  

Curțile de apel sunt responsabile și de supravegherea aplicării legii în tribunalele districtuale, precum și de anumite chestiuni care țin de administrația judiciară. O anumită chestiune administrativă necesită emiterea unui aviz către comisia judiciară de selecție privind solicitanții care candidează pentru funcția de judecător în cadrul unui tribunal districtual sau al unei curți de apel. Avizul oficial este prezentată de comisia curții de apel căreia îi revine această responsabilitate. Președintele (șeful) curții de apel este responsabil de funcționarea și eficiența acesteia.   

Curtea de apel este împărțită în divizii conduse de un judecător principal care colaborează cu alți judecători ai curții de apel. De obicei, cauzele sunt tratate de un complet al curții de apel alcătuit din trei judecători.

Procedura în curtea de apel

Până în aprilie 1998, procedurile de la Curtea de Apel erau în principal în formă scrisă. În cadrul unor astfel de proceduri, cazurile sunt soluționate ca răspuns la o prezentate bazată pe dovezi scrise transmise curții. Reforma procedurilor juridice din cadrul curților de apel a determinat creșterea numărului de proceduri orale. În prezent, evaluatorii și secretarii principali ai curții desfășoară o activitate de consiliere (referent). 

Curtea Supremă

Curtea Supremă reprezintă cel mai înalt grad de jurisdicție. Ca și curtea de apel, Curtea Supremă este împărțită în secțiuni care, pentru a fi competente din punct de vedere legal, sunt formate din cinci membri.

Pentru trimiterea unei cauze la Curtea Supremă, partea interesată sau partea implicată trebuie să solicite autorizația pentru recurs împotriva unei hotărârii emise de o instanță judecătorească. La primirea unei cereri, Curtea Supremă analizează dacă poate acorda sau nu o autorizație de recurs în acest caz. Cazul este evaluat de un complet format din două sau trei persoane. Autorizația de recurs poate fi acordată numai în condițiile prevăzute de lege.  

Începând cu anul 1980, Curtea Supremă a devenit o instituție care stabilește precedente. De fapt, o cauză soluționată de Curtea Supremă stabilește o normă juridică pe care celelalte instanțe trebuie să o respecte în cauze similare. Nu este necesară autorizația de recurs atunci când curtea de apel a funcționat ca prim grad de jurisdicție.

Acțiunile Curții Supreme sunt prezidate de președintele acesteia. Membrii Curții Supreme se numesc judecători ai Curții Supreme. Secretarul șef, secretarii șefi adjuncți, secretarii judiciari debutanți și superiori pot desfășura activități de consiliere (referent).    

În plus față de tratarea chestiunilor legale, Curtea Supremă numește judecătorii în posturile temporare pe o perioadă de un an sau mai mult. De asemenea, Curtea Supremă poate prezenta observații la legislația propusă și la cererile de grațiere trimise Președintelui Finlandei.

Procedura din cadrul Curții Supreme este de regulă scrisă. Cu toate acestea, procedurile orale pot fi permise dacă acestea sunt considerate necesare.

Baze de date juridice

Numele și adresa URL a bazei de date

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul web judiciar al instanțelor din Finlanda

Este accesul la baza de date gratuit?

Da, accesul este gratuit.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul web judiciar al instanțelor din Finlanda conține informații despre sistemul judiciar din Finlanda. Acesta este un portal unic pentru cei care caută informații privind instanțele, procurorii, executorii judecătorești, birourile de asistență juridică precum și alte organisme publice care se ocupă de administrarea justiției din Finlanda.

Acesta include, de exemplu, jurisprudența  recentă furnizată de curțile de apel și de curțile administrative.


Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Ultima actualizare: 08/02/2018